Sorin Ovidiu Vintu va fi arestat din nou (Video)

Vineri, 29 Aprilie 2011, ora 13:07
4878 citiri
Sorin Ovidiu Vintu va fi arestat din nou (Video)

Tribunalul Bucuresti a admis, vineri, recursul procurorilor impotriva deciziei de respingere a propunerii de arestare a lui Sorin Ovidiu Vintu si Ilie Cezar Ion, cercetati de Parchetul General pentru santaj.

Prin urmare, Sorin Ovidiu Vintu si Ion Ilie Cezar vor fi arestati pentru 29 de zile.

Decizia Tribunalului Bucuresti este definitiva, iar cei doi vor fi incarcerati la Directia Cercetari Penale.

Un complet de trei judecatori de la Tribunalul Bucuresti a judecat, vineri, contestatia procurorilor impotriva deciziei din 21 aprilie a Judecatoriei Sectorului 5, care a hotarat cercetarea lui Sorin Ovidiu Vintu si a lui Ilie Cezar Ion in libertate. Cei doi au fost retinuti, pe 20 aprilie, de Parchetul General, care ii cerceteaza pentru santajarea managerului Realitatea TV, Sebastian Ghita, informeaza Newsin.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat vineri instantei admiterea recursului si emiterea de mandate de arestare pentru 29 de zile pe numele celor doi. Procurorul de sedinta a explicat ca Vintu l-ar fi santajat pe Sebastian Ghita si ca, prin intermediul lui Ilie Cezar Ion, a facut presiuni asupra acestuia. Totodata, magistratul a aratat ca scopul urmarit de omul de afaceri ar fi fost obtinerea unei sume de bani si ca, desi era sub cercetat intr-un alt dosar, a savarsit o noua infractiune.

La randul sau, avocatul Marian Nazat, care l-a reprezentat pe Sorin Ovidiu Vintu, a subliniat ca instanta de fond a dispus cercetarea in libertate a clientului sau pentru ca nu erau indicii temeinice ca acesta ar fi savarsit infractiunea de santaj de care este acuzat. Mai mult, a explicat Nazat, presupusa victima a santajului, Sebastian Ghita, a avut mai multe iesiri publice din care nu reiese ca s-ar fi simtit amenintat.

La randul sau, Cristian Sarbu, aparatorul lui Ilie Cezar Ion, a criticat modul in care a fost realizat flagrantul din 20 aprilie, afirmand ca inainte de acesta, procurorii nu ar fi inseriat bancnotele. De altfel, a precizat avocatul, intregul dosar este, de fapt, un "razboi comercial" intre doi oameni de afaceri.

In ultimul cuvant in fata instantei, Vintu si Ion Ilie au cerut respingerea recursului procurorilor.

Cum au motivat magistratii Judecatoriei Sectorului 5 decizia de cercetare in libertate

Magistratii Judecatoriei Sectorului 5 arata, in incheierea din 21 aprilie prin care au respins propunerea de arestare formulata in cazul lui Sorin Vintu si Ion Cezar Ilie, ca nu exista indicii suficiente si plauzibile din care sa reiasa ca cei doi l-ar fi santajat pe Sebastian Ghita.

"Prin incheierea din 21.04.2011 pronuntata in dosarul nr. 7667/302/2011, instanta a respins propunerea de arestare, apreciind ca nu sunt indicii suficiente din care sa se poata desprinde concluzia plauzibila ca inculpatii au comis actiuni ce ar putea reprezenta elementul material al infractiunii de santaj", se arata intr-un comunicat al Judecatoriei Sector 5, remis Agentiei NewsIn.

Astfel, cu privire la constrangerea ca Sebastian Ghita sa accepte un act aditional, ce ar afecta realizarea obiectivelor din contractul de management, instanta a retinut ca aceasta nu a precizat in ce ar consta modificarea clauzelor contractuale si care ar fi continutul actului aditional pe care era constrans sa il semneze.

De asemenea, referitor la actiunea lui Sorin Ovidiu Vintu si Ion Cezar Ilie de a intra cu forta, impreuna cu alte persoane, in spatiul Asesoft si Realitatea TV si de a profera amenintari, s-a constatat, din plansele foto prezentate, ca nu s-a putut observa vreo persoana exercitand acte de violenta si nici nu a fost identificata sau audiata vreuna din persoanele care apar in aceste fotografii, pentru a confirma sau infirma sustinerile partilor.

