De ce riscă SOS România și POT să-și piardă importanța în Parlamentul României. Cazul PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu, a treia forță parlamentară în 2012

Marti, 18 Februarie 2025, ora 03:40
7661 citiri
De ce riscă SOS România și POT să-și piardă importanța în Parlamentul României. Cazul PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu, a treia forță parlamentară în 2012
Imagine din Parlament FOTO Facebook/Camera Deputaților

Anul trecut, Parlamentul a avut parte de o „infuzie” de formațiuni extremiste care au reușit să treacă pragul electoral și să ocupe fotolii de parlamentar. Printre acestea, partidul Dianei Șoșoacă, SOS România și partidul care l-a susținut pe Călin Georgescu, POT. Alături de AUR, polul așa-zis suveranist avea 161 de deputați și senatori, număr care, cel puțin pe hârtie, s-a redus cu 8, la nici o lună de la începerea noii sesiuni parlamentare. Pe de-o parte, SOS România a pierdut 4 deputați și 2 senatori, iar recent, POT a exclus din grupul parlamentar doi reprezentanți.

Pe urmele PP-DD?

AUR a trecut printr-o situație similară în legislativul trecut, când pierdea 10 parlamentari, inclusiv actuala șefă a POT, Anamaria Gavrilă, dar primea de la PSD, PNL și USR alți 7. Nu doar partidele noi, precum AUR, au suferit pierderi în legislativul trecut, ci și PNL, care a pierdut 20 de parlamentari. Poate cel mai cunoscut exemplu de „dezintegrare parlamentară” este al PP-DD, care după intrarea în Parlament a început să piardă parlamentari și a ajuns până la urmă să fuzioneze cu UNPR-ul lui Gabriel Oprea. POT și SOS sunt două partide mici, a căror loialitate a membrilor este încă șubredă, iar partidele mari, precum PSD sau PNL, pot profita oricând de acest slăbiciuni pentru a smulge voturi parlamentare din rândurile lor.

Politologul George Jiglău este de părere că fenomenul nu a început odată cu intrarea noilor partide extremiste în Parlament, iar antipatia față de „traseism” s-a amplificat în timp.

„Fenomenul ăsta a existat și înainte să fie partidele astea sau partidele de genul ăsta. Și în partidele care, să zicem că sunt mai mainstream, am avut un fenomen de genul acesta încă din anii 90, că de aici mare parte din antipatia față de partide, că oricum toți sunt traseiști, sau posibil traseiști, că sunt pe propriile interese. În timp, s-a tot acumulat bulgărele acesta de zăpadă care se vede în neîncrederea foarte mare din partidele. În Parlament nu e atâta vorba de membrii de partid cât despre cei care sunt în Parlament și, mă rog, contează mai mult în calitatea lor de membrii de partid”, consideră politologul.

Deși fenomenul nu este specific noilor partide extremiste intrate anul trecut în Parlament, George Jiglău subliniază faptul că, prin natura lor „revoluționară”, formațiunile politice de genul acesta denotă o oarecare instabilitate.

„Deci, ar fi cumva nedrept, zic eu, să spunem că a apărut fenomenul ăsta doar în cazul partidelor de genul ăsta, dar partidele de acest fel și partidele care se afirmă pe un discurs mai radical, și pun aici la socoteală și POT și AUR și PPDD, dar pun și USR pentru că și unii și alții au apărut arătând cu degetul către celelalte partide, în momentul în care partidele apar și se afirmă pe un discurs din acesta puternic emoțional, oarecum radical sau de-a dreptul radical, sau chiar revoluționar în raport cu restul partidelor, asta, din start, denotă o anumită instabilitate.”, afirmă politologul.

Acesta este de părere că dinamica acestor partide este de multe ori asociată cu instabilitatea și acest lucru este dus în Parlament. În ceea ce privește potențialul de erodare a polului „suveranist” din Legislativ, George Jiglău consideră că și partidele mainstream pot îngroșa rândurile acestui curent și să migreze către un discurs similar, având în vedere că există potențial.

„Dacă ne uităm la discursurile PSD și PNL din ultima vreme, încep să meargă spre direcția respectivă. Așa per total, ca ponderea discursului de genul ăsta, nu văd că poate a retragere discursul per total, indiferent de mișcările care se întâmplă în acele partide pe care le asociam cu curentul ăsta, pentru că vin ceilalți, mi se pare, în aceeași direcție, și pe măsură ce se apropie alegerile noi, cred că o să vedem din ce în ce mult discursului de genul ăsta dinspre PSD și PNL.”, a mai spus acesta.

George Jiglău a amintit că o dinamică similară a avut loc în Parlamentul României și în legislatura 2008-2012, când „progresiștii” din PSD au plecat din grup și au format ceea ce avea să se numească ulterior UNPR.

„Într-adevăr, partidele mari bat la ușile celor mai mici și încearcă să ofere mai mult, profitând de faptul că loialitățile astea, deocamdată, sunt testabile în raport cu cei care au intrat în Parlament. Cred că suntem, oarecum, într-o logică normală, având în vedere că au și intrat două partide mici noi în parlament, dar, în același timp, nu știu dacă asta ne spune ceva semnificativ despre ce se va întâmpla în Parlament în următorii patru ani, cât mai avem din legislatura asta.”, adaugă Jiglău.

În prima zi a noii sesiuni parlamentare, 4 deputați și 2 senatori de la SOS România au anunțat că părăsesc grupul parlamentar, urmând să activeze ca neafiliați. Era vorba despre senatorii Ionel Carp și Daniel Paul Gheorghe și deputații Cosmin Andrei, Alexandrin Moiseev şi Ecaterina Mariana Szoke.

