Sorin Oprescu, „refugiat” în una din țările care ignoră cererile de extrădare ale României. Cum răspund judecătorii români solicitărilor statelor partenere

Sorin Oprescu rămâne în Grecia după ce Curtea de Apel din Atena a respins solicitarea de extrădare formulată de statul român pentru fostul edil general al Capitalei, condamnat la 10 ani și 8 luni pentru luare de mită.

Nu este pentru prima oară când instanțele străine resping cererile de extrădare formulate de România, în timp ce pentru judecătorii români procesul de predare a fugarilor e mai degrabă o formalitate. Unul dintre acești fugari făcuți pachet și predați de România a fost apărat chiar de Cătălin Predoiu, actualul ministru al Justiției.

Puiu Popoviciu stă bine-mersi în Marea Britanie, după ce magistrații de la Londra au considerat că afaceristul a avut parte de „un proces politic” în urma căruia a primit 7 ani de pușcărie pentru frauda cu terenurile din Băneasa.

Alexander Adamescu, fiul fostului magnat Dan Adamescu, a reușit să-și blocheze extrădarea din Marea Britanie de doi ani, deși două instanţe – West Magistrates Court şi Curtea Supremă a Regatului Unit – ai dat undă verde predării pentru a fi judecat în România pentru dare de mită. Este vorba despre procesul în care el este acuzat că, la inițiativa tatălui său, a mituit judecători de la Tribunalul București pentru a-i scăpa firmele lui Dan Adamescu de faliment.

În Italia, Alina Bica a reușit să-i convingă pe magistrații Curții de Apel din Bari că merită să execute acolo pedeapsa de 4 ani de închisoare pentru favorizarea infractorului, anume Ovidiu Tender, cel căreia tot ea îi făcuse dosar penal pe vremea când era simplu procuror DIICOT.

Vestea s-a dus printre inculpații VIP din România și tot în jurisdicția Curții de Apel din Bari s-a „refugiat” fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, condamnat la 3 ani și 10 luni de pușcărie pentru că-l „storcea de bani” pe afaceristul libanez Rami Ghaziri. Și acesta din urmă este de negăsit, fiind vizat de acuzații de evaziune fiscală.

Republica Moldova amână în mod nejustificat predarea lui Cristian Rizea (4 ani și 8 luni pentru trafic de influență), deși acestuia i s-a retras cetățenia moldovenească de către președintele Igor Dodon.

În Grecia a rămas Dragoș Săvulescu, fost finanțator al Dinamo, condamnat la 5 ani de pușcărie în dosarul retrocedării plajelor alături de Radu Mazăre (9 ani de închisoare). În toamna anului trecut, iubita lui Dragoș Săvulescu a făcut imprudența să posteze fotografii cu acesta în timpul unei petreceri și așa au aflat autoritățile că fugarul se află pe insula Mykonos. Reținut de polițiștii eleni în baza mandatului internațional de arestare emis de România, Dragoș Săvulescu i-a convins pe magistrații Curții de Apel a Mării Egee din Syros să respingă cererea de extrădare arătând că judecătorii Curții de Apel din Napoli au respins cererea de extrădare formulată pe numele lui.

Așa a venit rândul lui Sorin Oprescu să beneficieze de clemența magistraților greci, joi, 21 iulie, când Curtea de Apel din Atena a infirmat mandatul internațional de arestare emis de România pe numele lui Sorin Oprescu și a decis ca fostul edil să rămână în libertate.

Avocatul clujean Radu Chiriță, cel care se ocupă de problemele lui Sorin Oprescu din Grecia, a confirmat pentru Ziare.com că judecătorii Curții de Apel din Atena au respins cererea de extrădare formulată de autoritățile din România pe numele fostului edil. Radu Chiriță a mai confirmat că Sorin Oprescu a depus o cerere de azil politic în Grecia, însă această procedură este în curs de soluționare. Totuși, din punc de vedere juridic, Sorin Oprescu este azilant în Grecia, până la soluționarea acestei cereri. Sorin Oprescu s-a opus extrădării motivând că are diabet, iar închisorile din România nu asigură un regim alimentar adecvat acestei afecțiuni.

Așa se explică de ce Elena Udrea se îndrepta către Grecia după ce ICCJ i-a respins contestația în anulare în urma condamnării de 6 ani din Dosarul Gala Bute, însă a fost prinsă în Bulgaria, de unde autoritățile au reușit să o repatrieze.

În România, procedura de extrădare a fugarilor către țările solicitante este mai degrabă o formalitate și se desfășoară pe repede-înainte, în ședință secretă, departe de ochii presei și ai opiniei publice. De fiecare dată este luată măsura arestării provizorii în vederea extrădării, iar practica judiciară a arătat că procedura predării este finalizată în 2-3 luni.

Unul dintre fugarii predați de România, apărat de Cătălin Predoiu

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, în 2017, admiterea cererii de extrădare formulată de autorităţile SUA în ceea ce-l priveşte pe Resit Tavan şi a decis predarea omului de afaceri turc către procurorii federali, care îl solicită pentru trafic de armament şi încălcarea embargoului impus Iranului. Resit Tavan era acuzat că ar fi importat în Turcia două motoare de iacht din SUA, pe care voia să le vândă Iranului.