Totodata, magistratii s-au pronuntat si cu privire la convorbirile telefonice purtate intre omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu si Sebastian Ghita. "In ceea ce priveste convorbirea din 02.04.2010, ocazie cu care se pretinde ca s-ar fi proferat amenintarea cu suprimarea fizica a partii vatamate, solicitandu-se plata sumei de 200.000 euro, instanta a retinut ca proba prezentata nu constituie inregistrarea integrala a discutiei, iar cuprinsul acesteia nu poate fi considerat a reprezenta o actiune de amenintare, avand in vedere continutul cu neputinta de crezut al majoritatii acestor afirmatii, precum si contextul dialogului dintre partea vatamata si inculpatul Sorin Ovidiu Vintu cu privire la clauzele contractului, context in care inculpatul enumera si alte optiuni: sa ii dea partii vatamate banii investiti, sa denunte personal contractul si sa se adreseze instantei judecatoresti pentru solutionarea litigiului sau sa se inteleaga", potrivit instantei.

In ceea ce priveste flagrantul procurorilor, instanta a avut in vedere ca nu s-au administrat probe stiintifice din care sa poata fi trasa concluzia certa ca Ion Ilie Cezar a primit vreo suma de bani.

In plus, privitor la situatia lui Ion Cezar Ilie, instanta nu a constatat existenta vreunei activitati ce ar putea fi calificata drept amenintare.

Parchet: Vintu incearca sa ofere piste false cu privire la raporturile sale cu Ghita

Parchetul instantei supreme a sustinut ca omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu a incercat sa ofere piste false cu privire la raporturile sale cu managerul Realitatea TV, Sebastian Ghita, acuzarea sustinand ca instanta de fond a interpretat gresit starea de fapt si s-a concentrat pe contractul de management, informeaza Mediafax.

"Solutia judecatorului fondului s-a intemeiat pe o stare de fapt interpretata gresit, contrazisa de probele administrate, si de aceea nici nu a mai procedat la analiza propunerii masurii arestarii preventive prin prisma pericolului concret pentru ordinea publica", a sustinut, vineri, acuzarea, in fata judecatorilor Tribunalului Bucuresti, care judeca recursul Parchetului impotriva deciziei de eliberare a celor doi acuzati.

In opinia Parchetului, acest aspect al probatiunii in raport cu elementele de fapt si urmarile sale tine de esenta temeiului in baza caruia s-a formulat propunerea de arestare preventiva si este obligatoriu a fi analizat pentru ca exista indicii rezonabile de comitere a infractiunii.

"Aprecierea cerintei pericolului concret pentru ordinea publica presupune deci, o analiza procedural penala. Aceasta conditie trebuie motivata in mod special, pentru ca asa cum s-a stabilit in practica judiciara, ea nu rezulta si nu se confunda cu pericolul social al faptei. Judecatorul trebuie sa aprecieze sub acest aspect daca fapta de care este acuzat inculpatul tulbura ordinea juridica mediul social ocrotit prin normele dreptului penal si procesual penal, daca creeaza o stare de primejdie pentru raporturile sociale si normala lor desfasurare", spune acuzarea.

Astfel, "in mod gresit, judecatorul fondului a apreciat inexistenta probelor si in consecinta nu a mai analizat aspectele pericolului social", arata sursa citata.

Mai mult, spune acuzarea, judecatorul Judecatoriei sectorului 5, dovedind o preocupare exagerata pentru sustinerile inculpatilor din fata instantei, nu a mai vegheat la justul echilibru dintre interesele contradictorii din cauza si nu a efectuat o analiza a faptei si urmarilor produse.

"Practic, instanta de fond ii reproseaza partii vatamate ca nu reproduce fidel toate amanuntele tehnice ale infractiunii, ca nu descrie in mod riguros in sesizare temerea pe care a suferit-o, ca dupa data de 27 martie 2011 cand a avut loc prima actiune de constrangere prin amenintare a ramas in pasivitate pana in data de 3.04.2011. Practic partii vatamate i se creeaza sentimentul ca este un instrument de care are nevoie justitia si nu ca este o persoana care are nevoie de justitie. Partea vatamata este pusa in situatia de a retrai faptele, ceea ce echivaleaza cu descurajarea sa sa mai denunte infractiunea, deoarece i se creeaza suferinte suplimentare", sustine acuzarea.

