Un nou studiu efectuat de către o echipă de cercetători de la Universitatea Monash din Sydney, Australia și Institutul de Est din Ontario, Canada, și publicat în Journal of Epidemiology & Community Health pe 27 noiembrie 2024, trage un semnal de alarmă privind sănătatea oamenilor. Experții au descoperit că un obicei nocturn, somnul neregulat din timpul nopții, crește riscul de infarct și accident vascular cerebral.
Variațiile de timp la care o persoană se culcă și se trezește sunt „puternic asociate” cu un risc mai mare de impact negativ asupra sănătății. Nerespectarea orei normale pentru culcare și trezire crește riscul de accident vascular cerebral, atac de cord și insuficiență cardiacă cu 26%, chiar și pentru cei care dorm o noapte întreagă, sugerează cel mai cuprinzător studiu de acest gen, potrivit The Guardian.
Studiile anterioare s-au concentrat pe legăturile dintre durata somnului și rezultatele asupra sănătății, oamenii fiind sfătuiți să doarmă între șapte și nouă ore pe noapte. Sfatul acela rămâne valabil. Dar cercetătorii se concentrează din ce în ce mai mult pe modelele de somn și, în special, pe impactul somnului neregulat – definit ca variații ale timpului în care o persoană se culcă și se trezește.
O țară din Europa îl izbește în plin pe Putin: După 50 de ani de afaceri, închide ușa Rusiei
Noul studiu a constatat că somnul neregulat - mersul la culcare și trezirea la ore diferite în fiecare zi - a fost „asociat puternic” cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare adverse majore. Chiar și să dormi opt ore nu a fost suficient pentru a compensa efectele dăunătoare ale variației constante a orelor de mers la culcare și de trezire, au spus experții.
Cercetarea, publicată în Journal of Epidemiology and Community Health, a implicat 72.269 de persoane cu vârsta cuprinsă între 40 și 79 de ani din studiul UK Biobank. Nu a stabilit cu exactitate care este variația dintre orele de culcare și de trezire, în timp – doar că, cu cât mutați aceste ore mai departe unele de altele, de-a lungul săptămânii, cu atât este mai mare riscul de infarct și accident cerebral.
Autorul principal, Jean-Philippe Chaput, de la Universitatea din Ottawa, Canada, a spus: „Ar trebui să ne propunem să ne trezim și să ne culcăm în 30 de minute, față de ora stabilită, în fiecare noapte și în fiecare dimineață, inclusiv în weekend. Variația de o oră între cele două momente – de culcare și de trezire - este bună, dar mai puțin bună decât 30 de minute și chiar mai bine este să ai variație zero.
„Dincolo de o oră de diferență în fiecare noapte și în fiecare dimineață înseamnă somn neregulat. Acest lucru poate avea efecte negative asupra sănătății. Cu cât ești mai aproape de variația zero, cu atât mai bine”, a spus expertul.
„Nimeni nu este perfect pe parcursul unui an întreg, iar dacă nu ai un tip de somn regulat pentru una sau două zile pe săptămână, nu te va ucide. Dar dacă ai somn neregulat în mod repetat, cinci sau șase zile pe săptămână, atunci devine cronic și asta este o problemă.”
Chaput a spus că a te trezi la aceeași oră în fiecare zi este mai important decât a merge la culcare la aceeași oră. „Să te trezești la ore diferite în fiecare dimineață într-adevăr încurcă ceasul tău biologic intern și asta poate avea consecințe negative asupra sănătății”, a spus el.
„Dacă trebuie să-ți recuperezi somnul pe care l-ai ratat în timpul săptămânii la sfârșit de săptămână, atunci este mai bine să te culci mai devreme decât să stai întins – ar trebui să încerci totuși să te trezești la aceeași oră, chiar și sâmbăta și duminica.”
În cadrul studiului, participanții au purtat un monitor de activitate timp de șapte zile pentru a-și înregistra somnul, experții calculând apoi un scor al indicelui de regularitate a somnului (SRI) pentru fiecare persoană.
Scorul a surprins variabilitatea zilnică a orei de culcare, a orei de trezire, a duratei somnului și a trezirilor în timpul nopții, cu persoanele care au primit un scor variind de la 0 (foarte neregulat) la 100 (model somn-veghe perfect regulat).
Participanții au fost plasați fie într-un grup de somn neregulat (scor SRI mai mic de 71,6), într-un grup de somn moderat neregulat (SRI între 71,6 și 87,3) sau într-un grup de somn obișnuit (scor SRI mai mare de 87,3). Oamenii au fost apoi urmăriți timp de opt ani.
Regularitatea somnului foarte importantă pentru inimă și creier
Chiar și după luarea în considerare a factorilor care ar putea influența rezultatele, persoanele care dorm neregulat au avut cu 26% mai multe șanse de a suferi un accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau atac de cord decât cei cu somn regulat, arată studiul. Persoanele care dorm neregulat au avut o probabilitate mai mare de a face acest lucru cu 8%.
Cercetătorii au descoperit că scorul SRI a fost o măsură continuă, cu riscul oamenilor de atac de cord și accident vascular cerebral crescând cu cât modelele lor de somn erau mai neregulate.
Cantitatea recomandată de somn pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani este de șapte până la nouă ore pe noapte și de șapte până la opt ore pentru cei cu vârsta de 65 și peste.
Studiul a constatat că o proporție mai mare de oameni obișnuiți care dorm regulat (61%) au îndeplinit cota de somn recomandată decât cei care dorm neregulat (48%). Dar acest lucru nu a avut nicio diferență pentru sănătatea inimii pentru cei care dorm neregulat, care au avut același risc mai mare de accident vascular cerebral și atac de cord, chiar dacă dorm suficient.
În schimb, cei care dorm moderat neregulat și-au văzut riscurile scăzând dacă au dormit adecvat. Acesta a fost un studiu observațional și, ca atare, nu a putut stabili cauza și efectul, iar cercetătorii au recunoscut diferite limitări ale constatărilor lor.
Dar ei au ajuns la concluzia că descoperirile sugerează că somnul neregulat a fost puternic asociat cu un risc de evenimente cardiovasculare adverse majore la adulți, indiferent dacă au fost îndeplinite sau nu orele de somn recomandate.
„Mai important, rezultatele noastre sugerează că regularitatea somnului poate fi mai relevantă decât durata suficientă a somnului în modularea riscului de evenimente cardiovasculare adverse majore.