Aproape 70 la sută dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită.
Un sondaj recent arată și ce profil de „prezidențiabil” își doresc românii.
Conform un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda ziarului Libertatea în perioada 11-18 octombrie, peste două treimi dintre români ar prefera ca viitorul președinte al țării să fie mai degrabă un candidat pro-occidental decât unul anti-occidental, potrivit libertatea.ro.
67,5% dintre români ar prefera ca viitorul președinte al României să fie mai degrabă un candidat pro-occidental, în timp ce 17,1% ar prefera mai degrabă un candidat anti-occidental. 3,9% spun că acest aspect nu contează, iar 11,5% nu știu sau nu răspund.
Ar prefera mai degrabă un candidat pro-occidental în special: votanții lui Mircea Geoană și ai Elenei Lasconi, votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București sau din urbanul mare. Ar prefera mai degrabă un candidat anti-occidental mai ales: votanții lui George Simion, votanții AUR, cei cu educație primară și utilizatorii de TikTok, scrie sursa citată.
70,6% dintre cei intervievați declară că ar prefera mai degrabă pe cineva cu experiență, iar 24,5% spun că ar prefera mai degrabă pe cineva mai tânăr. 3,7% spun că acest aspect nu contează, iar 1,2% nu știu sau nu răspund.
44,5% dintre participanții la sondaj ar prefera ca viitorul președinte al României să fie mai degrabă cineva independent de partide. 41,9% ar prefera mai degrabă reprezentantul unui partid politic pentru prima funcție în stat. 7,1% spun că acest aspect nu contează, iar 6,5% nu știu sau nu răspund.
„Marea majoritate a românilor declară că și-ar dori un președinte pro-occidental și cu experiență. În ceea ce privește relația cu partidele politice, românii sunt împărțiți în două tabere relativ egale, jumătate declarând că preferă un președinte independent de partide, iar cealaltă că preferă ca președinte reprezentantul unui partid. Opțiunile generice ale românilor care definesc reperele principale ale profilului președintelui sunt relevante mai ales pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Ele pot avea o influență și asupra opțiunilor de tur întâi doar în măsura în care va deveni relevantă o dezbatere despre profilul dezirabil al președintelui”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research, mai scrie sursa citată.
O întrebare face referire și la alegerile parlamentare: Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare și ar participa urmatoarele partide/ alianțe politice, dvs. cu candidații cărui partid/ alianțe ați vota?
Dintre cei care au optat pentru un partid – 66.9% din total eșantion au răspuns:
Dintre cei care au optat pentru un partid și declară că merg sigur la vot – 38,5% din eșantion:
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al ESOMAR, la comanda cotidianului Libertatea. Datele au fost culese în perioada 11-18 octombrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.106 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.
Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale aferente alegerilor prezidenţiale din 2024, desfăşurate la data de 24 noiembrie, a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024. Campania electorală a început la 25 octombrie şi se încheie pe 23 noiembrie, ora 7.00.
Campania electorală (25 octombrie-23 noiembrie)
Campania electorală a început la 25 octombrie şi se încheie pe 23 noiembrie, ora 7.00.
Până la 25 octombrie, primarii, cu sprijinul prefecţilor şi a Autorităţii Electorale Permanente, aduc la cunoştinţa publicului delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, precum şi a sediilor acestora.
6 noiembrie este data până la care Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte, prin hotărâre, sediile secţiilor de votare din străinătate.
La 9 noiembrie, Regia Autonomă "Monitorul Oficial" imprimă buletinele de vot, Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A realizează timbrele autocolante, iar Regia Autonomă "Monetăria Statului" ştampilele cu menţiunea "VOTAT".
Zilele votării
Votarea în străinătate are loc pe parcursul a două zile: 22 noiembrie (orele 12.00 - 21.00); 23 noiembrie (orele 7.00 - 21.00).
Votarea în ţară începe pe 24 noiembrie 2024, ora 7.00, şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora 23.59.
După ziua votului: contestaţii şi publicarea rezultatelor în Monitorul Oficial
În termen de 24 de ore de la data votării, până cel târziu la 25 noiembrie 2024, Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă trebuie să înainteze către biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate a procesului-verbal privind rezultatele votului prin corespondenţă. Până la 26 noiembrie, Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate predă către Biroul Electoral Central un exemplar original al proceselor-verbale privind rezultatele votului prin corespondenţă.
În termen de 3 zile de la încheierea votării, până cel târziu la 26 noiembrie, ora 24.00, candidaţii care au participat la alegeri pot formula cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală. Cererea se adresează Curţii Constituţionale şi trebuie să fie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
La 27 noiembrie se publică pe site-ul Biroului Electoral Central procesele verbale privind rezultatele votului prin corespondenţă.
La 28 noiembrie, Biroul Electoral Central trimite la Curtea Constituţională procesul verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării, întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.
După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituţională validează alegerile şi publică rezultatul acestora în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Al doilea tur de scrutin
Până la cel târziu 29 noiembrie, Curtea Constituţională aduce la cunoştinţa publică numele celor doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin, precum şi a datei alegerilor.
Campania electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin începe pe 29 noiembrie şi se încheie la 7 decembrie, ora 7.00.
La 1 decembrie, Biroul Electoral Central (BEC) comunică Regiei Autonome "Monitorul Oficial" şi Curţii Constituţionale ordinea de înscriere a candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot. De asemenea, BEC aduce la cunoştinţă publică ordinea de înscriere a candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot.
În străinătate, votarea pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale are loc pe parcursul a două zile: 6 decembrie, între orele 12.00-21.00; 7 decembrie, între orele 7.00-21.00.
În ţară, votarea are loc în ziua de 8 decembrie, între orele 7.00-21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot.
În termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, cel mai târziu la data de 10 decembrie 2024, ora 24.00, competitorii electorali pot adresa Curţii Constituţionale cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală.
Până la cel târziu 11 decembrie 2024, Biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau, după caz, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate înaintează către Biroul Electoral Central procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi cu toate contestaţiile şi întâmpinările primite de competenţa Biroului Electoral Central, însoţite de ştampila biroului electoral respective.
Până la 12 decembrie 2024, Biroul Electoral Central înaintează către Curtea Constituţională procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale. Rezultatele votării se înaintează sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, prin dosar sigilat şi ştampilat.
După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituţională validează alegerile şi publică rezultatul acestora în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I.