Istoria Jocurilor Olimpice

Duminica, 10 August 2008, ora 09:07
18171 citiri
Istoria Jocurilor Olimpice

Atena 1896 - Jocurilor Olimpice moderne se reiau, dupa ce imparatul roman Teodosiu I le-a interzis in anul 393

Oras gazda: Atena (Grecia)

Tari participante: 14

Sportivi participanti: 241

Probe: 43 din 9 sporturi

Festivitatea de deschidere: 6 aprilie

Festivitatea de inchidere:15 aprilie

Jocurile au fost deschise oficial de George I al Greciei

Stadion: Panathinaikos

Numarul de spectatori la ceremonia de deschidere a fost de aproximativ 80.000.

Mai mult de jumatate din totalul sportivilor inscrisi in concurs au apartinut Greciei.

Pierre de Coubertin a fost initiatorul modern al Jocurilor Olimpice. Pe 23 iunie 1884, el a organizat un congres international la Sorbona in care a propus reluarea vechilor Jocuri Olimpice din Grecia. Dupa acest congres a fost creat si Comitetul International Olimpic al carui secretar general va deveni chiar Coubertin.

Disciplinele olimpice din 1896 au fost atletism, ciclism, scrima, gimnastica, tir, natatie, tenis, haltere, lupte. Conform Comitetului International Olimpic, la aceasta editie au participat 14 tari: Australia, Austria, Marea Britanie, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elvetia, Franta, Germania, Grecia, Italia, SUA, Suedia si Ungaria.

Prima proba disputata a fost cea de 100 de metri, iar americanul Francis Lane este primul castigator olimpic, el terminand cursa cu timpul de 12,2 secunde. Grecul Spiridon Louis a castigat maratonul. Aceasta a fost singura cursa la care a participat, dar victoria l-a facut erou national al Greciei. Proba de maraton (40 km) s-a desfasurat pe acelasi traseu pe care soldatul atenian Philipides l-a strabatut cu 2.386 de ani inainte pentru a anunta locuritorilor Atenei victoria in fata persilor.

Invingator la gimnastica, germanul Carl Schumann a reusit performanta sa termine pe prima treapta a podiumului si la lupte.

Podiumul pe medalii:

1. Statele Unite 11 aur, 7 argint, 2 bronz, total 20

2. Grecia 10 aur, 17 argint, 19 bronz, total 46

3. Germania 6 aur, 5 argint, 2 bronz, total 13

Paris 1900 - Prima editie la care a participat un sportiv roman

Oras gazda: Paris (Franta)

Tari participante: 24

Sportivi participanti: 997 (22 femei, 975 barbati)

Probe: 95 din 19 sporturi

Festivitatea de deschidere: 14 mai

Festivitatea de inchidere: 28 octombrie

Stadion: Velodrome de Vincennes

A fost prima editie in care au concurat si femeile si, totodata, una dintre cele mai lungi Olimpiade din istorie.

Scrima s-a desfasurat la Tuilleries, gimnastica la Vincennes, ciclismul in Parc des Princes, iar atletismul in Bois de Boulogne. Invingatorii nu au primit medalii pentru performantele lor, ci obiecte.

La aceasta editie, Charlotte Cooper a cucerit primul titlu olimpic feminin, la tenis. Americanul Alvin Kraenzlein a castigat patru medalii olimpice de aur in probele individuale.

Podiumul medaliilor:

1. Franta 26 aur, 41 argint, 34 bronz, total 92

2. Statele Unite 19 aur, 14 argint, 14 bronz, total 47

3. Marea Britanie 15 aur, 6 argint, 9 bronz, total 30

La Paris este consemnata si prima participare romaneasca la Jocurile Olimpice. George A. Plagino, viitorul membru al CIO pentru Romania, a participat la tir, proba de talere. Din cei 51 de concurenti, el a ocupat locul 13, cu 11 talere lovite din 20 posibile.

Saint Louis 1904 - Un oras prea indepartat pentru natiunile din Europa, care a oferit americanilor sansa de a domina competitia

Oras gazda: St. Louis (Statele Unite)

Tari participante: 12

Sportivi participanti: 651

Probe: 91 din 17 sporturi

Festivitatea de deschidere: 1 iulie

Festivitatea de inchidere: 23 noiembrie

Jocurile au fost deschise oficial de David Francis

Stadion: Francis Field

Cu ocazia Jocurilor Olimpice, americanii au construit un stadion de 15.000 de locuri care a fost aproape gol pe durata competitiilor. Aceasta e prima editie la care se acorda medalii de aur, argint si bronz. Prezenta mica a sportivilor a fost explicata prin tensiunea europeana cauzata de razboiul ruso-japonez, distanta mare fata de Europa si greutatiile legate de transport. Majoritatea intrecerilor s-au disputat pe bazele sportive ale Universitatii Washington.

Statele Unite au participat cu cel mai mare numar de sportivi si au castigat 85% din totalul medaliilor.

Odata cu Olimpiada de la St. Louis au aparut si doua sporturi olimpice noi: baschetul si boxul.

Americanul Archie Hahn a stabilit la 200 m un record (21,6 secunde) ce va dainui 28 de ani. De asemenea, el a fost triplu campion olimpic la 60 m, 100 m si 200 m.

Gimnastul american George Eyser a castigat sase medalii desi piciorul stang era din lemn.

Podiumul medaliilor:

1. Statele Unite 80 aur, 85 argint, 81 bronz, total 246

2. Germania 4 aur, 4 argint, 5 bronz, total 13

3. Cuba 4 aur, 2 argint, 3 bronz, total 9

Londra 1908 - Romania nu a participat oficial, dar romanul Stefan Somodi a obtinut medalia de argint la saritura in inaltime, concurand sub drapelul Ungariei, deoarece Transilvania era in acel moment parte a Imperiului Austro-Ungar

Oras gazda: Londra (Marea Britanie)

Tari participante: 22

Sportivi participanti: 2.008 (37 femei, 1.971 barbati)

Probe: 110 din 22 sporturi

Festivitatea de deschidere: 27 aprilie

Festivitatea de inchidere: 21 octombrie

Jocurile au fost deschise oficial de Regele Edward al VII-lea

Stadion: White City

Capitala Marii Britanii nu a cerut ca aceasta editie sa-i fie atribuita. In cursa au fost orasele Berlin, Milan si Roma, iar capitala Italiei a castigat, dar dupa eruptia Vezuviului (1906) ele au fost reatribuite Londrei.

Distanta probei de maraton a fost stabilita la 42,195 km (oficializata in 1924). Proba de aruncare a discului s-a efectuat atat prin procedeul elen, de pe loc, cat si prin cel modern, cu pirueta. Pentru prima data s-a folosit prajina de bambus.

La aceasta editie au aparut si sporturi noi: barci cu motor, polo calare, rackets, tenis in sala, jeu de paume, patinaj artistic.

Inotatorul englez Henry Taylor a fost triplu campion olimpic si supranumit de presa vremii steaua intrecerilor. La 400 m, britanicul Halswelle a alergat singur in finala, adversarii sai, toti americani, retragandu-se in semn de protest, pentru ca unul dintre ei fusese descalificat. La proba de maraton, italianul Dorando Pietri a trecut primul linia de sosire dar dupa ce a fost ajutat pe ultimii metri. Americanul Hayes, situat pe locul doi, a facut contestatie si a fost declarat campion olimpic.

Podiumul medaliilor:

1. Marea Britanie 56 aur, 51 argint, 39 bronz, total 146

2. Statele Unite 23 aur, 12 argint, 12 bronz, total 47

3. Suedia 8 aur, 6 argint, 11 bronz, total 25

Stockholm 1912 - Ultima editie la care au fost oferite medalii din aur masiv

Oras gazda: Stockholm (Suedia)

Tari participante: 28

Sportivi participanti: 2.407 (48 femei, 2.359 barbati)

Probe: 102 din 14 sporturi

Festivitatea de deschidere: 5 mai

Festivitatea de inchidere: 22 iulie

Jocurile au fost deschise oficial de Regele Gustav al 5-lea al Suediei

Stadion: Olimpic

Aceasta a fost ultima editie la care au fost oferite medaliile din aur masiv. Cele moderne sunt, de obicei, din argint acoperit cu aur.