Avocaţii Cătălin Predoiu şi Mihai Mareş au solicitat, în vara acelui an, respingerea cererii de extrădare.

„Nu e suficient să existe omonimie juridică între infracţiunile din legea americană şi cea română, ci trebuie să existe o corespondenţă în conţinutul constitutiv al infracţiunilor, în structura juridică a acestora. Esenţa dosarului este acuzaţia de încălcare a embargoului cu Iranul. Dacă eu aş importa motoare din SUA şi le-aş livra în Iran, nu aş încălca nicio lege în România.”, a declarat avocatul Cătălin Predoiu.

„În SUA nu i s-a respectat dreptul egalităţii de arme, chiar dacă vorbim de una dintre cea mai veche democraţie, deoarece nu a fost informat cu privire la urmărirea penală. Nerespectare dreptului egalităţii de arme, caracterul politic şi carecterul militar sunt chestiuni obligatorii pentru respingerea cererii”, a susţinut avocatul Mihai Mareş.

Un an mai târziu, în 2018, Giuseppe Pensabene, zis „Peppe”, mafiotul italian membru ’Ndràngheta prins la Bucureşti sub o identitate falsă încearca din răsputeri să amâne predarea sa către autorităţile din peninsulă. „Peppe” fusese reţinut de DIICOT în martie 2018, în urma unei acţiuni comune a poliţiştilor români şi italieni.

„Este ameninţat de Mafia calabreză (n.r. – ’Ndràngheta), se teme pentru viaţa sa. Vom face referiri şi la declaraţiile altor martori cu identitate protejată”, a declarat avocatul român care încerca să se opună predării lui „Pepe” în Italia. Cu toate acestea, italianul a fost predat în vara acelui an.

Cum vede ministrul Predoiu chestiunea „refugiaților” penali

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat joi că a ridicat, din nou, în cadrul Consiliului JAI, problema că unii condamnaţi penal definitiv pentru fapte de corupţie în România găsesc „portiţe legale” în legislaţia străină pentru a se sustrage executării pedepsei în unele state membre ale UE.

Declaraţiile vin în contextul în care presa centrală a transmis, joi, că decizia Curţii de Apel din Atena a fost de respingere a cererii României de extrădare a fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu.

„Ministerul Justiţiei respectă independenţa judecătorilor din toate statele membre UE. Pe de altă parte, pot să informez că am ridicat, din nou, în cadrul Consiliului JAI, recent desfăşurat la Praga, problema cooperării judiciare în materie penală între statele membre UE, mai concret împrejurarea că unii condamnaţi penal definitiv pentru fapte de corupţie în România găsesc 'portiţe legale' în legislaţia străină pentru a se sustrage executării pedepsei în unele state membre ale UE. Ministerul a pus recent în dezbatere publică un proiect de 'lege pentru fugari', prin care s-ar descuraja acest fenomen, în vederea adoptării sale ca lege cât mai urgent”, a transmis, joi, Cătălin Predoiu, citat de Agerpres.

Potrivit ministrului Justiţiei, instanţele române cooperează „exemplar” în procedurile de extrădare şi de predare în temeiul instrumentelor juridice europene, la fel autorităţile române de aplicare a legii.

„E greu de explicat simultan, pe de o parte, recunoaşterea binemeritată a progreselor reale ale României în combaterea corupţiei, în aplicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei şi, pe de altă parte, faptul că decizii penale definitive sunt respinse la executare în unele state membre pe diverse motive sau chiar sunt schimbate pe fondul lor (!), unele dintre ele antamând fondul deciziei instanţei române. În ce ne priveşte, ne vom continua în limita competenţelor eforturile la nivel comunitar european de a creşte eficienţa cooperării judiciare în materie penală, inclusiv în materie de extrădare, la aceleaşi standarde de exigenţă în toate statele membre ale UE. Ceea ce este valabil în materie de combatere a corupţiei şi recunoaştere a executării hotărârilor judecătoreşti definitive penale într-un stat membru UE trebuie să fie valabil în orice stat membru al UE”, a subliniat Predoiu.

El adaugă faptul că una dintre explicaţiile unor abordări diferite din partea unor instanţe străine este „neîncrederea în deciziile instanţelor române”, creată de persistenţa MCV, particular doar două state membre ale UE, alături de Mecanismul „Rule of Law” valabil pentru toate statele membre ale UE.

Noi informații despre fugarul Ionel Arsene: ”Procedura pentru extrădare se apropie de final”

Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat luni, 15 aprilie, că procedura în cazul fugarului Ionel Arsene se apropie de final. ”Fugarul Ionel Arsene încearcă să scape de întoarcerea...

Aderarea României la Spațiul Schengen cu frontierele terestre va fi discutată de Consiliul European în luna iunie. ”Suntem pregătiţi să o facem”

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu a declarat că va continua să facă toate eforturile necesare pentru ca România să devină stat membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen....