Fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, prinsă în flagrant de procurorii DNA cu mită pentru atribuirea „cu dedicație” a unui contract pe vremea când era manager al Spitalului Județean Baia Mare, a tras de timp vreme de 3 ani în procedura de cameră preliminară, invocând toate chichițele pentru a scăpa de acuzații.
Pintea voia ca declarația de suspect să îi fie luată „într-un cadru ceremonios”, nu la percheziții, iar procurorul de caz ar fi trebuit să țină cont că ea nu suferă deplasările lungi, înainte de a o aduce la București.
Totodată, Sorina Pintea a susținut că procurorii și-au băgat nasul prea adânc în conversațiile ei de pe WhatsApp cu politicienii și că i-au scotocit laptopul fără pic de considerație pentru viața ei intimă.
„În realitate, subiectul principal al acestui proces penal - inculpatul - nu a reprezentat o persoană cu privire la care să fie strânse probe pentru a se stabili dacă este necesar să îi fie atrasă răspunderea penală, ci a reprezentat „o miză”, „un trofeu”, „un fost ministru al Sănătăţii care a comis fapte de corupţie” cu privire la care „trebuia” obţinută arestarea preventive, a se observa că s-a încercat a se lega activitatea infracţională reţinută cu perioada exercitării mandatului de ministru, însă nu a reuşit domnul procuror.
În virtutea normelor şi principiilor constituţionale şi convenţionale, este de remarcat că urmărirea penală desfăşurată cu încălcarea dreptului la apărare nu trebuie să fundamenteze trimiterea în judecată şi nu conturează, în niciun fel de circumstanţă, obiectul şi limitele unui proces echitabil”, au arătat avocații Sorinei Pintea.
Tribunalul Cluj a finalizat procedura de cameră preliminară în dosarul de luare de mită al Sorinei Pintea pe data de 12.04.2021, atunci când a respins ca nefondate toate cererile și excepțiile prin care avocații acesteia încercau să obțină restituirea cauzei la Parchet.
Cu toate acestea, contestația Sorinei Pintea la decizia de începere a judecății pe fond s-a finalizat la Curtea de Apel Cluj abia peste un an, 14.07.2022.
Fapta de luare de mită se pedepsește de la 3 la 10 ani, astfel că Sorina Pintea mai are de așteptat până pe 28 februarie 2028 până la intervenția prescripţiei.
Cum procedura de cameră preliminară este secretă, de la momentul trimiterii în judecată până în prezent, nimeni n-a știut cum se apără Sorina Pintea după ce DNA-ul a prins-o cu o șpagă de 120.000 de lei într-o pungă.
Ziare.com prezintă extrase din motivarea deciziei Curții de Apel Cluj, pentru a arăta cum a încercat să scape de dosar Sorina Pintea vreme de 3 ani:
1. Lipsa de imparțialitate a procurorului de caz: Transpare din multiple acte de urmărire penală, comisive și omisive, toate acestea coroborate conducând la concluzia incapacității obiective de soluționa în mod detașat cauza privind-o pe inculpata Pintea Sorina.
- A învederat inculpata că așa cum se poate observa din procesul verbal de consemnare a denunțului formulat oral din data de 25.02.2020 orele 12:30-13:10, rezultă faptul că el nu a fost înregistrat de un procuror de serviciu, ci direct de procurorul care ulterior a efectuat şi urmărirea penală.
- În aceeași zi, prin ordonanța emisă la orele 13:35, este începută urmărirea penală de către acelaşi procuror, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, complicitate la luare de mită, trafic de influență și complicitate la trafic de influență.
- Consideră inculpata că înregistrarea denunțului în condiții oculte, cu respectarea doar în mod formal a prevederilor legale, pune în evidență o relație preexistentă a martorului denunțător cu organul de urmărire penală de natură a afecta imparțialitatea acestuia.
2. Refuzul de a analiza impactul procedurilor derulate asupra stării de sănătate a inculpatei:
- Arată inculpata că din procesul-verbal al percheziției domiciliare, încheiat în 28.02.2020, la sediul Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș”, reiese că încă de la debutul activității procedurale, și anume la orele 14:20-14:30, inculpata a arătat că suferă de dermatomiozită și urmează un tratament medicamentos cu cortizon și imunosupresoare.