Alergatorul portughez Francisco Lazaro a murit in timpul maratonului. Cel mai in varsta campion a fost Oscar Swahn, care, la 64 de ani si 258 de zile, a facut parte din echipa de tir a Suediei, medaliata cu aur la cerb alergator.

Podiumul medaliilor:

1. Statele Unite 24 aur, 24 argint, 17 bronz, total 65

2. Suedia 23 aur, 12 argint, 12 bronz, total 47

3. Marea Britanie 10 aur, 15 argint, 16 bronz, total 41

Anvers 1920 - Suedezul Oscar Swahn (72 de ani) castiga medalia de argint la tir

Oras gazda: Anvers (Belgia)

Tari participante: 29

Sportivi participanti: 2.626 (65 femei, 2.561 barbati)

Probe: 154 din 22 sporturi

Festivitatea de deschidere: 20 aprilie

Festivitatea de inchidere: 12 septembrie

Jocurile au fost deschise oficial de Regele Albert I al Suediei

Stadion: Olimpic

Juramantul atletilor a fost depus de Victor Boin.

A VI-a editie a Jocurilor Olimpice s-a desfasurat la Anvers, dupa ce Olimpiada care trebuia sa aiba loc la Berlin, in 1916, a fost anulata din cauza Primului Razboi Mondial. Pentru cea de-a VI-a editie, a fost aleasa initial ca gazda Budapesta, in defavoarea oraselor Amsterdam si Lyon, dar, ca urmare a alierii Ungariei cu Germania, Jocurile Olimpice au fost transferate in orasul Anvers, in aprilie 1919, CIO dorind sa aduca un omagiu poporului belgian, greu incercat in timpul primei conflagratii mondiale. Ca pedeapsa secundara, Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria si Turcia nu au fost invitate sa participe.

Aceasta a fost prima editie la care a fluturat steagul olimpic, proiectat in 1913 de Pierre de Coubertin, si a fost rostit juramantul olimpic.

S-au inregistrat 6 recorduri mondiale si 13 olimpice. La scrima, italianul Nedo Nadi a cucerit 5 medalii de aur din 6 posibile. Suedezul Oscar Swahn, in varsta de 72 de ani, participant la tir, a castigat medalia de argint, el fiind cel mai batran medaliat din istoria JO de vara.

Podiumul medaliilor:

1. Statele Unite 41 aur, 27 argint, 27 bronz, total 95

2. Suedia 19 aur, 20 argint, 25 bronz, total 64

3. Marea Britanie 15 aur, 15 argint, 13 bronz, total 43

Paris 1924 - Ultima editie a Jocurilor Olimpice organizata sub presedintia CIO a lui Pierre de Coubertin

Oras gazda: Paris (Franta)

Tari participante: 44

Sportivi participanti: 3.089 (135 femei, 2.954 barbati)

Probe: 126 din 17 sporturi

Festivitatea de deschidere: 4 mai

Festivitatea de inchidere: 27 iulie

Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Gaston Doumergue

Stadion: Olimpic Yves-du-Manoi

Juramantul atletilor a fost depus de Georges Andre.

Pentru aceasta editie au candidat Amsterdam, Berlin, Los Angeles, Rio de Janeiro si Roma.

A fost introdusa deviza olimpica "Citius, Altius, Fortius" (Mai repede, mai sus, mai puternic).

Ceremonia de deschidere si cateva probe sportive au avut loc pe stadionul olimpic Yves-du-Manoir, care avea o capacitate de 45.000 de locuri.

Pentru prima data, sportivii au fost reuniti in Satul Olimpic. Pentru ceremonia de inchidere a fost introdus ritualul ridicarii drapelelor CIO, ale tarii gazda si ale tarii ce urmeaza sa organizeze editia viitoare.

Ca si la Olimpiada de la Anvers, tarile invinse in primul razboi mondial, Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria si Turcia, n-au fost invitate.

La scrima, francezul Fencer Roger Ducret a castigat cinci medalii, din care trei de aur. Inotatorul american Johnny Weissmuller a castigat trei medalii de aur si una de bronz. Peste cativa ani va juca in filmul Tarzan.

Podiumul medaliilor:

1. Statele Unite 45 aur, 27 argint, 27 bronz, total 99

2. Finlanda 14 aur, 13 argint, 10 bronz, total 37

3. Franta 13 aur, 15 argint, 10 bronz, total 38

Amsterdam 1928 - Ceremonialul aprinderii flacarii olimpice are loc pentru prima oara

Oras gazda: Amsterdam (Olanda)

Tari participante: 46

Sportivi participanti: 2.883 (277 femei, 2.606 barbati)

Probe: 109 din 15 sporturi

Festivitatea de deschidere: 28 iulie

Festivitatea de inchidere: 12 august

Jocurile au fost deschise oficial de Printul Hendrik

Stadion: Olimpic

Juramantul atletilor: Harry Denis

Singurul contracandidat al Amsterdamului a fost Los Angeles. Pentru prima data are loc ceremonialul aprinderii flacarii olimpice si apare Coca-Cola ca sponsor. De asemenea, femeile participa in premiera la atletism (100 m, 800 m, 4 X 100 m, saritura in inaltime si aruncarea cu discul).

Paavo Nurmi din Finlanda castiga a 9-a medalie de aur, terminand primul proba de 10.000 m.

Podiumul medaliilor:

1. Statele Unite 22 aur, 18 argint, 16 bronz, total 56

2. Germania 10 aur, 7 argint, 14 bronz, total 31

3. Finlanda 8 aur, 8 argint, 9 bronz, total 25

Romania a fost reprezentata numai de atleti si scrimeri, din cauza faptului ca rugbiul, tenisul si tirul nu au mai figurat in programul acestor Jocuri Olimpice. Dintre scrimerii romani s-a remarcat Mihai Savu, care a ajuns pana in semifinale. Atletii au fost eliminati in serii si calificari

Los Angeles 1932 - Cele mai scurte Jocuri Olimpice

Oras gazda: Los Angeles (Statele Unite)

Tari participante: 37

Sportivi participanti: 1.332 (126 femei,1.206 barbati)

Probe: 116 din 14 sporturi

Festivitatea de deschidere: 30 iulie

Festivitatea de inchidere: 14 august

Jocurile au fost deschise oficial de Charles Curtis

Stadion: Coloseumul din Los Angeles

Juramantul atletilor: George Calnan

Stadionul Olimpic Memorial Coliseum, construit in 1920, a fost supraetajat si adus la 105.000 de locuri, dar la ceremonia de deschidere au participat doar 5.000 de persoane. Stadionul de fotbal de la Pasadena a fost transformat in velodrom (85.000 de locuri).

Fotbalul, sport putin cunoscut in SUA, nu a fost inclus in program, in vreme ce numarul concurentilor pentru fiecare tara in probele individuale este limitat la trei.

Apare cronometrul la 1/100 secunde si este utilizata fotografia de sosire in mod frecvent.

Ceremonia de decernare a premilor este fixata: podium, ridicarea drapelelor, imnul national. Aceasta ceremonie are loc dupa desfasurarea probei sportive, si nu la ceremonia de inchidere. In timpul intonarii imnului german sportivii francezi si polonezi au stat jos in mod ostentativ.

Poloneza Stanislawa Walasiewicz a castigat medalia de aur la 100 metri feminin. De asemenea, ea a castigat argintul la aceasta proba patru ani mai tarziu. Dupa moartea sa in 1980, s-a descoperit ca era hermafrodita si n-ar fi trebuit sa participe.

