Parlamentarii USR, alături de cei ai Forței Dreptei au sesizat joi Curtea Constituțională (CCR) cu privire la noile legi ale Justiției votate în parlament. Sesizări similare au fost făcute și de către aleșii AUR, dar și de Avocatul Poporului.
„USR a explicat într-un comunicat că „proiectele încalcă nu doar angajamentele asumate de România în fața partenerilor europeni, dar și zeci de prevederi ale legii fundamentale”.
Aşa cum am spus deja, aceste legi ne aruncă înapoi cu foarte mulţi ani, ne aruncă înapoi în perioada de pre-aderare, când vă amintiţi că Adrian Năstase şi acoliţii săi Cătălin Voicu, Rodica Stănoiu, creaseră o caracatiţă care sufocase întreaga Justiţie.
La fel şi acum, sub pretextul îmbunătăţirii legilor Justiţiei şi sub ambalajul unei aşa-zise reforme, de fapt Puterea actuală PSD-PNL duce înapoi Justiţia din România”, a adăugat fostul ministru al Justiţiei Stelian Ion.
O sesizare a fost făcută joi și de către parlamentarii AUR, care au transmis că legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt neconstituţionale din cauza „manierei abuzive şi dispreţuitoare în care au fost votate, dar şi prin efectele devastatoare pe care le vor produce după intrarea în vigoare”.
„În primul rând, considerăm că procedura de adoptare în şedinţa plenului Senatului din 17.10.2022 a fost neconstituţională deoarece nu există nici o prevedere regulamentară care să permită o procedură simplificata de dezbatere şi adoptare. Procedura invocată abuziv, nelegal si neconstituţional este adoptată de Biroul Permanent în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile din regulamentul Senatului. Potrivit acestui regulament, în situaţii excepţionale şedinţele se pot desfăşura prin mijloace electronice. Nu există nici o procedura care sa permită desfăşurarea şedinţelor in sistem hibrid (şi cu prezenţă fizică şi prin mijloace electronice, in acelaşi timp)”, mai transmite AUR într-un comunicat.
Ce invocă USR:
•este creat un statut special membrilor CSM, făcând dificil ca aceștia să se supună mecanismelor de control democratic
•este golit de atribuții plenul CSM și, de facto, vor fi două CSM-uri, unul pentru judecători, celălalt pentru procurori
•este afectată independența și activitatea DNA și DIICOT, în condițiile în care procurorul general și procurorii-șefi ai celor două structuri, numiți politic, pot infirma măsurile și soluțiile tuturor procurorilor din subordine
•lipsa de predictibilitate și claritate a prevederilor referitoare la posibilitatea colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a funcționa fără numărul legal de membri
•lipsa unor criterii clare, predictibile și obiective în schimbarea completurilor la ICCJ și formarea completurilor de cinci judecători
reglementarea activității poliției judiciare nu prin lege, ci prin ordin comun al procurorului general și ministrului de Interne
•afectarea independența judecătorilor și principiul egalității în drepturi prin renunțarea la evaluarea periodică a judecătorilor de la ICCJ și prin controlarea de către Secția pentru judecători a CSM a promovărilor la ICCJ.
CCR a fost sesizat inclusiv de Avocatul Poporului, care a anunțat joi că va depune o cerere în legătură cu mai multe articole din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Senatul a adoptat, decizional, în plenul de luni, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cea referitoare la organizarea judiciară şi cea privind statutul judecătorilor şi procurorilor.