Ce văd rușii la televizor despre războiul din Ucraina. Sociolog: ”Nu vor neapărat să gândească”

Imaginile pe care rușii le văd la televizor zugrăvesc o realitate complet diferită a războiului din Ucraina, de ceea ce vedem noi. În timp ce Occidentul arată orașe întregi distruse, spitale școli, grădinițe și blocuri de locuințe dărâmate de bombardamentele ruse, televiziunile din Federația Rusă transmit că ucrainenii sunt responsabili de distrugeri.

Pare incredibil și pare că manipularea și propaganda de stat este mai puternică decât orice realitate.

Luni, 14 martie, un video în care Marina Ovsyannikova, o ziaristă de la televiziunea Pervâi Kanal apare în timpul programului de știri, în spatele crainicei afișând un mesaj anti-război, a fost difuzat în întreaga lume.

Jurnalista a fost arestată și riscă să își petreacă ani buni în închisoare. Acesta pare să fi fost unul dintre momentele de ”trezire” al rușilor.

Însă incidentul pare să treacă fără să facă mare vâlvă în Rusia.

Ce este în minte rușilor când văd la televizor o alte realitate despre care poate au auzit că se întâmplă?

”Nu toți oamenii vor să gândească pentru ei înșiși”

Sociologul Ana Bulai a explicat pentru Ziare.com de ce se comportă rușii ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și au impresia că Ucraina este o problemă internă unde Occidentul nu ar trebui să se bage.

”În general, propaganda, oriunde în lume ar fi ea, termenul fiind inventat în America de Sud, are la bază câteva lucruri.

Unul ar fi faptul că oamenii nu vor neapărat să gândească. Spiritul critic, gândirea critică, nu aparțin majorității oamenilor, ci unei minorități. Nu toți oamenii dintr-o comunitate ajung la acest nivel de dezvoltare intelectuală încât să privească critic și eficient mesajele care vin din exterior.

De altminteri, acest spirit critic are nevoie de o mulțime de informații și un anume nivel de pregătire intelectuală. Cei mai mulți oameni, în Rusia dar nu numai, sunt foarte mulțumiți să le decodifice cineva realitatea, să le spună care este sensul, care sunt lucrurile bune, care sunt cele rele și ce au de făcut. Nu vor neapărat să gândească pentru ei înșiși.

Din acest motiv, avem în istoria culturii două mari curente religioase, creștinismul fiind unul dintre ele, care spune umanității de mii de ani care este binele și răul.

Pe de o parte este acest deficit de cultură critică ce nu-i caracterizează doar pe ruși ci comunitățile în general”, a spus sociologul.

De unde vine această încredere oarbă în ce spun autoritățile?

Deși este evident că ce este transmis în media rusească diferă de ce cunoaște toată lumea, se pare că rușii preferă în continuare să creadă ce le transmit autoritățile.

”Încrederea în autorități vine în general în spațiul Estic - și nu este vorba doar de ruși ci și de o parte semnificativă a Asiei Mici, a Asiei Occidentale - și vine dintr-o cultură care spune că decizia nu trebuie să se afle în mâna omului obișnuit. Știu liderii ce este de făcut. Este normal să gândească liderii ce este bine pentru societate, nu este în puterea oricărui cetățean să decidă mersul lucrurilor.

Aici este o altă gândire asupra societății față de cum o avem noi în spațiile democratice unde fiecare cetățean se simte îndreptățit să critice leadership-ul.

Să nu uităm, pe de altă parte că în acest spațiu estic istoria comunismului are un secol și ceva deja, iar acest comunism nu a însemnat neapărat un lucru rău pentru ei și nostalgia în Rusia este considerabil mai mare față de ceea ce resimțim noi în fostele țări comuniste din această parte a lumii și nici nu se pune problema să existe vreo nostalgie în partea mai vestică.

Ori pentru ei modul în care liderii gândeau, decideau și transmiteau informația ”corectă” într-un mod centralizat este un lucru normal care a adus succes. Ei nu au avut o perioadă în care să se decripteze perioada comunistă în termeni negativi ci o perioadă cu Putin în care perioada comunistă a fost revalidată pe elementele pe care actuala conducere le consideră pozitive”, a explicat sociologul.

”Nu ați auzit de ”Mama România””

Un alt aspect important este performanța comunicatorului, mai arată Ana Bulai.

”Dacă ne uităm la discursurile lui Vladimir Putin și ale altor lideri din această parte a lumii sunt pline de mitologii, de reconfirmări ale patriotismului local, ale dragostei față de țară.