Podiumul pe medalii:

1. Statele Unite 41 aur, 32 argint, 30 bronz, total 103

2. Italia 12 aur, 12 argint, 12 bronz, total 36

3. Franta 10 aur, 5 argint, 4 bronz, total 19

Berlin 1936 - Prima Olimpiada care a provocat proteste politice

Oras gazda: Berlin (Germania)

Tari participante: 49

Sportivi participanti: 3.963 (331 femei, 3.632 barbati)

Probe: 129 din 19 sporturi

Festivitatea de deschidere: 1 august

Festivitatea de inchidere: 16 august

Jocurile au fost deschise oficial de Adolf Hitler

Stadion: Olimpic

Juramantul atletilor: Rudolf Ismayr

Flacara olimpica a fost aprinsa de Fritz Schilgen

Berlinul a fost preferat de CIO in detrimentul Barcelonei, in aprilie 1931. Pentru prima data, aceasta decizie a provocat proteste politice. A fost planificata organizarea unei "Olimpiade Muncitoresti" la Barcelona, dar aceasta nu s-a putut desfasura in Spania, din cauza razboiului civil.

Pentru aceasta editie a fost construit un stadion, "Olympiastadion", de 120.000 de locuri.

Proba de maraton a beneficiat de repere kilometrice, care permiteau permanent concurentilor sa-si dozeze efortul.

Podiumul pe medalii:

1. Germania 33 aur, 26 argint, 30 bronz, total 89

2. Statele Unite 24 aur, 20 argint, 12 bronz, total 56

3. Ungaria 10 aur, 1 argint, 5 bronz, total 16

Romanul Henri Rang (calarie, dresaj individual) a obtinut medalia de argint, dupa ce a fost nevoie de o intrecere de baraj pentru desemnarea campionului. Dupa ce concurentii aflati la egalitate, germanul Kurt Hasse si romanul Henri Rang, au parcurs un nou traseu, Rang s-a clasat pe locul 2.

Londra 1948 - Jocurile Olimpice sunt organizate din nou, dupa o pauza de 12 ani cauzata de cel de-al doilea Razboi Mondial

Oras gazda: Londra (Marea Britanie)

Tari participante: 59

Sportivi participanti: 4.104 (309 femei, 3.714 barbati)

Probe: 136 din 17 sporturi

Festivitatea de deschidere: 29 iulie

Festivitatea de inchidere: 14 august

Jocurile au fost deschise oficial de Regele George VI

Stadion: Wembley

Juramantul atletilor: Donald Finlay

Flacara olimpica a fost aprinsa de John Mark

Germaniei si Japoniei li s-a interzis sa participe, fiind considerate raspunzatoare pentru declansarea celui de-al doilea razboi mondial. Romania s-a aflat si ea printre tarile care n-au fost prezente, motivul invocat de autoritati fiind starea dezastruoasa a economiei nationale, secatuita de razboi. SUA au avut cea mai numeroasa delegatie (415 sportivi), fiind urmata de Marea Britanie (348). De altfel, americanii au dominat aceasta editie a JO, mai ales la atletism si natatie.

Figuri celebre ale atletismului mondial s-au afirmat pentru prima oara cu prilejul JO de la Londra. Americanii Dillard (sprint), Whitfield (800 m) si Bob Mathias (decatlon), italianul Consolini (disc), ungurul Nemeth (ciocan), francezul Mimoun, belgianul Reiff si inepuizabilul ceh Zatopek (fond) au cucerit in 1948 primele lor medalii olimpice. In probele feminine, aproape omniprezenta a fost o atleta de exceptie, Francina Blankers-Koen (Olanda).

Pentru prima data in istoria JO, tara gazda nu s-a clasat in top 10.

Podiumul pe medalii:

1. Statele Unite 38 aur, 27 argint, 19 bronz, total 84

2. Suedia 16 aur, 11 argint, 17 bronz, total 44

3. Franta 10 aur, 6 argint, 13 bronz, total 29

Helsinki 1952 - Romania a obtinut prima medalie olimpica de aur prin Iosif Sarbu la tir

Oras gazda: Helsinki (Finlanda)

Tari participante: 69

Sportivi participanti: 4.955 (519 femei, 4.436 barbati)

Probe: 149 din 17 sporturi

Festivitatea de deschidere: 19 iulie

Festivitatea de inchidere: 3 august

Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Finlandei, Juho Kusti Paasikivi

Stadion: Olimpic

Juramantul atletilor: Heikki Savolainen

Flacara olimpica a fost aprinsa de Paavo Nurmi si Hannes Kolehmainen

Helsinki a fost desemnat sa organizeze Jocurile Olimpice in detrimentul oraselor Amsterdam, Atena, Lausanne, Stockholm si al altor cinci metropole americane, Chicago, Detroit, Los Angeles si Philadelphia, la cea de-a 40-a sesiune CIO programata la 21 iunie 1947. Tot Helsinki fusese ales sa organizeze Olimpiada din 1940, dar aceasta a fost anulata din cauza celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Podiumul medaliilor:

1. Statele Unite 40 aur, 19 argint, 17 bronz, total 76

2. URSS 22 aur, 30 argint, 19 bronz, total 71

3. Ungaria 16 aur, 10 argint, 16 bronz, total 42

Romania a ocupat pozitia a 23-a in clasament, cu 4 pe medalii (1 aur, 1 argint, 2 bronz):

Aur - Iosif Sirbu (tir, pusca calibru mic 40 de focuri)

Argint - Vasile Tita (box, cat.75 kg)

Bronz - Gheorghe Fiat (box, 60 kg), Gheorghe Lichiardopol (tir, pistol viteza)

Melbourne 1956 - Nicolae Linca a castigat primul titlu olimpic la box, performanta ce nu a mai fost egalata de niciun roman

Oras gazda: Melbourne (Australia)

Tari participante: 72

Sportivi participanti: 3.314 (376 femei, 2.938 barbati)

Probe: 145 din 17 sporturi

Festivitatea de deschidere: 22 noiembrie

Festivitatea de inchidere: 8 decembrie

Jocurile au fost deschise oficial de Ducele Philip de Edinburgh si Regele Gustav VI Adolf al Suediei

Stadionul: Melbourne Cricket Ground

Juramantul atletilor: Heikki Savolainen

Flacara olimpica a fost aprinsa de Hans Wikne si Ron Clarke

Melbourne a obtinut dreptul de a organiza Jocurile Olimpice, in aprilie 1949, in detrimentul oraselor Buenos Aires, Mexico, Montreal, dar si in dauna a sase citadele americane.

Din cauza legislatiei care restrictiona intrarea animalelor pe teritoriul australian, probele de echitatie s-au desfasurat la Stockholm (Suedia) in iunie 1956.

Podiumul pe medalii:

1. URSS 37 aur, 29 argint, 32 bronz, total 98

2. Statele Unite 32 aur, 25 argint, 17 bronz, total 74

3. Australia 13 aur, 8 argint, 14 bronz, total 35

Romania s-a clasat pe pozitia a 9-a, obtinand 13 medalii (5 aur, 3 argint, 5 bronz).

Aur - Leon Rotman (kaiac canoe, 1.000 m si 10.000 m), Dumitru Alexe, Simion Ismailciuc (kaiac canoe, 1.000 m), Nicolae Linca (box, 69 kg), Stefan Petrescu (tir, pistol viteza individual)

Argint - Gheorghe Negrea (box, 81 kg), Mircea Dobrescu (box, 51 kg), Olga Szabo-Orban (scrima, floreta individual)

Bronz - Francisc Horvath (lupte greco-romane, 57 kg), Gheorghe Lichiardopol (tir, pistol viteza individual), Elena Leustean (gimnastica, sol), Constantin Dumitrescu (box, 63,5 kg), Elena Margarit, Georgeta Hurmuzachi, Sonia Inovan, Elena Leustean, Elena Sacalici, Emilia Vatasoiu (gimnastica, echipe)

Roma 1960 - Iolanda Balas a devenit prima campioana olimpica a atletismului romanesc

Oras gazda: Roma (Italia)

Tari participante: 83

Sportivi participanti: 5.558 (611 femei, 4.727 barbati)

Probe: 150 din 17 sporturi

Festivitatea de deschidere: 25 august

Festivitatea de inchidere: 11 septembrie

Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Italiei, Giovanni Gronchi

Stadion: Olimpic

Juramantul atletilor: Adolfo Consolini

Flacara olimpica a fost aprinsa de Giancarlo Peris.