De asemenea, spune sursa citata, instanta nu a analizat tulburarea produsa ordinii juridice. Analiza faptelor, alaturi de analiza persoanei inculpatilor sunt elemente esentiale in aprecierea existentei sau nu a pericolului concret pentru ordinea publica si numai daca vegheaza la respectarea drepturilor fiecaruia si a interesului public, instanta de judecata poate ajunge la o solutie care sa aibe in vedere justul echilibru pentru ordinea juridica si mediul social ocrotit.

In sustinerea sa, Parchetul arata ca, "surprinzator, pe tot parcursul motivarii se acorda atentie numai pozitiei inculpatilor, iar argumentele procurorului intemeiate pe probele administrate sunt folosite doar pentru a afirma absenta elementelor pertinente si plauzibile din relatarea partii vatamate".

"Prin aceasta abordare, banalizeaza urmarile deosebit de grave produse prin aceste fapte care ingradesc libertatea de vointa a victimei, care nesocotesc reguli elementare de convietuire sociala. Argumentele, lipsite de analiza faptei si urmarilor creeaza sentimentul ca daca exista un raport contractual intre parti, orice infractiune de amenintare cu moartea, facute sub constrangerea acesteia de a da, a face nu sunt reale sau serioase, caci au legatura cu acea relatie", mai arata sursa citata.

Astfel, prin aceasta abordare, practic se atribuie santajului caracteristica unui fenomen acceptat si se sugereaza societatii ca santajul, daca se petrece intre parteneri contractuali, nu este plauzibil.

"In cazul inculpatului Vintu Sorin Ovidiu, pericolul concret pentru ordinea publica s-a accentuat si nu se afla acum doar la nivel de apreciere a comportamentului sau viitor. Inculpatul a savarsit o noua infractiune, desi se afla sub rigorile masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara, in cauza aflata pe rolul Tribunalului Bucuresti. A trecut peste consecintele masurii, a infrant aceste consecinte si a revenit in campul infractional. Masura obligarii de a nu parasi tara a fost calificata drept suficienta pentru ca inculpatul sa se abtina de la repetarea infractiunilor in acea cauza in care este cercetat. Dar inculpatul, constatand ca masura nu este riguroasa, ca nu exista niciun pericol sa suporte consecintele incalcarii legii a comis o alta infractiune. Staruinta infractionala sedimenteaza convingerea ca inculpatul nu are consideratie pentru normele sociale, pentru ordinea sociala, ci duce o lupta continua cu legea pentru ca a constatat ca poate invinge. Prin atitudinea procesuala inculpatul incearca sa ofere piste false cu privire raporturile sale cu partea vatamata", sustine Parchetul.

Citeste si:
Octavian Berceanu, amenințat în timpul unui interviu acordat după demiterea de la Garda de Mediu: ”Există Dumnezeu. Răul ți se întoarce împotrivă” VIDEO
Octavian Berceanu, amenințat în timpul unui interviu acordat după demiterea de la Garda de Mediu: ”Există Dumnezeu. Răul ți se întoarce împotrivă” VIDEO
Octavian Berceanu (USR-PLUS) a fost revocat de premierul Florin Cîțu din fruntea Gărzii de Mediu luni, 20 septembrie. La doar două zile după, în timpul unui interviu, acesta a primit un...
Împărăția etichetelor false, sau cine conduce România cu adevărat
Împărăția etichetelor false, sau cine conduce România cu adevărat
Cine conduce România? Cîțu? Aspirantul la șefia PNL se dă, ca Superman, omnipotent, dar nu e decât o etichetă falsă, din puzderia caracterizând viața politică a unei țări, vai,...
Sursa: rNews
Comentarii
Y.O
rank 5
spartacus
rank 5
Sunt semne bune din partea justitiei. Cred ca sunt unii magistrati care au realizat ca nu mai merge cu jumatati de masura. Cazurile mari pe care trebuie sa le rezolve sunt multe, dar sunt relativ usor de dovedit. Trebuie doar vointa si eludarea PSD-ului