- Ulterior, la aproximativ orele 16:25 acesteia i-a fost administrată o perfuzie, urmare a agravării stării sale de sănătate.
- La finalul activității, în jurul orelor 21:15, inculpata a solicitat în mod expres ca, în raport de starea de sănătate și durata potențială a deplasării către București, toate activitățile ulterioare semnării procesului verbal să se realizeze în Baia Mare.
- Susţine inculpata că această cerere nu a fost soluționată, procurorul de caz apreciind, în lipsa oricărei opinii medicale avizate, că starea inculpatei permite atât supunerea sa la o deplasare pe timp de noapte pe o distanță foarte mare, după ce anterior participase deja timp de peste 7 ore la actele procedurale implicate de percheziția domiciliară, dar și derularea a multiple alte activități a doua zi, până la orele 13:00.
3. Crearea, în mod nelegal, a unui caz de impunitate/exonerare de răspundere penală a denunțătorului: (…)
- Arată inculpata că acest aspect de nelegalitate constă în atitudinea față de denunțător și societatea acestora, respectiv refuzul de a lua vreo măsură legală de natură a afecta viitoarele sale participări la licitații publice.
- Consideră că toate aceste elemente coroborate reflectă dubla unitate de măsură cu care procurorul de caz a evaluat necesitatea efectuării anumitor acte și care a dictat, în permanență, direcția pe care acest dosar trebuie să aibă, singura soluție avută în vedere, încă de la debutul urmăririi penale, fiind aceea de trimitere în judecată.
- Susţine că încălcările dispozițiilor legale în materia respectării dreptului la apărare au împiedicat exercitarea deplină și efectivă, reală a acestuia și au limitat nepermis posibilitatea inculpatei de ași face apărări complete și pertinente în cauza.
- Mai arată că între momentul aducerii la cunoștință inculpatei a calității de suspect și momentul punerii în mișcare a acțiunii penale au trecut doar câteva minute și nu au fost administrate nici un fel de probe.
4. Încălcarea prezumției de nevinovăție:
- A menţionat inculpata că principiul statuat de dispozițiile art. 4 C.proc.pen. reprezintă o continuare firească, pe plan intern, a dispozițiilor, art. 6 CEDO și implică cu necesitate că orice persoană nevinovată să fie considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă.
- Susţine că acest principiu implică cu necesitate obligații în sarcina statelor semnatare ale Convenției, fiind necesară asigurarea inculpatului a tuturor garanțiilor aferente.
- Consideră că prezentarea în spațiu public a unui făptuitor/suspect/inculpat ca fiind vinovat de infracțiunea pentru care este bănuit, prin afirmațiile făcute de persoane cu calități oficiale conduce la încălcarea acestui principiu.
- Mai arată că prezentarea publică a unei persoane în posturi de natură a imprima în mentalul colectiv o percepție a vinovăției, reprezintă o negare a prezumției de nevinovăție.
5. Inexistența unei proceduri flagrante:
- A arătat inculpata că în conformitate cu dispozițiile art. 293 alin. 3 C.proc.pen., în caz de infracțiune flagrantă, este întocmit în mod obligatoriu un proces-verbal în care consemnează toate aspectele constatate și activitățile desfășurate, pe care îl înaintează de îndată organului de urmărire penală.
- Susţine inculpata că această prevedere legală prezintă relevanță majoră în contextul analizării legalității actelor de urmărire penală, deoarece examinarea unuia dintre criteriile legale (pericolul social al faptei) s-a realizat prin prisma unui grad de pericol social sporit, imprimat de caracterul flagrant al infracțiunii.
- Consideră inculpata că în speța de față, nu există un astfel de proces-verbal de natură a certifica existența unei infracţiuni flagrante, ci doar procesul-verbal de percheziție domiciliară din data de 28.02.2020 prin care se constată punerea în executare a Mandatului de Percheziție Domiciliară nr. 533/28.02.2020, emis de Tribunalul București.