Roma a obtinut dreptul de a organiza editia din 1960 in detrimentul oraselor Lausanne, Detroit, Budapesta, Bruxelles, Mexico si Tokyo.

Reprezentativa feminina de gimnastica a URSS a castigat 15 din 16 medalii posibile, la editia la care au cazut 73 de recorduri olimpice si 31 mondiale. Echipa masculina de gimnastica a Japoniei a castigat prima din cele cinci medalii de aur consecutive, ultima din aceasta serie fiind obtinuta la Montreal in 1976.

Abebe Bikila din Etiopia a alergat descult si castigat maratonul, devenind primul sportiv de culoare african campion olimpic.

Ciclistul danez Knut Jensen s-a prabusit in timpul cursei sub influenta amfetaminelor si a murit ulterior la spital. A fost pentru a doua oara cand un atlet a decedat intr-o competitie olimpica, dupa decesul portughezului Francisco Lazaro in timpul maratonului la Olimpiada din 1912.

Podiumul pe medalii:

1. URSS 43 aur, 29 argint, 31 bronz, total 103

2. Statele Unite 34 aur, 21 argint, 16 bronz, total 71

3. Italia 13 aur, 10 argint, 13 bronz, total 36

Iolanda Balas, supranumita "La grande bionda", a sarit pe rand 1,77, 1,81 si 1,85 metri la inaltime din a treia incercare, devenind prima campioana olimpica a atletismului romanesc.

La a doua participare olimpica, echipa de polo a Romaniei a obtinut locul 5.

Romania a obtinut locul 11 in clasament, cu 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz)

Tokyo 1964 - Asia intra pe harta Jocurilor Olimpice

Oras gazda: Tokyo (Japonia)

Tari participante: 95

Sportivi participanti: 5.151 (678 femei, 4.473 barbati)

Probe: 163 din 19 sporturi

Festivitatea de deschidere: 10 octombrie

Festivitatea de inchidere: 24 septembrie

Jocurile au fost deschise oficial de Imparatul Hirohito

Stadion: Olimpic

Juramantul atletilor: Takashi Ono

Flacara olimpica a fost aprinsa de Yoshinori Sakai

Tokyo a castigat dreptul de a organiza JO, dupa ce a devansat orasele Detroit, Buenos Aires si Viena, fiind pentru prima data cand Olimpiada s-a desfasurat in Asia.

Editia din 1964 a consemnat mai multe recorduri: de participare - 95 de tari, dintre care 12 si-au facut debutul olimpic la Tokyo; pe plan valoric - numeroase performante deosebite: 45 de recorduri mondiale, 76 olimpice si nenumarate nationale, ceea ce a sugerat denumirea "Tokyo- Olimpiada recordurilor".

Podiumul pe medalii:

1. Statele Unite 36 aur, 26 argint, 28 bronz, total 90

2. URSS 30 aur, 31 argint, 35 bronz, total 96

3. Japonia 16 aur, 5 argint, 8 bronz, total 29

Atletismul a fost singurul sport in care romanii au cucerit medalii de aur, prin Iolanda Balas (saritura in inaltime) si Mihaela Penes (aruncarea sulitiei). Penes, inca o necunoscuta pe plan international (la numai 17 ani), a furnizat poate cea mai mare surpriza a Jocurilor, devenind campioana olimpica, cu o performanta de 60,54 metri, care a intrecut cu aproape un metru si recordul mondial.

Printre protagoniste s-a aflat, de asemenea, Lia Manoliu, care a cucerit medalia de bronz la aruncarea discului, dar a intrecut doua foste campioane olimpice, Olga Fikotova si Nina Ponomareva. Tot la atletism, Viorica Viscopoleanu a obtinut un onorant loc 5 la saritura in lungime.

Romania s-a clasat pe locul 14, cu 12 medalii (2 aur, 4 argint, 6 bronz)

Mexico City 1968 - O femeie a aprins flacara olimpica pentru prima data in istorie

Oras gazda: Mexico City (Mexic)

Tari participante: 112

Sportivi participanti: 5.530 (780 femei, 4.750 barbati)

Probe: 172 din 20 sporturi

Festivitatea de deschidere: 12 octombrie

Festivitatea de inchidere: 27 octombrie

Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Mexicului, Gustavo Diaz Ordaz

Stadion: Olimpic Universitar

Juramantul atletilor: Pablo Garrido

Flacara olimpica a fost aprinsa de Norma Enriqueta Basilio de Sotelo

Jocurile au fost precedate de masacrul de la Tlatelolco, unde sute de studenti cu orientare de stanga au fost masacrati de fortele de securitate mexicane, cu 10 zile inainte de ceremonia de deschidere.

Altitudinea orasului Mexico, situat la 2.200 metri, a pus probleme de respiratie pentru numerosi atleti.

Podiumul pe medalii:

1. Statele Unite 45 aur, 28 argint, 34 bronz, total 107

2. URSS 29 aur, 32 argint, 30 bronz, total 91

3. Japonia 11 aur, 7 argint, 7 bronz, total 25

Romania a ocupat locul 10 in clasamentul general, cu 15 medalii (4 aur, 6 argint, 5 bronz):

Aur - Viorica Viscopoleanu (atletism, saritura in lungime) Lia Manoliu (atletism, aruncarea discului),

Ionel Dramba (scrima, floreta individual), Ivan Patzaichin si Serghei Covaliov (kaiac canoe, 1000 m)

Argint - Ileana Silai (atletism, 800 m), Mihaela Penes (atletism, aruncarea sulitei), Ion Monea (box, 81 kg), Ion Baciu (lupte greco-romane, 57 kg), Marcel Rosca (tir, pistol viteza individual), Dimitrie Ivanov, Anton Calenic, Haralambie Ivanov, Mihai Turcas (kaiac canoe, 1000 m)

Bronz - Calistrat Cutov (box, 60 kg), Viorica Dumitru (kaiac canoe, 500 m), Simion Popescu (lupte greco-romane, 63 kg), Nicolae Martinescu (lupte greco-romane, 97 kg), Ileana Gyulai-Drimba, Ana Pascu, Ecaterina Stahl-Iencic, Olga Szabo-Orban, Maria Vicol (scrima, floreta echipe)

Munchen 1972 - 11 atleti israelieni au fost rapiti si ucisi de organizatia terorista "Black September"

Oras gazda: Munchen (Germania)

Tari participante: 121

Sportivi participanti: 7.170 (1.095 femei, 6.075 barbati)

Probe: 195 din 23 sporturi

Festivitatea de deschidere: 26 august

Festivitatea de inchidere: 10 septembrie

Jocurile au fost deschise oficial de presedintele RFG, Gustav Heinemann

Stadion: Olimpic

Juramantul atletilor: Heidi Schuller

Flacara olimpica a fost aprinsa de Gunther Zahn

Munchen a castigat dreptul de a organiza Jocurile Olimpice in iulie 1966 in detrimentul oraselor Detroit, Madrid si Montreal.

Jocurile Olimpice au fost umbrite de rapirea si uciderea a 11 atleti israelieni de catre organizatia terorista palestiniana "Black September".

