Gerhard Karner, ministrul de Externe austriac, a declarat, pe 10 octombrie, că nu a sosit încă momentul pentru admiterea deplină a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, acesta completând că există încă motive de optimism prudent. În pofida disensiunilor deja vechi între elita politică austriacă și România când vine vorba de votul final de încredere pentru țara noastră, rareori vetoul vecinilor austrieci a fost justificat în termeni concreți, dincolo de neîncrederea în securitatea granițelor și prudența maximă în gestionarea fluxului de imigranți prin granițele non-Schengen.
Potrivit lui Adrian Codîrlașu, vicepreședintele CFA România, autoritățile sunt datoare cu un răspuns mai concret când vine vorba despre motivele economice reale, dincolo de disensiunile politice între România și Austria, pentru care nu reușim să ne calificăm pentru a adera pe deplin la spațiul Schengen.
„Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”, a declarat Gerhard Karner, potrivit cotidianului austriac Kurier. Austria este în continuare singura țară din Uniunea Europeană care se opune aderării pe deplin a României și Bulgariei la Schengen.
Înainte de Consiliul JAI de la Luxemburg, care a avut loc între 10 și 11 octombrie, Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că România este pe deplin pregătită să intre în Spaţiul Schengen cu frontierele terestre:
„Am aplicat și am îndeplinit toate criteriile pentru a intra și cu granițele terestre. Implementăm perfect decizia Schengen aerian adoptată de Consiliu anul trecut în decembrie. Am redus semnificativ migrația ilegală prin eforturile Poliției de Frontieră și cooperare polițienească. Vom continua să aplicăm toate procedurile Schengen și suntem pregătiți să implementăm toate instrumentele Schengen”, a declarat Cătălin Predoiu.
„Știu că, deși astăzi nu este ziua adoptării unei decizii, este ziua în care se pregătește o astfel de decizie. Vom discuta cu colegii noștri în perspectiva unei astfel de decizii. Vom continua să cooperăm cu statele membre și cu Comisia pentru a asigura în mod riguros securitatea frontierelor țării noastre și, implicit, ale UE”, a mai completat joi, 10 octombrie, Ministrul Afacerilor Interne.
În contextul în care Ungaria deține în prezent președinția rotativă a UE, premierul Viktor Orban a cerut miercuri în plenul Parlamentului UE ca România și Bulgaria să devină membre depline în Schengen până la sfârșitul anului, iar prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, s-a declarat public optimist în ceea ce privește aderarea României până la finele acestui an.
Potrivit lui Adrian Codîrlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România, „autoritățile românești trebuie să vină cu răspuns. Însă, economic, România pierde că nu este în Schengen. În special, pe partea de balanță, pe servicii, unde sunt multe servicii de transport, România are excedent comercial.
Apartenența la Schengen ar pune în valoare Constanța. Dacă am fi în Schengen, companiile de transport și de logistică ar face venituri mai mari și ar însemna și pentru România mai multe locuri de muncă, mai multe taxe plătite la stat. Autoritățile au venit cu o cifră undeva la 0,5% din PIB pe an pentru faptul că nu aparține și terestru la această zonă, Schengen”, a explicat analistul pentru Ziare.com.
Deși autoritățile române susțin că s-au făcut progrese veritabile în acest sens – validate și de Consiliul European anul acesta, cancelarul austriac, Karl Nehammer, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorările privind securitatea frontierelor externe ale UE, argumentând că România ar trebui să facă mai mult pentru a combate acest fenomen.
La nivel european, comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a reafirmat anul acesta sprijinul pentru România, subliniind că țara a îndeplinit toate cerințele tehnice necesare și că este pregătită să adere și la Schengen terestru.
Astfel, fără argumente și date complete de ambele părți, explicația generală pare să rezide în faptul că România nu a reușit să adere complet la spațiul Schengen până acum din cauza unor factori politici, în special a opoziției Austriei, care a susținut mereu că țara noastră nu face suficiente eforturi pentru a gestiona fluxurile migratorii la frontierele externe ale UE, deși majoritatea acestor migranți nu tranzitează direct România. O altă cauză invocată de austrieci a fost presiunea internă în Austria legată de alegerile de anul acesta, ceea ce a dus la utilizarea acestui subiect sensibil pentru câștigarea de sprijin electoral de partea politicii de extremă dreapta, cu un discurs puternic anti-migrație.
Între timp, România a consolidat securitatea la frontierele sale externe și a îmbunătățit cooperarea cu partenerii europeni, inclusiv prin utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) și alte mecanisme de schimb de date între autoritățile de poliție, susțin autoritățile române. Mai mult, utilizarea SIS și progresele făcute în ultimii ani au fost menționate și de oficiali europeni drept exemple pozitive de pregătire pentru aderarea completă la Schengen.
Spațiul Schengen, care acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați și include o populație de aproape 420 de milioane de persoane, reunește 27 de țări, dintre care 23 sunt membre ale Uniunii Europene, alături de Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Începând cu 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea mai recentă țară care s-a alăturat Schengen-ului, iar la 31 martie 2024, controalele la frontierele aeriene și maritime au fost eliminate pentru România și Bulgaria, după ce acestea au început să aplice integral normele Schengen.
Schengen facilitează libera circulație a peste 400 de milioane de persoane între statele membre, eliminând controalele la frontieră și permițând fluxuri masive de călători. Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează zilnic granițele pentru muncă sau studii, iar peste 1,7 milioane de oameni locuiesc într-o țară Schengen și muncesc în alta. Acest spațiu are un impact major asupra turismului și economiilor naționale, contribuind la realizarea a 1,25 miliarde de călătorii anuale, arată statisticile europene.
Pentru a asigura securitatea spațiului Schengen, cooperarea între forțele de poliție, autoritățile vamale și de control la frontiere a fost intensificată din ce în ce mai mult în decursul ultimilor ani mai ales. Un instrument esențial în acest sens este Sistemul de Informații Schengen, menționat mai sus, care conține peste 91 de milioane de înregistrări și a fost consultat de miliarde de ori pentru securitatea cetățenilor.
În paralel, Uniunea Europeană îmbunătățește constant mecanismele de protecție a frontierelor externe, prin agenții precum Frontex și sisteme informatice moderne, cum ar fi Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) și Sistemul european de informații și autorizare pentru călătorii (ETIAS), menite să consolideze lupta împotriva criminalității și migrației ilegale.
Astfel, intrarea pe deplin în spațiul Schengen ar elimina birocrația și controalele amănunțite de la frontieră, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii care fac comerț transfrontalier: eliminarea controalelor la frontiere ar permite o circulație mai rapidă și mai eficientă a mărfurilor, reducând astfel costurile de logistică pentru companii, dar ar îmbunătăți și atractivitatea României pentru investitori internaționali și ar crește competitivitatea țării pe piețele externe prin eliminarea barierelor vamale și a întârzierilor.
Ce ne ține pe loc de la aderarea la Schengen ? .... aaaa... Vezi tot