Fostul șef al Fiscului, Sorin Blejnar, află pe data de 1 martie dacă va fi condamnat sau, dimpotrivă, achitat pe fond în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 1,2 milioane de euro, inclusiv prin intermediul cabinetului de avocatură al soției sale, Andreea Blejnar. DNA a cerut miercuri, 1 februarie, o pedeapsă orientată spre maxim pentru fostul șef ANAF, în timp ce avocații acestuia au cerut achitarea.
Curtea de Apel București a luat în discuției miercuri ultimul termen pe fond în dosarul în care Sorin Blejnar este acuzat că, pe vremea când era președinte ANAF, ar fi luat mită prin intermediul șefului său de cabinet Codruț Marta, în prezent dispărut.
Banii care „curgeau” de la afaceristul Radu Nemeș către conducerea Fiscului în scopul de a proteja interesele firmei Excella și de a o feri de controale aveau următoarea împărțire: 40% pentru Sorin Blejnar (șef ANAF), 40% pentru Codruț Marta (șef de cabinet) și 20% pentru Sorin Florea (șeful Gărzii Financiare).
În ultimul cuvânt, Sorin Blejnar a cerut să fie achitat și a „ținut linia” avocaților lui, care au arătat că acuzațiile DNA din acest dosar ar fi „trase la indigo” din Dosarul „Motorina”, în care fostul șef al Fiscului a fost achitat definitiv de Înalta Curte în 2019, după ce pe fond primise 5 ani de pușcărie.
„Am crezut că odată cu 15 aprilie 2019, data la care am fost achitat definitiv la Înalta Curte, acuzațiile procurorilor s-au terminat. Apoi DNA a încercat să construiască alt dosar, și alt dosar… Sunt nevinovat, nu am asigurat protecție niciodată. Nici nu se putea! Dacă în ultimii 10 ani procurorul ar fi încercat să aducă vreo probă și în favoarea inculpaților – cum spune legea – nu doar împotriva lor, dosarele ar fi fost pasate de la unul la altul. Reprezentantul Ministerului Public nu mi-a pus nicio întrebare. La vremea respectivă s-a format un comitet de luptă împotriva evaziunii fiscale, din care făceau parte multe instituții ale statului, inclusiv SRI. Nimeni nu putea să ofere protecție! E că și cum ar merge un infractor la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți având o înțelegere cu un singur judecător din cei 5”, a spus Blejnar în ultimul cuvânt.
Avocatul lui Sorin Blejnar a arătat la dezbaterile pe fond că fostul șef al Fiscului a fost vizat de 3 dosare penale, toate legate de protecția pe care ar fi oferit-o firmei lui Radu Nemeș.
Ștefan Pușcașu, un martor audiat în process pe data de 4 mai 2022, a relatat în fața instanței că fostul șef de cabinet al lui Sorin Blejnar, Codruț Marta – pe care mulți îl cred acum dispărut sau chiar mort – se ocupa de împărțirea banilor dați de afaceriști ca „taxă de protecție” către conducerea ANAF.
Chiar Ștefan Pușcașu era cel care căra pungi sau genți cu bani de la afaceristul Radu Nemeș către Codruț Marta, către Sorin Florea de la Garda Financiară sau către soția lui Sorin Blejnar, avocata Andreea Blejnar (foto).
Interesant este că „partea” lui Marta era aceeași cu a lui Sorin Blejnar, adică 40%, pe când șeful Gărzii Financiare primea ce mai rămânea, adică doar 20%.
În august 2019, Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită, alături de Viorel Comăniţă (fost vicepreşedinte al ANAF, cu rol de conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor), Sorin Florea (comisar general adjunct al Gărzii Financiare) şi soţia sa, Andreea Florentina Blejnar.
Potrivit DNA, Sorin Blejnar, Viorel Comăniţă şi Sorin Florea au primit, în perioada mai 2011 - aprilie 2012, mai multe sume de bani de la Radu Nemeş, prin intermediari, pentru ca, în schimb, să protejeze activitatea nelegală desfăşurată de firma SC Excella Real Grup SRL, coordonată de omul de afaceri.
Ajutorul dat de soţia lui Blejnar a constat în primirea banilor destinați fostului şef al ANAF de la doi interpuşi ai omului de afaceri.
Concret, cei trei inculpaţi au primit drept mită următoarele sume de bani:
Procurorii spun că sumele primite drept mită de cei trei inculpaţi au avut caracterul unei „taxe de protecţie”, pentru ca activitatea ilegală a societăţii controlate de Radu Nemeş să nu fie observată şi nici oprită de organele fiscale.
Activitatea comercială a societăţii din domeniul comercializării carburanţilor era organizată astfel încât să se asigure premisele evaziunii fiscale. Cumpărarea şi vânzarea produselor accizabile s-a desfăşurat în timp, iar sumele obţinute erau date celor trei pe măsură ce banii erau obţinuţi din comercializarea lor fără plata accizelor.