Podiumul pe medalii:

1. URSS 50 aur, 27 argint, 22 bronz, total 99

2. SUA 33 aur, 31 argint, 30 bronz, total 94

3. Germania de Est 20 aur, 23 argint, 23 bronz, total 66

Romania a ocupat pozitia a 13-a, cu 16 medalii (3 aur, 6 argint, 7 bronz):

Aur - Ivan Patzaichin (kaiac canoe, 1.000 m), Gheorghe Berceanu (lupte greco-romane, 48 kg), Nicolae Martinescu (lupte greco-romane, 100 kg)

Argint - Valeria Bufanu (atletism, 100 m garduri), Argentina Menis (atletism, aruncarea discului), Ion Alexe (box, 91 kg), Atanase Sciotnic, Roman Vartolomeu, Aurel Vernescu si Mihai Zafiu (kaiac canoe, 1000 m), Serghei Covaliov si Ivan Patzaichin (kaiac canoe, 1000 m), Dan Iuga (tir, pistol liber)

Bronz - Viorica Dumitru si Maria Nichiforov (kaiac canoe, 500 m), Ileana Gyulai-Drimba, Ana Pascu-Ene-Dersidan, Ecaterina Stahl-Iencic si Olga Szabo-Orban (scrima, florete echipe), Cornel Penu, Alexandru Dinca, Virgil Tale, Gavril Kicsid, Ghita Licu, Cristian Gatu, Roland Gunesch, Radu Voina, Simion Schobel, Gheorghe Gruia, Werner Stockl, Dan Marin, Adrian Cosma, Valentin Samungi, Constantin Tudosie si Stefan Birtalan (handbal, echipe), Nicolae Rotaru (tir, arma culcat), Petre Ceapura, Stefan Tudor si Ladislau Lovrenski (canotaj 2+1 rame), Victor Dolipschi (lupte greco-romane, 100 kg), Vasile Iorga (lupte libere, 82 kg)

Montreal 1976 - Gimnasta Nadia Comaneci a obtinut sapte note de 10 si 3 medalii de aur la doar 14 ani

Oras gazda: Montreal (Canada)

Tari participante: 92

Sportivi participanti: 6.028 (1.247 femei, 4.781 barbati)

Probe: 198 din 21 sporturi

Festivitatea de deschidere: 17 iulie

Festivitatea de inchidere: 1 august

Jocurile au fost deschise oficial de Regina Elizabeta a II-a a Marii Britanii

Stadion: Olimpic

Juramantul atletilor: Pierre St.-Jean

Flacara olimpica a fost aprinsa de Stephane Prefontaine si Sandra Henderson

Montreal a obtinut dreptul de a organiza Olimpiada in mai 1970 in detrimentul oraselor Moscova si Los Angeles, care au devenit orase gazda ale JO in 1980, respectiv 1984.

Aprinderea flacarii olimpice la aceasta editie constituie un fapt inedit. Purtata de tineri sportivi greci, flacara a ajuns la Atena, pe stadionul unde s-au desfasurat intrecerile primei editii a JO moderne din anul l896. De aici, printr-un sistem special de raze laser, a fost transmisa, via satelit, direct in Canada, aprinzandu-se intr-un creuzet construit anume pentru aceasta ceremonie. Dupa deschiderea Jocurilor Olimpice, in urma unei furtuni, flacara s-a stins, iar un mebru al staff-ului a aprins-o cu o bricheta. Organizatorii au stins din nou torta si au aprins-o cu ajutorul unei flacari de rezerva.

A fost pentru prima data in istoria Jocurilor Olimpice cand tara gazda nu a obtinut nici o medalie de aur.

1. URSS 49 aur, 41 argint, 35 bronz, total 125

2. RDG 40 aur, 25 argint, 25 bronz, total 90

3. SUA 34 aur, 35 argint, 25 bronz, total 94

Nadia Comaneci, gimnasta de 14 ani, a obtinut sapte note de 10, fiind pentru prima data in istoria gimnasticii mondiale cand nota 10 a fost acordata. Din cele 4 medalii de aur ale Romaniei, 3 au fost obtinute de Nadia Comaneci. De altfel, presa internationala a denumit intrecerile de la Montreal "OLIMPIADA Nadia Comaneci".

Este cea mai buna evolutie din istoria participarii sportivilor romani la intrecerile olimpice. Delegatia Romaniei a cuprins 166 de sportivi (107 barbati si 59 femei), participand la 11 sporturi: atletism, box, kaiac-canoe, canotaj, gimnastica, haltere, handbal, lupte, natatie, scrima si tir. Gimnastica se situeaza pe primul loc, cucerind aproape 30% din numarul de puncte si de medalii obtinute de intreaga delegatie.

Romania a ocupat locul 9 in clasament, dupa ce a obtinut 27 de medalii (4 aur, 9 argint, 14 bronz).

Aur - Nadia Comaneci (gimnastica, paralele inegale, barna, individual compus), Vasile Diba (kaiac canoe, 500 m)

Argint - Teodora Ungureanu (gimnastica, paralele inegale), Gabriela Trusca, Georgeta Gabor, Anca Grigoras, Mariana Constantin, Teodora Ungureanu si Nadia Comaneci (gimnastica, echipe), Simion Cutov (box, 60 kg), Mircea Simon (box, 81kg), Gheorghe Berceanu (lupte greco-romane, 48 kg), Nicu Ganga (lupte greco-romane, 52 kg), Stefan Rusu (lupte greco-romane, 68 kg), Gheorghe Danilov, Gheorghe Simionov (kaiac canoe, 1000 m), Cornel Penu, Nicolae Munteanu, Gavril Kicsid, Cristian Gatu, Ghita Licu, Cezar Draganita, Radu Voina, Roland Gunesch, Alexandru Folker, Stefan Birtalan, Adrian Cosma, Constantin Tudosie, Werner Stockl si Mircea Gabrovschi (handbal, echipe)

Bronz - Gheorghe Megelea (atletism, aruncarea sulitei), Nadia Comaneci (gimnastica, sol), Teodora Ungureanu (gimnastica, barna), Dan Grecu (gimnastica, inele), Vasile Diba (kaiac canoe, 500 m), Costica Dafinoiu (box, 81 kg), Alec Nastac (box, 75 kg), Victor Zilberman (box, 67 kg), Roman Codreanu (lupte greco-romane, +100 kg), Stelica Morcov (lupte libere, 90 kg), Ladislau Simon (lupte libere, +100 kg), Policarp Malahin, Larion Serghei (kaiac canoe, 500 m), Daniel Irimiciuc, Ioan Pop, Marin Mustata, Corneliu Marin si Alexandru Nilca (scrima, sabie, echipe), Ioana Tudoran, Maria Micsa, Felicia Afrasiloaie, Elisabeta Lazar si Elena Giurca (canotaj, 4+1 rame)

Moscova 1980 - Cea mai numeroasa delegatie a Romaniei din istorie, 239 de sportivi

Oras gazda: Moscova (URSS)

Tari participante: 80

Sportivi participanti: 5.179 (1.115 femei, 4.064 barbati)

Probe: 203 din 21 sporturi

Festivitatea de deschidere: 19 iulie

Festivitatea de inchidere: 3 august

Jocurile au fost deschise oficial de presedintele URSS, Leonid Brejnev

Stadion: Central Lenin

Juramantul atletilor: Nikolay Andrianov

Flacara olimpica a fost aprinsa de Sergei Belov

Statele Unite au protestat impotriva invaziei Afganistanului de catre armata sovietica. Decizia presedintelui Jimmy Carter este urmata de 65 de tari, printre care China, R.F. Germania, Iran, Israel, Japonia si Coreea de Sud.

Podiumul pe medalii:

1. URSS 80 aur, 69 argint, 46 bronz, total 195

2. Germania de Est 47 aur, 37 argint, 42 bronz, total 126

3. Bulgaria 8 aur, 16 argint, 17 bronz, total 41

Delegatia Romaniei a fost cea mai numeroasa din istoria olimpismului romanesc, avand 239 de sportivi.

