De ce rămâne Spațiul Schengen o himeră pentru România. Europarlamentarul care invită la grevă japoneză pentru a trage un semnal de alarmă

Aderarea la Spațiul Schengen ar însemna pentru cetățenii români mai puțin timp petrecut la trecerea frontierelor, dar ar aduce țării noastre și multiple avantaje economice.

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a vorbit, într-un interviu pentru Ziare.com, despre aderarea României la Spațiul Schengen.

Eurodeputatul susține accelerarea procesului și chiar a demarat o campanie de strângere de semnături pentru intrarea României în Spațiul Schengen.

„Campania #RomâniiMerităÎnSchengen este continuarea inițiativei #RomâniaCereSchengen, susținută de peste 50.000 de români, prin care am solicitat aderarea României la spațiul Schengen și am obținut o rezoluție de sprijin din partea Parlamentului European în acest sens, în anul 2015. Noua campanie constă în contactarea tuturor decidenților europeni, în mod special de la nivelul statelor membre, care pot influența decizia și colectarea mesajelor românilor de sprijinire a acestui deziderat.

Mai mulți oficiali europeni au trimis deja răspunsuri de sprijin printre care cel mai relevant este cel al Ministrului Afacerilor Interne din Cehia, țară care deține președinția Consiliului UE, care a introdus aderarea țării noastre ca prioritate a președinției lor și ca urmare a demersului efectuat. În ceea ce privește mesajele, avem deja aproape 4.000 de mesaje la nivelul județului Alba și urmează să continuăm acest demers și în alte județe din țară”, a declarat Victor Negrescu pentru Ziare.com.

Social-democratul este de părere că suntem din ce în ce mai aproape de aderare.

„Aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă un drept și nicidecum un privilegiu. Țara noastră a depus un efort masiv, financiar și uman, care a început încă dinaintea aderării efective la Uniunea Europeană, pentru implementarea acquis-ului Schengen. România îndeplinește criteriile de aderare din anul 2011.

După zeci de încercări eșuate de a supune aderarea României la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, pentru că au existat anumite reticențe exprimate de către unele state membre, cred că acum este o bună ocazie pentru a face acest pas important. Parlamentul European a fost prima instituție care a susținut acest deziderat, fiind urmat și de Comisia Europeană.

În contextul rezultatelor pozitive înregistrate de România în protejarea frontierelor externe și gestionarea crizei refugiaților din Ucraina, consider că țara noastră este tot mai aproape de acest deziderat pe care ni l-am asumat inclusiv prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană și susțin nevoia ca România să insiste pentru supunerea aderării la vot în cel mai scurt timp cu putință”, a adăugat eurodeputatul.

Șansa unui vot asupra intrării României în Schengen ar putea exista în această toamnă.

„Autoritățile din România trebuie să lucreze cu instituțiile europene pentru a iniția procedura de supunerea la vot a acestui deziderat în toamna acestui an, la o viitoare ședință a Consiliului JAI. Acest lucru presupune contactarea fiecărui stat membru, discuții la nivel de miniștrii de interne și șefi de stat și de guverne, pregătirea și prezentarea unui dosar de candidatură și promovarea insistentă a acestui deziderat la nivelul decidenților din statele reticente.

În calitate de ministru delegat pentru Afaceri Europene, am demarat, după o lungă absență, activitatea grupurilor de lucru guvernamentale dedicate problematicii Schengen, am ajutat la obținerea accesul integral al țării noastre la Sistemul de Informații Schengen și am avut inițiativa de a organiza reuniuni la nivel trilateral cu omologii din Franța și Germania, în cadrul cărora am discutat și despre dorința țării noastre de a finaliza procesul de integrare în Spațiul Schengen, la momentul respectiv existând sprijin din partea celor două state”, spune Victor Negrescu.

Ce înseamnă aderarea la Schengen

Europarlamentarul PSD a explicat ce avantaje ar avea țara noastră dacă ar intra în Spațiul Schengen.

„Aderarea României la spațiul Schengen înseamnă drepturi egale pentru cetățenii români cu ceilalți cetățeni europeni, mai ales în ceea ce înseamnă trecerea frontierei sau verificarea documentelor, dar presupune și avantaje economice semnificative pentru țara noastră.

Prin intrarea în spațiul Schengen produsele realizate în România și mărfurile care tranzitează țara noastră vor ajunge mai ușor în celelalte state europene din această zonă, fără restricții sau controale la vama care pot conduce la costuri mai mari. Exemplul cel mai relevant este cel al produselor agricole din România care astăzi, prin prisma faptului că nu suntem în spațiul Schengen, ajung la costuri mai mare și la o calitate mai redusă pe rafturile consumatorilor din vestul Europei din cauza acestor controale, care duc la creșterea costurilor de transport și timp pierdut. Acest lucru înseamnă că veniturile fermierilor din România sunt mai mici, și automat nu pot face față concurenței venite din alte zone ale Europei, iar potențialul porturilor românești este limitat”, susține europarlamentarul.

