Lovitură înainte de Crăciun pentru iubita lui Sorin Oprescu. Adriana Elena Nica - evacuată din vila pe care o deținea alături de fostul edil

Fostul manager al Spitalului Universitar de Urgență, Adriana Elena Nica – iubita lui Sorin Oprescu – a fost evacuată din vila pe care cei doi o dețineau pe strada Herăstrău nr. 42, în urma unei decizii civile executorii a Judecătoriei Sectorului 1. Măsura a fost luată după ce concubina fostului edil fugar al Capitalei a pierdut contestația în anulare cu privire la decizia de condamnare a lui Sorin Oprescu, asupra căruia operează confiscarea extinsă.

Odată cu decizia definitivă de condamnare din data de 13 mai 2022, în afară de pedeapsa de 10 ani și 8 luni de închisoare, lui Sorin Oprescu i s-a instituit și măsura confiscării extinse asupra bunurilor imobile considerate a fi dobândite prin infracțiuni. Cum fostul edil al Capitalei avea, printre altele, și o vilă în una dintre cele mai luxoase zone a Bucureștiului, pe strada Herăstrău, alături de Adriana Elena Nica, acesta din urmă s-a văzut nevoită să evacueze imobilul.

Judecătoria Sectorului 1 a dispus evacuarea iubitei lui Sorin Oprescu, pe data de 21 decembrie 2022, la cererea ANAF.

Iată soluția judecătorilor:

• „Respinge excepția lipsei calității de reprezentant a ANAF ca neîntemeiată.
• Respinge excepția inadmisibilității cererii ca neîntemeiată.
• Respinge excepția lipsei calității procesuale active ca neîntemeiată.
• Admite cererea. Dispune evacuarea pârâtei din imobilul ocupat fără drept situat în Bucureşti sector 1 str. Herăstrău nr. 42.
• Executorie. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 21.12.2022”, se arată în minuta soluției Judecătoriei Sectorului 1.

Adriana Elena Nica a pierdut toate procesele împotriva evacuării

După fuga din țară a lui Sorin Oprescu și stabilirea acestuia în Grecia – de unde autoritățile elene nu vor să-l predea – Adriana Elena Nica a „bombardat” instanțele (Tribunal, Curtea de Apel și Înalta Curte) cu cereri prin care contesta decizia de condamnare din data de 13 mai 2022. Nu din grijă pentru Sorin Oprescu, ci deoarece în dispozitivul hotărârii, la capitolul „imobile confiscate”, apărea și cel de la adresa la care acesta locuia împreună cu fostul edil.

Numai că Adriana Elena Nica a fost martor în proces, nu inculpat, astfel că toate instanțele i-au respins cererile ca inadmisibile: nu pentru că n-ar avea dreptate, ci pentru că nu are prevederi legale în baza cărora să o facă.

Ultimul demers în acest sens a fost făcut sub forma unei contestații în anulare, pe rolul Curții de Apel București, soluționată prin respingere pe data de 9 noiembrie.

Avocat: „A fost lipsită de cele mai elementare drepturi”

Iată ce au arătat avocații Adrianei Elena Nica în cuprinsul cererii:

• „În faza de urmărire penală, dna. Nica a fost audiată ca martor cu privire la faptele ce îi erau imputate dlui. Oprescu. Deşi prin rechizitoriu s-a solicitat confiscarea extinsă a bunului ce este proprietatea sa în cartea funciară, dna. Nica nu a fost citată sau introdusă în cauză în cursul procesului. Domnia sa a fost audiată în calitate de martor, dar participarea sa la procesul penal s-a redus la asta. Prin sentinţa Tribunalului Bucureşti, solicitarea de confiscare extinsă a imobilului a fost respinsă. Această sentinţă nu a fost niciodată comunicată dnei. Nica.
• În apelul formulat, DNA a contestat legalitatea soluţiei de respingere a cererii de confiscare. Dosarul s-a înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti la 3 iulie 2019. Ulterior acestei date, dl. Oprescu, inculpat în cauză, i-a comunicat dnei. Nica Elena Adriana că numele său apare pe portalul instanţelor de judecată în calitate de intimat în cauză. În acest context, dna. Nica şi-a angajat un avocat. Acesta a considerat că dna. Nica ar fi trebuit să fie citată la fondul cauzei, pentru a se putea apăra faţă de solicitarea de confiscare a imobilului şi, la 16 iulie 2019, a formulat apel în numele clientei sale, cerând trimiterea cauzei spre rejudecare pe acest motiv.
• Ulterior, avocatul ales al dnei. Nica a participat la aproape toate termenele de judecată din apel, fără ca dna. Nica să fi fost citată vreodată în calitate de parte. În tot cuprinsul hotărârii Curţii de Apel calitatea dnei. Nica ce este indicată este cea de martor, mai puţin în dispozitiv unde instanţa scrie că respinge apelul formulat de intimata-apelantă ca inadmisibil. De data aceasta, hotărârea îi este comunicată şi dnei. Nica la data de 19 mai 2022.
• Atunci când în cadrul unui proces penal se cere confiscarea bunului unui terţ, împotriva sa se exercită o acţiune judiciară. Ideea că bunul aflat în proprietatea unei persoane poate fi confiscat de la aceasta, fără ca persoană în cauză să îşi poată proteja drepturile în cadrul procesului, o lipseşte pe aceasta de cele mai elementare drepturi care ţin de caracterul echitabil al procedurilor judiciare şi de protecţia dreptului de proprietate”, se arată în contestația iubitei lui Sorin Oprescu.