Romania a obtinut locul 7 in clasament, cu 25 de medalii (6 aur, 6 argint, 13 bronz):

Aur - Toma Simionov si Ivan Patzaichin (canoe, 1000 m), Nadia Comaneci (gimnastica, barna, sol), Sanda Toma (canotaj, simplu vasle), Corneliu Ion (tir, pistol viteza individual), Stefan Rusu (lupte greco-romane, 68 kg)

Argint - Vasile Diba, Nicusor Esanu, Ion Geanta si Mihai Zafiu (caiac, 1000 m), Petre Capusta si Ivan Patzaichin (canoe, 500 m), Nadia Comaneci (gimnastica, individual compus), Emilia Eberle (gimnastica, paralele inegale), Nadia Comaneci, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Melita Ruhn si Dumitrita Turner (gimnastica, echipe), Constantin Alexandru (lupte greco-romane, 48 kg)

Bronz - Dumitru Cipere (box, 54 kg), Valentin Silaghi (box, 75 kg), Vasile Diba (caiac, 500 m), Ion Birladeanu (caiac, 1000 m), Anghelache Donescu, Petre Rosca si Dumitru Velicu (calarie dresaj, echipe), Melita Ruhn (gimnastica, sarituri), Melita Ruhn (gimnastica, paralele), Stefan Birtalan, Iosif Boros, Adrian Cosma, Cezar Draganita, Marian Dumitru, Cornel Durau, Alexandru Folker, Claudiu Eugen Ionescu, Nicolae Munteanu, Vasile Stinga, Lucian Vasilache, Neculai Vasilca, Radu Voina si Maricel Voinea (handbal echipe), Olga Homeghi si Valeria Racila (canotaj, dublu vasle), Angelica Aposteanu, Elena Bondar, Florica Bucur, Mariana Constantinescu, Elena Dobritoiu, Ana Iliuta, Marlena Zagoni-Predescu si Rodica Frintu (canotaj, 8+1), Marius Cata-Chitiga, Valter-Corneliu Chifu, Laurentiu Dumanoiu, Gunter Enescu, Dan Girleanu, Sorin Macavei, Viorel Manole, Florin Mina, Corneliu Oros, Neculae Vasile Pop, Constantin Sterea si Nicu Stoian (volei), Petre Dicu (lupte greco-romane, 90 kg), Vasile Andrei (lupte greco-romane, 100 kg)

Los Angeles 1984 - Romania a ocupat locul 2 cu 20 de medalii de aur

Oras gazda: Los Angeles (Statele Unite)

Tari participante: 140

Sportivi participanti: 6.797 (1.567 femei, 5.230 barbati)

Probe: 221 din 23 sporturi

Festivitatea de deschidere: 28 iulie

Festivitatea de inchidere: 12 august

Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Statelor Unite, Ronald Reagan

Stadion: Los Angeles Memorial Coliseum

Juramantul atletilor: Edwin Moses

Flacara olimpica a fost aprinsa de Rafer Johnson

Los Angeles a fost singurul oras care si-a depus candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 1984, dupa ce a mai fost gazda unei editii a JO, in 1932.

Ca raspuns la boicotul american al Olimpiadei din 1980 de la Moscova, 14 tari est-europene si altele din blocul comunist inclusiv URSS, Cuba si Germania de Est au boicotat aceste Jocuri Olimpice. Au fost trei exceptii : Romania, China si Iugoslavia. In timpul ceremoniei de deschidere de pe stadionul "Memorial Coliseum" din Los Angeles, sportivii romani au fost primiti cu aplauze la defilarea pe natiuni, ca reactie la decizia de a sfida boicotul.

Podiumul pe medalii:

1. SUA 83 aur 61, argint, 30 bronz, total 174

2. ROMANIA 20 aur, 16 argint, 17 bronz, total 53

3. RFG 17 aur, 19 argint, 23 bronz, total 59

Romania a fost reprezentata de 127 de sportivi si a obtinut un record de medalii 53 (20 aur, 16 argint, 17 bronz):

Aur - Doina Melinte (atletism, 800 metri), Maricica Puica (atletism, 3.000 metri), Anisoara Cusmir Stanciu (atletism, lungime), Ivan Patzaichin si Toma Simionov (canoe, 1.000 m), Agafia Constantin-Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu-Borcanca si Maria Stefan Mihoreanu (kaiac-canoe, 500 m), Ecaterina Szabo (gimnastica, sarituri), Simona Pauca si Ecaterina Szabo (gimnastica, barna), Ecaterina Szabo (gimnastica, sol), Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoras, Simona Pauca, Mihaela Stanulet si Ecaterina Szabo (gimnastica, echipe), Petre Iosub si Valer Toma (canotaj, 2 rame fara carmaci), Valeria Racila (canotaj, simplu vasle), Elisabeta Lipa si Marioara Popescu (canotaj, dublu vasle), Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anisoara Sorohan si Maricica Taran (canotaj, 4+1 vasle), Rodica Arba si Elena Horvat (canotaj, 2 rame fara carmaci), Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja si Florica Lavric (canotaj, 4+1 rame), Petre Becheru (haltere, 82,5 kg), Nicu Vlad (haltere, 90 kg), Ion Draica (lupte greco-romane, 82 kg), Vasile Andrei (lupte greco-romane, 100 kg).

Argint - Doina Melinte (atletism, 1.500 metri), Vali Ionescu (atletism, lungime), Mihaela Loghin (atletism, greutate), Ivan Patzaichin si Toma Simionov (canoe, 500 m), Aurora Dan, Rozalia Oros, Elisabeta Tufan-Guzganu, Monica Weber si Marcela Zsak (floreta, echipe), Ecaterina Szabo (gimnastica, individual compus), Doina Staiculescu (gimnastica ritmica, individual compus), Dimitrie Popescu, Vasile Tomoioaga si Dumitru Raducanu (canotaj, 2+1 rame), Mihaela Armasescu, Adriana Chelariu, Camelia Diaconescu, Aneta Mihaly, Aurora Plesca, Lucia Sauca, Doina Balan, Marioara Trasca si Viorica Ioja (canotaj, 8+1), Corneliu Ion (tir, pistol viteza), Gelu Radu (haltere, 60 kg), Andrei Socaci (haltere, 67,5 kg), Dumitru Petre (haltere, 90 kg), Vasile Groapa (haltere, 100 kg), Stefan Tasnadi (haltere, 110 kg), Ilie Matei (lupte greco-romane, 90 kg).

Bronz - Fita Lovin (atletism, 800 metri), Maricica Puica (atletism, 1.500 metri), Cristeana Cojocaru (atletism, 400 metri garduri), Florenta Craciunescu (atletism, disc), Mircea Fulger (box, 63,5 kg),

Costica Olaru (canoe, 500m), Alexandru Chiculita, Corneliu Marin, Marin Mustata, Ioan Pop si Vilmos Szabo (sabie, echipe), Simona Pauca (gimnastica, individual compus), Lavinia Agache (gimnastica, sarituri), Mircea Bedivan, Dumitru Berbece, Iosif Boros, Alexandru Buligan, Gheorghe Covaciu, Gheorghe Dogarescu, Marian Dumitru, Cornel Durau, Alexandru Folker, Nicolae Munteanu, Vasile Oprea, Adrian Simion, Vasile Stinga, Neculai Vasilca si Maricel Voinea (handbal), Mircea Fratica (judo, 78 kg), Mihai Cioc (judo), Anca Patrascoiu (natatie, 200 m spate), Dragomir Cioroslan (haltere, 75 kg), Stefan Rusu (lupte greco-romane, 74 kg), Victor Dolipschi (lupte greco-romane, +100 kg), Vasile Puscasu (lupte libere, 100 kg)

Seul 1988 - Atletul canadian Ben Johnson a fost depistat pozitiv de trei ori

Oras gazda: Seul (Coreea de Sud)

Tari participante: 160

Sportivi participanti: 8.391 (2.194 femei, 6.197 barbati)

Probe: 263 din 27 sporturi

Festivitatea de deschidere: 17 septembrie

Festivitatea de inchidere: 2 octombrie

Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Coreei de Sud, Roh Tae-woo

Stadion: Olimpic

Juramantul atletilor: Hur Jae and Shon Mi-Na

Flacara olimpica a fost aprinsa de Sohn Kee-chung, Chung Sunman, Kim Wontak si Sohn Mi-Chung

Seul a fost ales in urma votului din septembrie 1981, in detrimentul orasului nipon Nagoya.

