Sorin Oprescu se plânge instanței că a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de pușcărie pentru un abuz în serviciu de 34 de euro care, reținut alături de luarea de mită despre care spune că a fost „un împrumut” i-ar fi determinat pe judecători să pronunțe împotriva lui o pedeapsă „disproporționată”.
Detaliile se regăsesc în motivarea deciziei prin care Curtea de Apel București și-a declinat competența cu privire la judecarea uneia dintre contestații la executare (dosar 4383/2/2022) formulate de Sorin Oprescu în favoarea Tribunalului București.
Într-o altă contestație la executare (dosar 15744/3/2022), depusă inițial la Tribunalul București, Sorin Oprescu susținea că pedeapsa la care a fost condamnat este comparabilă cu cea pentru „crime de război”.
În mare, ambele contestații au cam același conținut, diferă doar rezultatul pe care Sorin Oprescu îl așteaptă: într-una spune că decizia „disproporționată” constituie o cauză de împiedicare la executarea pedepsei, iar în a doua că este o cauză de micşorare a pedepsei.
Iată ce notează magistrații în motivarea deciziei prin care au trimis dosarul lui Oprescu la Tribunalul București, acolo unde i s-a mai respins o cale de atac cu același obiect.
„În esenţă, faptele pentru care contestatorul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă totală de 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare sunt:
Pe scurt, pentru un act material de primire a sumei de 25.000 euro, calificat drept 3 infracţiuni concurente, precum şi pentru un alt act material ce a produs un prejudiciu de 34 de euro, calificat drept o altă infracţiune, contestatorul a fost condamnat la 10 ani şi 8 luni de închisoare cu executare”, se arată în expozitivul motivării, acolo unde judecătorii trec în revistă argumentele invocate de Oprescu.
Avocații lui Sorin Oprescu dau vina pe judecătorul delegat cu executarea de la Tribunalul București, pe care îl acuză că n-a observat că această condamnare este „disproporționată”, mai exact că n-a „rejudecat” cauza analizată de ceilalți trei magistrați de la fond și apel.
„La emiterea mandatului de arestare european, judecătorul delegat cu executarea de la instanţa de executare are deci obligaţia constituţională şi legală să respecte şi să aplice prioritar Dreptul Uniunii Europene, în concret dreptul la proporționalitatea asprimii pedepsei penale cu gravitatea infracţiunii. În cauză, se apreciază de condamnat că este disproporţionat, ca, potrivit dreptului român penal substanţial aplicat de instanţa judecătorească penală română de apel, pentru o singură faptă de primire a sumei de 25.000 euro, precedată de o aderare la un grup organizat cu 2 ani înainte şi urmată imediat de plata unei datorii, precum şi pentru o altă faptă cu un prejudiciu de 34 de euro, contestatorului să i se aplice o pedeapsă rezultantă totală de 10 ani şi 8 luni”, se mai arată în documentul citat.
Pe data de 4 august 2022, Tribunalul i-a mai respins lui Sorin Oprescu o contestație la executare împotriva pedepsei de 10 ani și 8 luni de închisoare.
„O astfel de pedeapsă este compatibilă cu o infracţiune de omor (ucidere cu intenţie) sau de piraterie, dar depăşeşte ca nivel de asprime pedeapsa ce poate fi aplicată pentru o infracţiune precum cele de sclavie, trafic de persoane, trafic de minori, tortură, viol, tâlhărie (furt prin violenţă, inclusiv prin folosirea de arme), transmiterea intenţionată a virusului HIV, falsificare de monede sau unele crime de război. (…) Este evident că, pentru a respecta dreptul fundamental al omului la proportionalitatea pedepsei cu infracţiunea, pedeapsa totală rezultantă aplicată contestatorului ar trebui foarte mult redusă (în concret, s-ar justifica doar o pedeapsă cu închisoare cu suspendare)”, arătau avocații lui Oprescu în respectiva cerere.
Sorin Oprescu ar putea să apară în fața judecătorilor de la Înalta Curte pe 10 ianuarie 2023, cel mai probabil prin videoconferință, pentru a-și susține recursul în casație pe care l-a formulat împotriva deciziei definitive de condamnare.
Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, pe data de 13 mai 2022, la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.
Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.
Iniţial, Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond) l-a condamnat pe Oprescu, în mai 2019, la 5 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsă mărită de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni, după ce judecătorii au aplicat forma agravantă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
Potrivit deciziei instanţei, Sorin Oprescu a primit:
Sorin Oprescu a fost prins în Grecia și arestat în vederea extrădării. Într-un final, instanța a decis să îl elibereze pe cauțiune și nici nu l-a mai predat.
Alte condamnări din dosarul Oprescu:
Fostul primar al Bucureștiului a fost găsit în septembrie 2015 cu o pungă de 25.000 de euro în torpedoul mașinii, iar procurorii DNA l-au reținut atunci pentru luare de mită. Oprescu a primit o condamnare la 5 ani și 4 luni de închisoare în procesul pe fond.
Sorin Oprescu susține că a luat banii despre care DNA spune că sunt cu titlul de mită ca urmare a unei „provocări” făcute de procurori, dar nu neagă faptul că a pus mâna pe bani, ci nuanțează motivul primirii acestora.
Edilul a vorbit în ultimul cuvânt despre flagrant, despre intervenții ale unui general SRI pe lângă el și despre faptul că dosarul lui ar fi unul „fabricat”.
Ticalosul Vezi tot