Partidul Oamenilor Tineri (POT), condus de Anamaria Gavrilă, a anunțat luni că a exclus din formațiunea politică doi parlamentari: deputata Monica Ionescu și deputatul Radu Ionescu, soț și soție. Cel din urmă a îmbrâncit o colegă de partid, iar Monica Ionescu l-a încurajat să facă asta, conform detaliilor oferite HotNews de către biroul de presă al partidului.

Contactată de HotNews.ro, deputata Monica Ionescu a spus că va ataca în instanță decizia de excludere, care a fost luată, „probabil pentru că eram incomozi”.

În comunicatul de presă în care anunță excluderea celor doi, reprezentanții POT spun că motivele care au stat la baza acestei decizii au fost „promovarea și încurajarea violenței – un comportament inacceptabil, care nu are ce căuta în politică”.

„Cei doi deputați au demonstrat că nu pot face parte dintr-o echipă responsabilă. Au adus în POT exact ceea ce respingem: agresivitate, instigare la conflict și lipsă totală de respect pentru principiile democratice”, a transmis Anamaria Gavrilă, conform comunicatului de presă.

Președinta POT susține că în partidul pe care îl conduce „nu există loc pentru violență sau pentru cei care încearcă să o normalizeze”.

Studiu de caz: ascensiunea și decăderea PP-DD

La alegerile parlamentare din 2012, PP-DD (Partidul Poporului - Dan Diaconescu), fondat de celebrul om de televiziune, a reprezentat surpriza alegerilor şi a devenit cel de-al treilea partid ca importanță din România, luând 21 de fotolii de și 47 de fotolii de deputați.

Partidul era unul cu o agendă populistă, „anti-ciocoi”, și pe alocuri naționalistă, care era crescut direct prin televiziunea lui Dan Diaconescu care încă era la apogeu în acea perioadă. „Surpriza” PP-DD a putut fi posibilă pe fondul unei dezamăgiri generale legate de clasa politică de atunci, pe fondul crizei economice și al coalizării PNL și PSD în USL.

Plecările din grupul parlamentar al PP-DD au început încă din primele luni ale Legislativului din 2012, iar Dan Diaconescu ajunsese să le ceară taxe de milioane de euro „traseiștilor” care părăseau partidul, aceștia semnând un contract înainte de a candida la parlamentare.

PP-DD s-a destrămat rapid după ce Dan Diaconescu a fost condamnat la închisoare pentru șantaj, iar parlamentarii săi au început să migreze către alte partide.

Partidul Poporului-Dan Diaconescu a fuzionat prin absorbție cu Uniunea Națională pentru Progresul României pe 29 iunie 2015, UNPR fiind la rândul său un partid format din traseiști și politicieni din eșalonul doi din alte partide, în special din PSD.

"În semn de solidaritate față de frații noștri". După AUR, și POT a intrat în grevă parlamentară. Replica dură a celor de la S.O.S. România
"În semn de solidaritate față de frații noștri". După AUR, și POT a intrat în grevă parlamentară. Replica dură a celor de la S.O.S. România
Parlamentarii Partidului Oamenilor Tineri fac grevă și nu vor participa luni, 17 martie, nici la dezbaterile cu privire la punctele de pe ordinea de zi a plenului și nici la vot, a anunțat...
Servicii de milioane de lei pentru parlamentarii români. Ce vrea să cumpere Camera Deputaților
Servicii de milioane de lei pentru parlamentarii români. Ce vrea să cumpere Camera Deputaților
Camera Deputaţilor achiziţionează servicii de transport aerian internaţional şi de cazare la hoteluri în străinătate, în valoare totală estimată de 7 milioane lei. Potrivit site-ului...
#SOS Romania, #Parlamentul Romaniei, #partidul oamenilor tineri, #PPDD parlamentari traseisti , #parlament
  1. "Nu dau doi bani pe interdicţia lor". Șoșoacă, replică violentă după ce nu mai are voie să intre în Ucraina. "SBU e acel serviciu care organizează asasinate în străinătate"
  2. Scenariile după prezidențiale, prezentate de Ciprian Ciucu: Ro-exit, blocaj instituțional între Cotroceni și Guvern, ”Nemuritorul” sau ”Die hard”
  3. "Această coaliție n-are cum să meargă mai departe". Motivul din spatele predicției sumbre făcute de liderul UDMR
  4. Acuzații grave ale lui George Simion la adresa lui Ilie Bolojan. "Pregătesc fraudări masive prin softurile STS"
  5. Împărțirea electoratului suveranist în tabloul final al candidaturilor. Cum le dictează conștiința susținătorilor lui Călin Georgescu
  6. De ce numărul semnăturilor necesare pentru candidatura la prezidențiale este prea mare și cine este interesat să rămână așa
  7. Șoșoacă, interzisă în Ucraina. Declarațiile controversate și scrisoarea trimisă lui Putin au înfuriat Kievul
  8. Cu cât a plătit Gigi Becali postul de deputat: "Nu-l mai susțin pe George Simion"
  9. Războiul dintre suveraniști atinge cote maxime. Claudiu Târziu: "Sunt ținta unei campanii dezlănțuite împotriva mea"
  10. Răspunsul lui Crin Antonescu la întrebarea dacă ia în calcul schimbarea lui Ciolacu din funcția de premier: ”Eu nu sunt Elena Lasconi”