Proba de 100 de metri a fost castigata de atletul canadian Ben Johnson, printr-un rezultat de exceptie, 9,79 secunde, un nou record mondial. Recordul nu a fost omologat, iar medalia de aur a ajuns in posesia lui Carl Lewis, dupa ce Johnson a fost depistat pozitiv de trei ori.

Podiumul pe medalii:

1. URSS 55 aur, 31 argint, 46 bronz, total 132

2. Germania de Est 37 aur, 35 argint, 30 bronz, total 102

3. SUA 36 aur, 31 argint, 27 bronz, total 94

Romania s-a clasat pe locul 8, cu 24 de medalii (7 aur, 11 argint, 6 bronz):

Aur - Paula Ivan (atletism, 1.500 metri), Daniela Silivas (gimnastica, paralele, barna, sol), Rodica Arba si Olga Homeghi (canotaj, 2 rame fara carmaci), Sorin Babii (tir, pistol liber), Vasile Puscasu (haltere, 100 kg).

Argint - Paula Ivan (atletism, 3.000 metri), Daniel Dumitrescu (box), Daniela Silivas (gimnastica, individual compus), Gabriela Potorac (gimnastica, sarituri), Aurelia Dobre, Eugenia Golea, Celestina Popa, Gabriela Potorac, Daniela Silivas si Camelia Voinea (gimnastica, echipe), Danut Dobre si Dragos Neagu (canotaj, 2 rame fara carmaci), Dimitrie Popescu, Valentin Robu, Ioan Snep, Vasile Tomoioaga si Ladislau Lovrenschi (canotaj, 4+1 vasle), Veronica Cochelea si Elisabeta Lipa (canotaj, dublu vasle), Doina Balan, Marioara Trasca, Veronica Necula, Herta Anitas, Adriana Bazon, Mihaela Armasescu, Rodica Arba, Olga Homeghi si Ecaterina Oancia (canotaj, 8+1), Noemi Lung (natatie, 400 m mixt), Nicu Vlad (haltere, 100 kg).

Bronz - Marius Gherman (gimnastica, bara), Daniela Silivas (gimnastica, sarituri), Gabriela Potorac (gimnastica, barna), Veronica Cochelea, Anisoara Balan, Anisoara Minea si Elisabeta Lipa (canotaj, patru vasle), Marioara Trasca, Veronica Necula, Herta Anitas, Doina Balan si Ecaterina Oancia (canotaj, 4+1), Noemi Lung (natatie, 200 m mixt)

Barcelona 1992 - Africa de Sud revine la Olimpiada dupa 28 de ani

Oras gazda: Barcelona (Spania)

Tari participante: 169

Sportivi participanti: 9.356 (2.704 femei, 6.652 barbati)

Probe: 286 din 32 sporturi

Festivitatea de deschidere: 25 iulie

Festivitatea de inchidere: 9 august

Jocurile au fost deschise oficial de Regele Juan Carlos I al Spaniei

Stadion: Olimpic Lluis Companys

Juramantul atletilor: Luis Doreste Blanco

Flacara olimpica a fost aprinsa de Antonio Rebollo.

Barcelona a castigat competitia cu orasele Amsterdam, Belgrad, Birmingham, Brisbane si Paris.

La aceasta editie a participat si Africa de Sud, dupa o pauza de 28 de ani din cauza politicii apartheid. Finala probei de 10.000 de metri a reprezentat o lupta intre atleta din Africa de Sud, Elana Meyer, si etiopianca Derartu Tulu, castigand ultima. Cele doua sportive au facut impreuna turul de onoare la finalul cursei.

In urma darmarii Zidului Berlinului din 1990, Germania a participat cu o singura echipa, pentru prima data din anul 1960.

Gimnastul din Belarus, Vitaly Scherbo, a reusit sa castige sase medalii de aur, patru dintre ele intr-o singura zi.

La 10 metri platforma, chinezoaica Fu Mingxia a castigat medalia de aur la doar 13 ani.

Podiumul pe medalii:

1. Ex-URSS 45 aur, 38 argint, 29 bronz, total 112

2. SUA 37 aur, 34 argint, 37 bronz, total 108

3. Germania 33 aur, 21 argint, 28 bronz, total 82

Romania s-a clasat pe locul 14, cu 18 medalii (4 aur, 6 argint, 8 bronz):

Aur - Lavinia Milosovici (gimnastica, sarituri, sol), Elisabeta Lipa (canotaj, simplu vasle), Dimitrie Popescu, Dumitru Raducanu, Iulica Ruican, Nicolae Taga si Viorel Talapan (canotaj, 4+1 rame)

Argint - Galina Astafei (atletism, inaltime) Cristina Bontas, Gina Gogean, Vanda Maria Hadarean, Lavinia Milosovici, Maria Neculita si Mirela Ana Pasca (gimnastica, echipe), Veronica Cochelea si Elisabeta Lipa (canotaj, dublu vasle), Constanta Burcica, Veronica Cochelea, Anisoara Dobre-Balan si Doina Ignat (canotaj, patru vasle), Adriana Bazon-Chelariu, Iulia Bobeica, Elena Georgescu, Viorica Lepadatu, Viorica Neculai, Ioana Olteanu, Maria Paduraru si Doina Robu (canotaj, 8+1), Danut Dobre, Claudiu Gabriel Marin, Vasile lonel Mastacan, Vasile Dorel Nastase, Valentin Robu, Iulica Ruican, Viorel Talapan, Ioan Iulian Vizitiu si Marin Gheorghe (canotaj, 8+1).

Bronz - Cristina Bontas (gimnastica, sol), Lavinia Milosovici (gimnastica, individual compus), Leonard Doroftei (box, 63,5 kg), Laura Badea, Roxana Daniela Dumitrescu, Claudia Laura Grigorescu, Reka Szabo si Elisabeta Tufan-Guzganu (scrima, floreta echipe), Dimitrie Popescu, Dumitru Raducanu si Nicolae Taga (canotaj, 2+1 vasle), Sorin Babii (tir, pistol aer comprimat), Traian Ioachim Ciharean (haltere, 52 kg), Ioan Grigoras (lupte greco-romane, 130 kg)

Atlanta 1996 - Olimpiada de exceptie umbrita de un atac terorist

Oras gazda: Atlanta (Statele Unite)

Tari participante: 197

Sportivi participanti: 10.320 (3.523 femei, 6.797 barbati)

Probe: 271 din 26 sporturi

Festivitatea de deschidere: 19 iulie

Festivitatea de inchidere: 9 august

Jocurile au fost deschise oficial de presedintele SUA, Bill Clinton

Stadion: Olimpic Centennial

Juramantul atletilor: Teresa Edwards

Flacara olimpica a fost aprinsa de Muhammad Ali

Pe 27 iulie, la Stadionul Olimpic Centennial a avut loc un atac cu bomba in urma caruia a murit un spectator, Alice Hawthorne, si au fost raniti alti 111. De asemenea, cameramanul turc Melih Uzunyol a decedat in urma unui atac de cord survenit in momentul in care alerga incercand sa surprinda imagini.

La ceremonia de inchidere, presedintele CIO, Juan Antonia Samaranch, a spus, in ciuda acestui incident: "Bine facut Atlanta", si a catalogat aceasta editie ca fiind una exceptionala.