6. Neaducerea la cunoștință a drepturilor pe parcursul procedurilor:
- Precizează că se observă atât din cuprinsul procesului-verbal, cât și a înregistrării video realizate de către Ministerul Public, cu ocazia percheziției domiciliare, că doamnei Pintea Sorina nu i-au fost aduse la cunoștință drepturile pe care le are în calitatea sa de persoană suspectată de comiterea unei infracțiuni, ci dimpotrivă, în mod explicit și insistent prin înfrângerea rezistenței îi sunt solicitate în mod repetat informații cu privire la primirea sau nu a unei sume de bani de la (…), a titlului cu care această sumă de bani ar fi fost primită, i se solicită să indice și să conducă organele de urmărire penală în locul în care ar fi primit „punga cu bani” de la (…) și o serie de alte activități de natură a permite reconstituirea unor momente cu privire la care organele de urmărire penală aveau deja proiecția subiectivă că ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită.
- Menţionează că ceea ce se poate observa din analiza normelor menționate este optica legiuitorului, care a reglementat momentul audierii suspectului sau inculpatului într-o logică specifică unui cadru oficial și ceremonios, în care persoana în cauză și organul judiciar stau faţă în față și, în mod metodic și etapizat, se procedează la solicitarea și, respectiv, furnizarea de informații detaliate, pe calea comunicării verbale, pentru aflarea adevărului în cauză.(…)
- Împrejurarea că relatările doamnei Pintea Sorina nu au fost consemnate pe formulare de declarații pentru suspect, ci în procesul-verbal de percheziție domiciliară întocmit de organul de urmărire penală, nu este de natură să confere, în mod legal, acestui înscris vreo forță probantă cu privire la cele declarate, ci doar să demonstreze capacitatea perfidă a procurorului și echipei sale de a eluda procedura penală.
7. Nulitatea percheziției informatice - Depășirea limitelor mandatului de percheziție informatică:
- Precizează că datele informatice extrase cu ocazia percheziției trebuiau raportate în mod strict la limitele autorizării, modalitatea de realizare a procedeului probator excede actului de autorizare emis de judecătorul de drepturi și libertăți.
- Susţine că deși inculpata este acuzată de o faptă de luare de mită, presupus a fi fost comisă în formă continuată, în al cărei conținut constitutiv se numără două acte materiale, unul cantonat temporal la perioada 5 noiembrie decembrie 2019 și al doilea la data de 28.02.2020, Ministerul Public utilizează cu titlu de probe, atașând astfel la dosarul cauzei convorbiri de tip mesaje purtate de către inculpata începând cu anul 2017 și până în luna noiembrie 2019, inclusiv, cu toate că acestea nu au legătură cu faptele cercetate și acuzațiile aduse ci vizează elemente extranee (n.r. – străine): viața de familie și privată, activitatea politică si cea de guvernare a României prin prisma funcției de ministru, deținută, respectiv a Guvernului României. (…)
- Conduita Ministerului Public de a atașa la dosar convorbiri începând cu anul 2017, purtate de inculpata cu soțul său ori cu alte persoane din sfera profesională și politică sunt de natură a încălca, pe de o parte, dreptul la viață privată, și pe de altă parte, caracterul confidențial al unor discuții purtate de un membru al guvernului, la acea data în funcție, cu parteneri instituționali (premierul României, miniștri și alți membri ai Guvernului României, miniștri ai altor state, ambasadori, ș.a.).
- Arată că aceste convorbiri de tip mesaj nu au nicio legătură cu faptele deduse judecății, astfel încât menținerea lor cu titlu de probe este în totală contradicție cu alegația Ministerul Public.
- Susţine că este foarte evident că toate aceste conversații de tip mesaje nu au vreo legătură cu acuzația penală reținută adusă doamnei Pintea Sorina, acțiunile organului de urmărire penală sunt cu atât mai grave, cu cât acesta a extras aleatoriu din miile de poze, pe cele cu minora, dar și conversațiile intime care surprind sentimentele dintre cei doi soți, momentele intime între doi adulți.
- Consideră că sunt încălcate inclusiv drepturile minorei și s-a creat contextul vătămării dreptului său la imagine și la viață privată, dat fiind faptul că din lecturarea conversațiilor se constată că reprezentau subiect de discuție inclusiv afecțiunile medicale ale acesteia ca între doi părinți.
O săptămână la „răcoare” pentru o șpagă „super tare”
Sorina Pintea a fost reținută, apoi arestată preventiv de Tribunalul București pe data de 29 februarie 2020. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel București, care i-a înlocuit măsura cu cea a controlului judiciar pe data de 6 martie 2020.
