Daca Realitatea TV i-ar fi cantat osanale lui Traian Basescu, mai era Sorin Ovidiu Vintu arestat? Imi doresc atat de mult un raspuns afirmativ, incat ma doare capul. Nu am decat indicii, care nu sunt probe, si imi este lehamite sa speculez.
Pentru demonstratii, oamenii de stiinta recurg la experimente, iar rezultatele trebuie sa fie simple si exhaustive. Eu nu sunt decat un clampanitor si sunt in stare sa recunosc meritele presedintelui cu aceeasi intensitate cu care-i contest anumite actiuni, dar impresiile n-au nicio valoare. Iar suspiciunea unui om care se pretinde de bun simt nu echivaleaza cu demonstratia.
Cercetarea stiintifica ar ajuta, in materia de fata, cu urmatorul context, nepermis de intins in timp: cazurile "Nastase", "Patriciu", "Remes", pomenite zilele astea pentru a justifica politizarea justitiei. Marile dosare de frauda sau de coruptie n-au ajuns la final, nu exista condamnari, prilej pentru a fi folosite drept argument ca ne aflam in fata unor rafuieli puse la cale de Traian Basescu.
Pai bine, intreba cineva la o emisiune, daca presedintele controleaza justitia, de ce n-a reusit sa impuna sentinte definitive? Pentru ca nu are putere decat asupra procurorilor, iar judecatorii ii dau cu flit, a venit un raspuns. Fireste, explicatii exista, in functie de interesul vorbitorului.
Si e mai usor sa acceptam conspiratia decat faptul ca institutiile statului pur si simplu nu functioneaza cum am dori. Ne doare falca dupa povesti, nu ne fortam mintea sa despice realitatea. Si avem o intreaga istorie de coincidente, in care desigur ca nu credem. De ce ar fi diferit dosarul SOV?
Daca n-ar fi aparut pe piata si de aceasta data stenograme, mi-ar fi mult mai usor. Daca s-au ivit, inseamna ca a avut cineva un interes. Care este efectul, despre care manualul afirma ca este precedat si determinat de cauza?
Opinia publica primeste dovada aranjamentului dintre SOV si Nicolae Popa, emite propriile judecati de valoare si plescaie de placere. Pentru ca isi aduce aminte tot background-ul dintre Traian Basescu si Vintu - in mod dragalas, intalnirile din parcarea de la Tancabesti sunt trecute cu vederea.
Ele nu pot, insa, modifica realitatea. Sa fim neprofesionisti si sa n-o pierdem din vedere. Pana la urma, telejustitia nu modifica adevarul, chiar daca va trebui sa asteptam pana cand ciocanelul unui judecator va inchide afacerea definitiv.
Dincolo de asigurarile lui Vintu catre Popa, altceva ma infioara pe mine: faptul ca omul nu se ferea. Constientiza ca se afla la capatul fericit al investitiei sale si asta-i dadea putere. Era Dumnezeu.
Faptul ca nu i-au iesit socotelile ma bucura. Probabil ca procurorii care lucrau la dosar s-au simtit protejati si incurajati, chiar daca nu le-a dat nimeni un ordin expres. Sunt dispus sa trec cu vederea acest aspect, daca finalul va fi o condamnare. Sper, doar, sa se repete la toate casele, daca exista probe. Pana atunci, justitia nu este nimic altceva decat un cadavru in catuse.