Podiumul pe medalii:

1. Statele Unite 44 aur, 32 argint, 25 bronz, total 101

2. Rusia 26 aur, 21 argint, 16 bronz, total 63

3. Germania 20 aur, 18 argint, 27 bronz, total 65

Romania s-a situat pe pozitia a 14-a, cu 20 de medalii (4 aur, 7 argint, 9 bronz):

Aur - Laura Badea (floreta, individual), Simona Amanar (gimnastica, sarituri), Constanta Burcica-Pipota si Camelia Macoviciuc (canotaj, dublu vasle), Vera Cochelea, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipa, Ioana Olteanu, Marioara Popescu, Doina Spircu, Anca Tanase (canotaj, 8+1)

Argint - Gabriela Szabo (atletism, 1.500 m), Antonel Borsan si Marcel Glavan (canoe, 1.000 m), Laura Badea, Roxana Scarlat si Reka Szabo (floreta, echipe), Marius Urzica (gimnastica, cal cu manere), Dan Burinca (gimnastica, inele), Gina Gogean (gimnastica, individual compus), Simona Amanar (gimnastica, sol)

Bronz - Leonard Doroftei (box, 60 kg), Marian Simion (box, 67 kg), Gheorghe Andriev si Grigore Obreja (canoe, 500 m), Simona Amanar (gimnastica, individual compus), Lavinia Milosovici (gimnastica, individual compus), Gina Gogean (gimnastica, sarituri, barna), Simona Amanar, Gina Gogean, Ionela Loaies, Alexandra Marinescu, Lavinia Milosovici si Mirela Tugurlan (gimnastica, echipe), Nicu Vlad (haltere, 108 kg)

Sydney 2000 - Romania a fost implicata in cel mai controversat caz de dopaj, cel al gimnastei Andreea Raducan

Oras gazda: Sydney (Australia)

Tari participante: 199

Sportivi participanti: 10.651 (4.069 femei, 6.582 barbati)

Probe: 300 din 28 sporturi

Festivitatea de deschidere: 15 septembrie

Festivitatea de inchidere: 1 octombrie

Jocurile au fost deschise oficial de Guvernatorul general al Australiei, Sir William Deane

Stadion: Olimpic

Juramantul atletilor: Rechelle Hawkes

Flacara olimpica a fost aprinsa de Cathy Freeman

Podiumul pe medalii:

1. SUA 39 aur, 25 argint, 33 bronz, total 97

2. Rusia 32 aur, 28 argint, 28 bronz, total 88

3. China 28 aur, 16 argint, 15 bronz, total 59

La aceasta editie, delegatia Romaniei a fost implicata in cel mai mare scandal de dopaj din istoria sa. Comitetul International Olimpic a decis sa retraga medalia de aur la individual compus gimnastei Andreei Raducan, dupa ce a fost depistata pozitiv la testul antidoping. Raducan fusese tratata impotriva racelii de medicul echipei cu un medicament ce continea pseudo-efedrina.

Atleta Mihaela Melinte a fost exclusa de la Olimpiada deoarece a folosit nandrolon, o substanta interzisa de Comitetul International Olimpic. Melinte era campioana mondiala in proba de aruncarea ciocanului si detinea recordul mondial.

Federatia Romana de Haltere a fost aproape de a fi exclusa din competitie dupa ce doi componenti ai lotului, Traian Ciharean si Adrian Mateas, au fost depistati pozitiv cu nandrolon. S-a platit o amenda de 50.000 de dolari pentru ca ceilalti halterofili sa poata concura.

Romania a ocupat locul 11, cu 26 de medalii (11 aur, 6 argint, 9 bronz):

Aur - Gabriela Szabo (atletism, 5.000 m), Florin Popescu si Mitica Pricop (canoe, 1000 m)

Mihai Claudiu Covaliu (scrima, sabie individual), Marius Urzica (gimnastica, cal cu manere),

Simona Amanar (gimnastica, individual compus), Simona Amanar, Loredana Boboc, Andreea Isarescu, Maria Olaru, Claudia Presacan si Andreea Raducan (gimnastica, echipe), Georgeta Damian si Doina Ignat (canotaj, 2 rame fara carmaci), Vera Cochelea, Georgeta Damian, Maria Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipa, Ioana Olteanu si Viorica Susanu (canotaj, 8+1), Angela Alupei si Constanta Burcica-Pipota (canotaj, 2 vasle cat. usoara) Diana Mocanu (natatie, 100 m spate, 200 m spate)

Argint - Violeta Beclea (atletism, 1.500 metri), Lidia Simon (atletism, maraton), Marian Simion (box, 71 kg), Maria Olaru (gimnastica, individual compus), Andreea Raducan (gimnastica, sarituri), Beatrice Caslaru (natatie, 200 m mixt)

Bronz - Gabriela Szabo (atletism, 1.500 m), Dorel Simion (box, 67 kg), Florin Popescu si Mitica Pricop (canoe, 500 m), Raluca Andreea Ionita, Mariana Limbau, Elena Radu si Sanda Toma (caiac, 500 m), Oana Pantelimon (atletism, inaltime), Simona Amanar (gimnastica, sol), Simona Marcela Richter (judo, 78 kg), Iulian Raicea (tir, pistol viteza), Beatrice Caslaru (natatie, 400 m mixt)

Atena 2004 - Jocurile se intorc acasa dupa 108 ani

Oras gazda: Atena (Grecia)

Tari participante: 201

Sportivi participanti: 10.625 (4.329 femei, 6.296 barbati)

Probe: 301 din 28 sporturi

Festivitatea de deschidere: 13 august

Festivitatea de inchidere: 29 august

Jocurile au fost deschise oficial de presedintele Greciei, Costis Stephanopoulos

Stadion: Olimpic

Juramantul atletilor: Zoi Dimoschaki

Flacara olimpica a fost aprinsa de Nikolaos Kaklamanakis

Atena a gazduit din nou Olimpiada de vara, dupa 108 ani de la primele jocuri olimpice moderne.

Podiumul pe medalii:

1. SUA 35 aur, 39 argint, 29 bronz, total 103

2. China 32 aur, 17 argint, 14 bronz, total 63

3. Rusia 27 aur, 27 argint, 38 bronz, total 92

Romania s-a clasat pe locul 14, cu 19 medalii (8 aur, 5 argint, 6 bronz):

Aur - Georgeta Damian si Viorica Susanu (canotaj, doua rame), Angela Alupei si Constanta Burcica-Pipota (canotaj, doua vasle cat. usoara), Aurica Barascu, Georgeta Damian, Rodica Florea, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipa, Ioana Papuc si Viorica Susanu (canotaj, 8+1), Catalina Ponor (gimnastica, barna, sol), Monica Rosu (gimnastica, sarituri), Catalina Ponor, Silvia Stroescu, Oana Ban, Daniela Sofronie, Monica Rosu si Alexandra Eremia (gimnastica, echipe), Camelia Potec (natatie, 200 m liber)

Argint - Marian Oprea (atletism, triplusalt), Ionela Tarlea (atletism, 400 metri garduri), Daniela Sofronie (gimnastica, sol), Marian Dragulescu (gimnastica, sol), Marius Urzica (gimnastica, cal cu manere)

Bronz - Maria Cioncan (atletism, 1.500 m), Ionut Gheorghe (box, 64 kg), Alexandra Eremia (gimnastica, barna), Marian Dragulescu (gimnastica, sarituri), Marius Urzica, Marian Dragulescu, Ioan Suciu, Dan Potra, Razvan Selariu si Daniel Popescu (gimnastica, echipe), Razvan Florea - natatie, 200 m spate.

Text preluat de pe sportarad.com.

Simona Halep spulberă visul românilor. Anunțul făcut de fostul lider mondial
Simona Halep spulberă visul românilor. Anunțul făcut de fostul lider mondial
Simona Halep a declarat, luni, la întoarcerea în ţară după ce a participat la Miami la primul său turneu de la ridicarea sancţiunii pentru dopaj, că şi-ar dori foarte mult să se califice...
Șanse minime de calificare pentru Simona Halep: ”Nu vreau să-mi fac speranţe prea mari”. Ce trebuie să se întâmple
Șanse minime de calificare pentru Simona Halep: ”Nu vreau să-mi fac speranţe prea mari”. Ce trebuie să se întâmple
Jucătoarea de tenis Simona Halep a declarat, luni, la întoarcerea în ţară după ce a participat la Miami la primul său turneu de la ridicarea sancţiunii pentru dopaj, că şi-ar dori foarte...
#jocurile olimpice, #istorie , #box