Fosta șefă de la Sănătate din mandatul Vioricăi Dăncilă este acuzată de luare de mită în formă continuată, după ce a luat de la reprezentanţii unei societăţi comerciale sumele de 10.000 de euro şi 120.000 lei.
Banii reprezentau un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică ce avea ca obiect pentru executarea unui nou bloc operator la Spitalul de Urgenţă Baia Mare, acolo unde Sorina Pintea era manager.
„Super tare” şi „perfect” ar fi exclamat Sorina Pintea, atunci când a aflat că va primi 120.000 de lei cu titlu de mită, arată procurorii DNA în referatul cu propunere de arestare preventivă.
Din documentul citat rezultă ce s-a întâmplat înainte de organizarea flagrantului de vineri, realizat în biroul Sorinei Pintea. Aceasta a primit banii într-o pungă neagră şi ştia exact conţinutul acesteia, aşa cum rezultă din înregistrări.
„(…) Rezultă fără dubiu, faptul că Sorina Pintea cunoştea foarte bine, (...) nu doar că în punga neagră cu inscripţia (...) primită de la (...) se aflau bani, ci şi cuantumul exact al acestei sume. Totodată, în comunicare Sorina Pintea spune clar că ea nu a fost de acord cu un procent de 3% din contract şi recunoaşte că a propus un procent de 7% din contract, procent care de altfel a şi fost adus la cunoştinţă de intermediarul (...) lui (...) cu ocazia întalnirii din data de 26.02.2020 ce a avut loc între cei doi la sediul (...), fapt ce demonstrează din nou de la cine a plecat cererea ce a condus la primirea acestor sume de bani necuvenite, şi anume de la Sorina Pintea”, se arată în referatul DNA.
La dosar există interceptări făcute în mediul ambiental înainte de organizarea flagrantului. Astfel, procurorii au surprins reacția fostului ministru la aflarea veștii că va primi șpagă cât a cerut.
Fosta șefă de la Sănătate, apărată pe Facebook de fiul ei, Ionuț Pintea
„Inculpata Sorina Pintea a exclamat chiar „super tare” după ce a aflat că (...) i-a trimis 120.000 de lei, respectiv „perfect”, după ce a aflat că (...) a fost de acord cu remiterea procentului de 7% din contract. După ce suspectul (...) îi comunică Sorinei Pintea faptul că s-a scăzut suma de 10.000 de euro pe care aceasta din urmă i-a primit în luna decembrie, Sorina Pintea confirmă spunând „da” ”, se arată în documentul citat.
În timp ce Sorina Pintea era reținută pentru 24 de ore și dădea declarații în fața procurorilor DNA cu privire la conținutul pungii de culoare neagră, fiul acesteia, Ionuț Pintea, a publicat o înregistrare video în care arată că s-a întâlnit cu denunţătorul mamei sale.
Denunţătorul, pe nume Mihai Costea, i-ar fi spus că el este cel care a fost prins în flagrant de DNA în timp ce lua bani de la un partener de afaceri şi că, în trecut, tot el ar fi făcut plăţi către Liviu Marian Pop.
„Am ajuns la Pizzeria M în Baia Mare, unde după 15 minute a venit la mine un domn mic de înălţime cu părul grizonat. (…) mi-a spus că are nişte informaţii care o pot ajuta pe mama. Ok, (n.r. – am zis) în regulă, despre ce este vorba? Ştii – zice – eu nu am mai spus despre ceilalţi bani. Staţi un pic, cum adică ceilalţi bani? Mi-a zis că a fost vorba despre încă patru plăţi, încă patru tranşe de bani, pe care el le-a făcut către Liviu Marian Pop (n.r. – fost șef al Educației în vremea PSD, poreclit „Genunche”): o dată - 40.000 de euro anul trecut, şi o dată câte 5.000 de euro tot către (n.r. – Liviu) Marian Pop. Bani care urmau să ajungă la mama mea”, susține Ionuț Pintea.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Vladimir Ciorbă a fost parte a unui dosar de corupție instrumentat de DNA în urmă cu zece ani în care era implicat un grup de afaceriști și politicieni. În același dosar, erau vizați...
Comandantul Logisticii Armatei, generalul Cătălin Ştefăniţă Zisu, a fost dus vineri seară, 14 februarie, la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
DNA a anunţat...