Când va tranșa Înalta Curte scandalul aplicării deciziei CCR pe tema prescripției. Până atunci, oamenii lui SOV scapă de proces

Oamenii lui Sorin Ovidiu Vîntu – Ionuț Eftime, Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnastopol – condamnați în primă instanță la pedepse cuprinse între 5 și 10 ani de pușcărie pentru evaziune fiscală, s-au ales cu procesul suspendat, miercuri, 29 iunie, în așteptarea deciziei Completului de dezlegare a unor chestiuni de drept de la Înalta Curte a sesizărilor pe tema prescripției.

Ionuț Eftime a primit pe fond 8 ani și 8 luni de pușcărie, Gheorghe Șupeală – 10 ani de închisoare, iar Zizi Anagnastopol – 5 ani de închisoare pentru evaziune fiscală și alte infracțiuni economice. Decizia a fost luată pe data de 31 martie 2021 de Tribunalul București, iar acum dosarul este pe rolul Curții de Apel București.

Magistrații de la CAB au decis în mai multe dosare sesizarea ICCJ pentru a dezlega chestiunea de drept privind aplicarea deciziei CCR pe tema întreruperii cursului prescripției.

Acesta e și cazul dosarului oamenilor lui SOV, acuzați și condamnați pe fond pentru evaziune fiscală. Judecătorul a suspendat cauza în așteptarea deciziei ICCJ din dosarul 1319/1/2022 pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Numai că dosarul are termen abia pe 24 octombrie 2022, dată până la care timpul curge în favoarea inculpaților.

Este al doilea dosar în tot atâtea zile în care CAB a sesizat ICCJ pentru a vedea cum se „traduce” decizia CCR din 26 mai.

Întrebarea judecătorilor pentru Înalta Curte

Într-un dosar având ca obiect contestație în anulare, deschis de Vanessa Youness, CAB a sesizat ICCJ cu următoarea întrebare:

„Constituie omisiunea instanţei de a avea în vedere inexistenţa unei cauze de întrerupere a termenului de prescripţie a răspunderii penale, în perioada 26.06.2018-30.05.2022, o eroare de procedură, în sensul art. 426 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală, în ipoteza cauzelor definitiv judecate, în perioada anterior menţionată?”.

Cum Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ICCJ a dat termen 24 octombrie, o deciziei este așteptată ulterior acestei date.

România nu a avut legislație care să întrerupă cursul prescripției între data de 26 aprilie 2018 când CCR a pronunțat prima decizie de neconstituționalitate a prevederilor art 155 și 26 mai 2022, când a constatat că Legiuitorul nu a făcut nimic pentru a pune în acord normele de drept cu decizia instanței de control constituțional, se arată în motivarea deciziei CCR.

În prezent, un șir lung de inculpați VIP au invocat decizia CCR privind prescripția. Printre ei se află Elena Udrea, Nelu Iordache, Sorin Blejnar, Lucian Duță, Tudor Pendiuc sau Adrian Mladin.

Ce a decis CCR pe tema întreruperii prescripției

„Curtea constată că, în condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art.147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. Curtea constată că o astfel de consecință este rezultatul nerespectării de către legiuitor a obligațiilor ce îi revin potrivit Legii fundamentale și a pasivității sale, chiar și în ciuda faptului că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție semnalau încă din anul 2019 practica neunitară rezultată din lipsa intervenției legislative. De asemenea, Curtea subliniază că rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripție a răspunderii penale sau înlăturarea instituției întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozițiilor art.155 alin.(1) din Codul penal la exigențele constituționale. Astfel, Curtea observă că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art.154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale”, se arată în motivarea deciziei CCR din data de 26 mai 2022.

Surse judiciare au explicat pentru Ziare.com că fraza „fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale” – referitoare la perioada aprilie 2018 – mai 2022 – se referă la faptul că în acest interval de timp legislația națională nu a avut prevederi pentru întreruperea prescripției, adică art. 155 Cod penal.

Instituția prescripției este reglementată de art. 153 (dispoziții comune) și art. 154 (termenele de prescripție). Ele nu sunt afectate de decizia CCR din 2018 și nici de cea din 2022, astfel că prescripția „curge” în continuare.

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...