Judecătorii: Legea nu prevede pentru Nica un dublu grad de jurisdicție

Pe data de 9 noiembrie 2022, Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă contestația în anulare a Adrianei Elena Nica pentru următoarele considerente:

• „Calitatea de parte a procesului penal este definită de dispoziţiile părţii generale a codului de procedură penală, care prevede că părţile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. Enumerarea este una limitativă, judecătorul neputând conferi calitatea de parte altor persoane
• Terţii vizaţi de măsura confiscării speciale, confiscării extinse sau cu privire la bunurile cărora s-au instituit măsuri asigurătorii au calitatea de alţi subiecți procesuali, conform art. 34 C.pr.pen.
• Citarea contestatoarei la judecata în apel, posibilitatea acesteia de a propune şi administra probe şi de a formula concluzii reprezintă manifestări ale dreptului la un proces echitabil şi ale liberului acces la justiţie, în sens mai larg, însă nu pot duce la atribuirea unei calităţii procesuale nerecunoscute de lege contestatoarei.
• Referitor la persoanele care au fost citate în procesul penal şi faţă de care s-au luat măsuri asigurătorii şi, ulterior, măsura confiscării, Curtea arată că în cazul lor devin aplicabile dispoziţiile art. 366 alin. (3) din Codul de procedură penală, care garantează citarea lor în proces, precum şi posibilitatea de a formula cereri şi excepţii cu privire la măsura asiguratorie şi măsura confiscării.
• De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Grayson şi Barnham contra Regatului Unit), luarea măsurii confiscării nu are la bază o acuzaţie în materie penală, ci drepturi şi obligaţii cu caracter civil.
• Prin urmare, persoanele respective nu beneficiază de dreptul la două grade de jurisdicţie, prevăzut de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, întrucât au fost citate deja în apel şi şi-au putut face apărări, fiind respectat în privinţa lor dreptul la un proces echitabil.
• Dreptul contestatoarei de a-şi proteja proprietatea, conferit de directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, a fost respectat în cauza de faţă, aceasta participând la judecata în apel, cale de atac devolutivă.
• Directiva invocată nu garantează dublul grad de jurisdicţie şi în niciun caz nu prevede dreptul de a formula o cale de atac extraordinară pentru persoanele afectate de o astfel de măsură de siguranţă.
• În acest context, Curtea reține că procesul penal se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale, iar hotărârile judecătoreşti sunt supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege.
• Recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală ar constitui o încălcare a principiului legalităţii, ceea ce nu este admisibil în ordinea de drept”, se arată în motivarea instanței.

Fostul edil al Capitalei a primit 10 ani și 8 luni de pușcărie

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, pe data de 13 mai 2022, la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.

Iniţial, Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond) l-a condamnat pe Oprescu, în mai 2019, la 5 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsă mărită de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni, după ce judecătorii au aplicat forma agravantă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Potrivit deciziei instanţei, Sorin Oprescu a primit:

• 6 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în variantă agravată;
• 6 ani pentru luare de mită,
• 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu
• 3 ani şi 6 luni închisoare pentru spălarea banilor.

Sorin Oprescu a fost prins în Grecia și arestat în vederea extrădării. Într-un final, instanța a decis să îl elibereze pe cauțiune și nici nu l-a mai predat.

Alte condamnări din dosarul Oprescu:

• Popa Bogdan Cornel - 11 ani și 6 luni
• Stanca Cristian - 7 ani și 2 luni
• Constantinescu Mircea Octavian- 6 ani și 10 luni
• Șupeală Florin - 4 ani
• Albu Romeo- 6 ani
• Niță Ion - 7 ani și 10 luni
• Bengalici Claudiu - 6 ani și 6 luni
• Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela - 2 ani și 10 luni cu suspendare.

Sorin Oprescu, prins la volan „sub influența mitei”

Fostul primar al Bucureștiului a fost găsit în septembrie 2015 cu o pungă de 25.000 de euro în torpedoul mașinii, iar procurorii DNA l-au reținut atunci pentru luare de mită. Oprescu a primit o condamnare la 5 ani și 4 luni de închisoare în procesul pe fond.

Sorin Oprescu susține că a luat banii despre care DNA spune că sunt cu titlul de mită ca urmare a unei „provocări” făcute de procurori, dar nu neagă faptul că a pus mâna pe bani, ci nuanțează motivul primirii acestora.

Edilul a vorbit în ultimul cuvânt despre flagrant, despre intervenții ale unui general SRI pe lângă el și despre faptul că dosarul lui ar fi unul „fabricat”.

Putin le cere rușilor să evacueze zonele afectate de inundaţii. De ce se tem oamenii să-și părăsească locuințele VIDEO

Vladimir Putin, președintele Rusiei, le-a cerut locuitorilor din regiunile afectate de inundaţii să dea curs apelurilor la evacuare, aceştia ezitând să-şi părăsească locuinţele de frica...

Condamnare la 18 luni de închisoare, în procesul legat de crima comisă de actorul Alec Baldwin

Hannah Gutierrez, armuriera de la filmările pentru westernul "Rust", a fost condamnată luni la un an şi jumătate de închisoare pentru moartea cineastei Halyna Hutchins, care a fost...