Românii trăiesc mai puțin decât vest-europenii. Diferențe pe regiuni la speranța de viață. La ce vârstă pot ajunge copiii născuți azi în țara noastră. RAPORT OFICIAL

În Europa, părinții de azi pot spera ca, în general, copiii lor să trăiască mai mult dacă se nasc în vestul și în sud-vestul continentului decât în parte răsăriteană a continentului. În Spania, o fetiță născută în 2022 are șanse să trăiască cu până la șapte ani mai mult decât una născută în România, arată datele publicate marți, 5 noiembrie, de Eurostat.

În Uniunea Europeană, fetele născute în 2022 aveau o speranță de viață mai mare cu peste cinci ani decât băieții. Speranța de viață a unei femei depășește 83 de ani. România înregistrează unele dintre cele mai pregnante diferențe între femei și bărbați din blocul comunitar, arată ultimele date publicate de Eurostat. Fostele țări socialiste și cele care au fost în blocul sovietic au speranțe de viață mai mici.

Nu a fost tot timpul așa. În urmă cu 50-60 de ani, orizonturile de viață erau similare în cele două regiuni, dar reducerea mortalității infantile și adâncirea inegalităților de sănătate în Est au erodat această egalitate, explică experți consultați de The Economist.

Speranța de viață pe regiuni

Femeile vor trăi mai mult decât bărbații în toate regiunile de dezvoltare analizate. Cea mai mare speranță de viață este în Comunitatea Madridului, cu 87,7 ani. Alte două regiuni din țara iberică, Navarra li Castilla y Leon, ocupă locurile doi și trei din UE, cu 86,9 și, respectiv, 86,7 ani. Prin comparație, cele mai mici valori sunt 74,4 ani, în teritoriul insular francez Mayotte, căruia îi urmează trei regiuni Bulgare: Severozapaden (76,4 ani), Severen tsentralen (77 de ani) și Yugoiztochen (77,6 ani).

Chiar dacă diferențele între femei și bărbați se resimt, tot Madrid area cea mai mare speranță de viață și pentru cei de sex masculin, cu 82,4 ani. Regiunea nordică italiană, Trento, și regiunea capitalei suedeze, Stockholm, au următoarele cele mai înalte niveluri, ambele cu 82,3 ani. Prin contrast, trei regiuni au o speranță de viață de sub 70 de ani. Acestea sunt Severozapaden (68,7 ani), urmată de Letonia (69,4 ani) și Severen tsentralen (69,6 ani), tot în Bulgaria.

România are mai multe regiuni care înregistrează cele mai mari diferențe de gen, alături de țările baltice și mai multe părți din Polonia. Cea mai mare discrepanță a fost înregistrată în Letonia, unde speranța de viață la naștere era cu 10 ani mai mare la femei decât la vărbați. Diferențele au fost în general semnificativ mai mici în Danemarca, Irlanda, Țările de Jos și Suedia. Totuși, cea mai mică diferență a fost observată în Mayotte, unde femeile se pot aștepta să trăiască cu 0,4 ani mai mult ca bărbații.

Cu lupa pe România

Pentru femei, cea mai mare speranță de viață la naștere în 2023 era 79,9 ani, în regiunea București-Ilfov. Zona Capitalei este urmată de regiunea Centru, cu 79,5 ani, după care vine Sud-Vest Oltenia cu 79,4. Cea mai redusă speranță de viață este în regiunea Vest, cu 78,6.

La bărbați, diferențele între regiuni sunt mai mari, cu cea mai mare tot în București-Ilfov. Aici, bărbații au o speranță de viață de puțin sub 73 de ani. După această regiune urmează Sud-Vest Oltenia, cu 71,8 ani, împreună cu Nord-Vest și Centru, ambele cu 71,7 ani. Pentru bărbați, cea mai redusă speranță de viață la naștere era 70,4 ani, în Nord-Est și Sud-Est.

În primă fază, una dintre explicațiile care ar putea fi date pentru diferențele între Vest și Est ține de bani, dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple, conform analizei realizate de The Economist; România, spre exemplu, are un nivel de trai comparabil cu țări mediteraneene, dar diferențele rămân. Mai degrabă, problema este dată de obiceiurile nesănătoase, precum fumatul și consumul excesiv de alcool. Mai mult, mediul nesănătos conduce la mai multe cazuri de boli cardiace, diabet și cancer în partea răsăriteană a continentului.

Zoltan Massay-Kosubek, un reprezentant al Alianței Europene pentru Sănătate Publică (EPHA), spunea a acea vreme că este „important ce faci cu PIB-ul” și sublinia că țările din est sunt mai inegale în ceea ce privește sistemul de sănătate. „Inegalitățile din sănătate sunt nedrepte pentru că pot fi prevenite”, a adăugat reprezentantul asociației.

Câți ani de pensie ar putea prinde copiii tăi

În prezent, vârsta de pensionare este mai mare pentru bărbați decât pentru femei. Din 2035, diferențele dispar, iar toți muncitorii se vor pensiona la 65 de ani. Noua lege a pensiilor prevede un mecanism de creștere a vârstei de pensionare odată cu „creșteri semnificative” ale speranței de viață, conform explicațiilor ministrei Muncii, Simona Bucura-Oprescu.

Cu alte cuvinte, datele curente nu arată exact câți ani de pensie vor prinde copiii din prezent. Pe baza vârstei de azi, cele mai longevive femei ar apuca aproape 15 ani de pensie, în timp ce bărbații care trăiesc cel mai mult ar apuca să se bucure de această perioadă mai puțin de 8 ani. În același timp, speranța de viață la 65 de ani - indicatorul care arată câți ani de viață sănătoasă are în prezent o persoană ajunsă la vârsta pensionării - arată o altă imagine pentru vremurile noastre. Cele mai recent date ale Eurostat arată că o persoană mai trăiește aproximativ 16 ani după ce a ajuns la vârsta de pensionare, cu trei ani mai puțin decât media europeană.

Perspectiva unui director Romsilva despre cum trebuie reorganizată administrația pădurilor

Șeful unei direcții silvice județene a transmis o scrisoare deschisă ministrei Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, marți, 19 august. El își exprimă îngrijorarea cu privire la...

Cine a împușcat democrația din România în 6 decembrie 2024?

În „Raportul anual privind drepturile omului pentru anul 2024”, publicat de Departamentul de Stat american în martie 2025, autoritățile SUA au criticat explicit anularea alegerilor...