Aderarea României împreună cu Bulgaria ar insemna acest lucru o eficientizare a frontierelor la granița cu țara vecină.

„Cred cu tărie că Uniunea Europeană nu poate fi completă fără România în Spațiul Schengen, iar această nedreptate, care alimentează euroscepticismul, trebuie rapid corectată. Aderarea țării noastre, alături de cea a Bulgariei și Croației, state care au implementat, de asemenea, acquis-ul Schengen, va contribui la îmbunătățirea funcționalității spațiului de liberă circulație, ținând cont și de provocările existente la granița de est a Uniunii Europene, în timp ce o nouă amânare va pune foarte serios

sub semnul întrebării coeziunea la nivel european. România și Bulgaria sunt în prezent legate în privința aderării la spațiul Schengen, dar acest lucru nu înseamnă că nu putem adera separat, cum se întâmplă în privința aderării la zona euro”, a declarat Negrescu.

Românii sunt nemulțumiți de faptul că nu am intrat încă în Spațiul Schengen.

„Există un sentiment de nedreptate atunci când vezi că suntem printre puținii cetățeni din UE care trebuie să parcurgem controalele la care sunt supuși cetățenii din țările non-UE mai ales că nu există nicio explicație reală. Interesant este că mulți cetățeni europeni din spațiul Schengen, chiar și oficiali, nu cunosc aceste aspecte și când vin în România sunt surprinși să constate că sunt controlați la frontieră.

Deja 78,2% dintre români cred că sunt trataţi ca „cetăţeni de mâna a doua” în Uniunea Europeană, conform unui sondaj de opinie realizat anul trecut de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, iar 50,2% consideră că unele state europene blochează aderarea României la Spațiul Schengen din motive economice. Convingerile pro-europene ale românilor trebuie susținute inclusiv prin aderarea la această zonă de liberă circulație”, a adăugat eurodeputatul.

Victor Negrescu spune că europarlamentarii ar putea intra în grevă japoneză pentru a-și arăta nemulțumirile asupra faptului că țara noastră este în afara Spațiului Schengen.

„Europarlamentarii români trebuie să fie mai uniți și mai fermi pe acest subiect. Am putea intra chiar într-o grevă japoneză pentru a ne manifesta poziția. Personal am introdus în majoritatea rapoartelor la care lucrez, inclusiv privind bugetul european, amendamente votate de Parlamentul European prin care am susținut aderarea României la spațiul Schengen. Trebuie să fim mai insistenți și să convingem state membre reticente și oficialii lor că românii merită în spațiul Schengen”, spune Victor Negrescu.

România îndeplinește toate criteriile

România îndeplineşte "toate" criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen, a declarat recent Iratxe Garcia Perez, preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D), care şi-a transmis angajamentul "ferm", atât personal, cât şi politic, de a lucra pentru ca ţara noastră să fie admisă în acest spaţiu "cât mai curând posibil".

Președintele Klaus Iohannis a vorbit marți, 5 iulie, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni, despre intrarea României în Spațiul Schengen și despre vizele Waiver pentru Statele Unite ale Americii.

Șeful statului spune că „există semne pozitive”, în ceea ce privește intrarea în Spațiul Schengen.

„În ce privește Schengen, pot să vă confirm că am avut o activitate foarte intensă pe această zonă. Încercă să revigorăm discuția. există câteva semne pozitive”, a spus Iohannis.

Despre vizele pentru SUA, șeful statului spune că nu ar fi de interes pentru foarte mulți români.

„Vizele pentru America, nu cred că este o problemă care îi preocupă pe foarte mulți români. Din păcate, regulile sunt destul de stricte și momentan România nu le îndeplinește. Rata de refuz la viză este mult mai mare decât limita la care poate să înceapă discuția. MAE lucrează pe această speță”, a declarat Klaus Iohannis.

Spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european. Dreptul la libera circulație în UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate la crearea sa în 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.

Statele membre Schengen

Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia.

Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen.

Patru țări din afara UE - Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein - au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen, potrivit europarl.europa.eu.

Schengen: scop și beneficii

Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.

Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil. De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.

Reînchiderea frontierelor interne ale UE ar putea duce la un cost estimat între 100 și 230 de miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani și ar împiedica traficul transfrontalier pentru 1,7 milioane de persoane.

Aderarea României la Spațiul Schengen cu frontierele terestre va fi discutată de Consiliul European în luna iunie. ”Suntem pregătiţi să o facem”

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu a declarat că va continua să facă toate eforturile necesare pentru ca România să devină stat membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen....

Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO

Marcel Ciolacu, premierul României a postat imagini din aeronava oficială cu care revine în ţară, alături de grupul de tineri blocaţi pe aeroportul din Dubai, el afirmând că zâmbetele lor...