Dacă dormi până târziu dimineața, nu înseamnă că ești leneș. Ce spun medicii despre ”păsările de noapte”:

Programul zilnic de somn-trezit, numit cronotip, pare a fi în mare parte genetic. Evaluările cu privire la cât de comun este comportamentul de ”bufniță de noapte” variază.

Experții, citați de The Guardian au estimat la 15 procente numărul persoanelor nocturne, în timp ce un studiu recent din Finlanda a constatat că 10% dintre bărbați și 12% dintre femei sunt „tipuri de seară”, arată stiritvr.ro.

Un studiu din 2007 a constatat că, în absența „obligațiilor sociale”, doar 14,6% dintre oameni au dormit între orele 12.09 și 8.18, iar jumătate din populație a dormit până mai târziu.

Cronotipul nostru este „parte integrantă a ceea ce suntem”, spune Dr. Beth Ann Malow, neurolog și expert în somn la Centrul Medical al Universității Vanderbilt. „Nu este ceva de genul: „Voi alege să fiu o bufniță de noapte și sunt leneș. Este o preferință biologică.”

Dr Phil Gehrman, un psiholog clinician specializat în medicina comportamentală a somnului la Universitatea din Pennsylvania, are aceeași părere. Prejudecățile împotriva bufnițelor de noapte sunt „pur culturale”, spune el.

Programul de muncă 9-17 ar putea fi bun pentru cei care se trezesc devreme, dar funcționează împotriva celor care trebuie să doarmă mai târziu. Și s-ar putea să nu fie doar problema persoanelor nocturne: un studiu din 2014 a constatat că, în general, cu cât începeau mai târziu munca sau cursurile, cu atât mai multe persoane dormeau mai mult dimineața.

„Combinația dintre începerea timpurie a muncii și naveta lungă este cea care conduce la somn scurt”, a scris autorul principal al studiului, dr. Mathias Basner, directorul unității Penn pentru psihiatrie experimentală, divizia de somn și cronobiologie, pentru The Guardian.

Problema vine atunci când avem locuri de muncă sau cursuri care nu se aliniază cu ritmurile noastre circadiene. Când obligațiile vieții se ciocnesc atât de rău cu programul de somn al cuiva, încât este dificil să funcționeze. Persoanele nocturne trec de la o tendință la o afecțiune cunoscută sub numele de tulburare întârziată a fazei somn-veghe, în care ritmurile circadiene fac funcționarea zilnică dificilă. Aproximativ 0,2% până la 1,7% dintre adulți au această afecțiune. „Ceea ce este nebunesc”, spune Malow, este că, dacă obiceiurile de somn ale unei persoane sunt privite ca o tulburare sau pur și simplu o tendință, „va depinde mai mult de stilul său de viață și de angajare decât de orice altceva”.

Malow spune că tratamentul începe adesea cu a vedea dacă oamenii își pot ajusta programul de lucru pentru a se potrivi ritmurilor lor biologice. Doctorița descrie un pacient care s-a luptat cu ritmul veghe-somn în timpul liceului, dar a înflorit când a început să lucreze ca bucătar; sau studenți care au avut rezultate foarte bune după ce s-au înscris la cursuri târzii.

Într-o lume ideală, spune ea, am fi mai puțin rigizi în ceea ce privește orele de începere a muncii – în ceea ce privește sănătatea, cel mai bun scenariu ar fi să găsim modalități de a ne respecta propriile ceasuri biologice.

În loc să încerce să corespundă cerințelor sociale, „aș prefera ca pacienții să rămână la un program constant în care se vor culca la două și se trezesc la 10 sau 11.”

Desigur, mulți oameni nu sunt suficient de norocoși să aibă astfel de schimbări ca opțiune - caz în care tulburarea poate fi tratată cu expunere la lumină, melatonină și exerciții fizice.

Astfel de tehnici fac posibilă schimbarea ritmurilor circadiene, spune psihologul Gehrman, dar oamenii au rate de succes diferite.

Dar în afara preocupărilor legate de programul de lucru, există beneficii fundamentale pentru sănătate în a te trezi devreme? Cercetările au sugerat, de exemplu, o legătură între trezirea târzie și sănătatea mintală precară sau nefericire. Însă, potrivit psihologului, rezultatele sunt încă în discuție.

„Există o mulțime de studii epidemiologice care arată că a fi ”bufniță de noapte” este asociat cu rate mai mari de depresie și anxietate. Dar întrebarea este: Faptul că ești o bufniță de noapte duce la asta? Sau este faptul că majoritatea persoanelor nocturne sunt forțate să urmeze un program care este mai devreme decât ritmul lor circadian – ceea ce deseori numim o nepotrivire”, spune el.

”Oamenii nu ar trebui să-și schimbe programul crezând că respectarea programului lor natural este ceva rău pentru ei”, spune Gehrman. „Cred că oamenii ar trebui să privească diferențele de ritm circadian în același mod în care privesc orice alte diferențe dintre oameni.”