Sorin Blejnar împărțea mita frățește cu „dispărutul” Codruț Marta. Șeful Gărzii Financiare lua ce rămânea

Banii care „curgeau” de la afaceristul Radu Nemeș către conducerea Fiscului în scopul de a proteja interesele firmei Excella și de a o feri de controale aveau următoarea împărțire: 40% pentru Sorin Blejnar (șef ANAF), 40% pentru Codruț Marta (șef de cabinet) și 20% pentru Sorin Florea (șeful Gărzii Financiare), a declarat, miercuri, 4 mai, Ștefan Pușcașu, un martor audiat în proces.

Declarațiile au fost făcute în cadrul procesului în care Sorin Blejnar este judecat pentru că ar fi primit mită 1,2 milioane de euro de la diverse firme ca „taxă de protecție”, pe vremea când era președinte al ANAF.

Din această depoziție rezultă că fostul șef de cabinet al lui Sorin Blejnar, Codruț Marta (pe care mulți îl cred acum dispărut sau chiar mort), se ocupa de împărțirea banilor dați de afaceriști ca „taxă de protecție” către conducerea ANAF.

Ștefan Pușcașu, martorul audiat, era cel care căra pungi sau genți cu bani de la afaceristul Radu Nemeș către Codruț Marta, către Sorin Florea de la Garda Financiară sau către soția lui Sorin Blejnar. Interesant este că „partea” lui Marta era aceeași cu a lui Sorin Blejnar, adică 40%, pe când șeful Gărzii Financiare primea ce mai rămânea, adică doar 20%.

„În perioada în care Codruț Marta administra societatea La Reclama SRL am dus diverse sume de bani, fiind trimis de acesta la Andreea Blejnar. În perioada respectivă, doamna Blejnar avea biroul de avocatură undeva pe Mihai Bravu, iar sumele de bani le-am dus la biroul de avocatură. Am dus destul de des, câteodată și de 2 ori pe lună, dar nu era o regulă. Existau situații în care nu mergeam deloc sau duceam o singură dată. Că regulă, eu duceam banii când îmi solicită Codruț Marta. Am fost și la Sorin Florea de două ori. La momentul respectiv nu știam unde locuiește și nici nu aveam numărul lui. Codruț Marta mi-a explicat unde trebuia să ajung și mi-a dat telefonul lui Sorin Florea. Mi-a spus să îi dau un apel când ajung. I-am dus o pungă de plastic cu bani. Știu că erau bani în pungă pentru că se vedea. Când am fost a două oară la el acesta chiar mi-a reproșat că am venit eu. Nu am știut ce să îi răspund și i-am transmis lui Marta Codruț nemulțumirea lui. A două oară i-am dus tot bani”, a declarat Ștefan Pușcașu în fața instanței.

Martor: „Marta mi-a spus că n-am eu treabă cu sumele de bani”

Acesta a spus că era îngrijorat, deoarece sumele erau din ce în ce mai mari, iar cursele tot mai dese. În acest context l-a întrebat pe Codruț Marta ce e cu aceste sume de bani.

„Precizez că prima dată când am mers la Florea Sorin am primit banii de la Codruț Marta în biroul acestuia, iar Marta mi-a cerut să duc banii în locul indicat după program. La fel s-a întâmplat și a două oară când am dus banii la Florea Sorin. Atât faptul că prima dată când am dus bani la solicitarea lui Codruț Marta a fost la doamna Andreea Blejnar. Banii i-am primit de la Radu Nemeș prin intermediul lui Buliga. Precizez că toți banii de la Nemeș i-am primit doar prin intermediul lui Buliga. Cu Radu Nemeș m-am întâlnit o singură dată. Precizez că la început era vorba de sume mici. După o perioadă sumele erau mai mari și le duceam mai des. În aceste împrejurări am hotărât să discut cu Codruț Marta, pe care l-am întrebat dacă e cazul să îmi fac griji și ce este cu aceste sume. Mi-a spus să stau liniștit, că nu am eu treaba cu aceste sume. Mențin toate declarații pe care le-am dat ca suspect sau ca inculpat în cadrul urmăririi penale”, a susținut Ștefan Pușcașu.

Cum era împărțită „taxa de protecție” între Fisc și Garda Financiară

Procurorul l-a întrebat cum era făcută „împărțeala” banilor, despre care martorul a dat detalii la urmărirea penală.

„Referitor la această împărțire a banilor arăt că Marta Codruț pleca des din țară și la un moment dat, în biroul la el, acesta mi-a spus fără să îl întreb că dacă a nu este el prezent, banii de la Radu Nemeș se împart după cum urmează: 40% Andreea Blejnar, 40% Codruț Marta (n.r. – adică pentru el) și 20% Florea Sorin. Această împărțeala viza banii transportați de mine de la Nemeș. Am avut o evidență a sumelor de bani, dar am aruncat-o la solicitarea lui Codruț Marta, care mi-a spus că nu aveam nevoie de ea. Știu că aveam punctul de lucru pe stradă Zambaccian. Cred că am aruncat acea evidență cam cu două luni înainte de dispariția lui Codruț Marta. Bineînțeles că Andreea Blejnar știa că sunt bani. Avea un seif în birou și bagă banii în acel seif după ce îi scotea din genți. Gențile rămâneau la ea. Nu l-am întrebat pe Marta în legătură cu scopul pentru care duceam acești bani”, a mai spus Ștefan Pușcașu.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru Sorin Blejnar

În august 2019, Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită, alături de Viorel Comăniţă (fost vicepreşedinte al ANAF, cu rol de conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor), Sorin Florea (comisar general adjunct al Gărzii Financiare) şi soţia sa, Andreea Florentina Blejnar.

Potrivit DNA, Sorin Blejnar, Viorel Comăniţă şi Sorin Florea au primit, în perioada mai 2011 - aprilie 2012, mai multe sume de bani de la Radu Nemeş, prin intermediari, pentru ca, în schimb, să protejeze activitatea nelegală desfăşurată de firma SC Excella Real Grup SRL, coordonată de omul de afaceri.

Ajutorul dat de soţia lui Blejnar a constat în primirea banilor destinați fostului şef al ANAF de la doi interpuşi ai omului de afaceri.

Concret, cei trei inculpaţi au primit drept mită următoarele sume de bani:

• Sorin Blejnar - 1,2 milioane euro,
• Viorel Comăniţă - 960.000 euro,
• Sorin Florea - 300.000 euro.

Procurorii spun că sumele primite drept mită de cei trei inculpaţi au avut caracterul unei „taxe de protecţie”, pentru ca activitatea ilegală a societăţii controlate de Radu Nemeş să nu fie observată şi nici oprită de organele fiscale.

Activitatea comercială a societăţii din domeniul comercializării carburanţilor era organizată astfel încât să se asigure premisele evaziunii fiscale. Cumpărarea şi vânzarea produselor accizabile s-a desfăşurat în timp, iar sumele obţinute erau date celor trei pe măsură ce banii erau obţinuţi din comercializarea lor fără plata accizelor.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Preşedintele CJ Călăraşi, audiat la sediul DNA Constanţa. Mai multe instituții din oraș au fost ținta perchezițiilor cu o lună în urmă

Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Vasile Iliuţă, este audiat, vineri, la sediul DNA Constanţa, în legătură cu percheziţiile care au avut loc în urmă cu o lună la sediile...