Vă reamintesc că Rusia este una dintre puținele națiuni în care cetățenii obișnuiți se referă la țară cu apelativul ”mamă”. Nu ați auzit ”Mama România” niciodată. Ei au un nivel de atașament față de țară foarte profund. Este și un orgoliu al slavilor, o mândrie. Ei nu sunt la fel de centrați la cum îi vede lumea pentru că au senzația că ei de fapt se află în centrul lumii și chestiunile problematice pentru ei ar trebui să fie problematice pentru restul lumii.

Dacă analizăm informațiile pe care le primesc rușii, de multe ori se consideră această problemă cu Ucraina ca fiind una internă la fel cum este considerată problema cu Taiwanul problema internă a Chinei, din perspectiva Chinei, evident. Ei nu consideră că ar trebui să se bage și să judece felul în care ei își rezolvă problemele interne.

În discursul public, toate aceste mituri de cetate sub asediu, de ascendentul pe care un imperiu îl are asupra unor popoare pe care le-a crescut de mici - ascendentul patern, toate acestea vin să accentueze un atașament față de discursul oficial care are un impact mai puternic decât cenzura”, a explicat Ana Bulai.

”Am greși dacă am considera 100 de milioane de oameni victime ale cenzurii”

De asemenea, sociologul mai arată că este practic imposibil ca toți rușii să fie victimele manipulării. Însă ei așa sunt modelați cultural să funcționeze.

”Am greși foarte tare să considerăm că 100 de milioane de oameni sunt victime ale cenzurii sau ale prostiei în masă sau ale unei forțe coercitive. Sunt însă modelați cultural să funcționeze altfel decât noi și să accepte un fel de dominare autocratică, ceea ce în spațiul nostru cultural este considerată intolerabilă și în contradicție evidentă cu principiile democratice. Însă rușii nu vor să fie neapărat democratici ca vesticii în marea lor majoritate”, a mai spus sociologul.

Ar face părinții din Rusia orice pentru copiii lor? De ce îi trimit în război?

Experta spune că a face orice pentru copilul tău ”este o asumpție pe care cineva care își iubește țara și își trimite copilul la război, nu o are neapărat. Să nu uităm că Rusia are un milion de soldați ceea ce înseamnă că acolo sunt cel puțin un milion de mame care au făcut acest sacrificiu pentru țară”.

De ce nu îi cred părinții pe copiii care le spun că armata rusă le bombardează casele?

”Ați fi surprinși să vă spun că sunt mulți părinți în România care nu cred greutățile copiilor lor emigrați în Spania, Italia sau peste Ocean.

Pentru că există undeva latent și sentimentul trădării, sentimentul faptului că și-au ales un drum și ”să-și ducă crucea mai departe”. Nu este neapărat vorba despre manipularea mass-mediei. Sigur că aceasta are un rol important.

Cred că oamenii din Rusia sunt mai degrabă, ca și la noi, dispuși să creadă ce crede proximitatea în care trăiesc decât ceea ce spune un copil care locuiește ”peste mări și țări”.

O femeie care locuiește în Vladivostok și are copilul la Kiev este ca și cum ar locui în Vaslui și are copilul la New York. Distanța este foarte mare, veștile sunt contradictorii femeia respectivă poate nu are informațiile necesare. Sigur, poate femeia aceea și-ar dori, poate nu neapărat să oprească Putin războiul ci să i se întoarcă copilul acasă.

Și avem și această componentă acum, poate nu este foarte vizibilă pentru noi, este o zonă mare de migrația către Rusia, nu numai către Occident”, a mai explicat Ana Bulai.

”Rușii știu foarte bine ce se întâmplă”

Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat pentru Ziare.com de ce se comportă rușii ca și cum războiul din Ucraina este doar în imaginația Occidentului.

”Eu cred că fiecare individ este responsabil. Am trăit în comunism și știu că cine credea minciunile de propaganda le credea cine nu, nu. Sigur că există manipulare dar faptul că se lasă manipulați de instituțiile publice, de biserică, ține până la urmă și de propria lor voință.

Au fost înzestrați cu spirit. Pot să reacționeze, au liber arbitru. Devin co-părtași la acea dictatură și la acele crime în momentul în care acceptă acel discurs. Este simplu să spui că sunt manipulați.

Nu, nu sunt manipulați, se lasă manipulați. Știau că Vladimir Putin a pornit războiul împotriva Ceceniei ca să devină președinte, în 1999.

Au tolerat acest lucru și l-au votat. Sunt co-părtași, exact cum au fost nemții în Al Doilea Război Mondial.

Această ziaristă salvează obrazul societății ruse ca mulți alții care au curajul să protesteze. Nu putem spune că ei nu știu. Rușii știu foarte bine ce se întâmplă. Ei aderă la acele idei în cunoștință de cauză.

Nu mi se pare că trebuie să continuăm, să mergem pe ideea aceasta că sunt niște nevinovați care habar nu au, soldații nu știau că merg la război, că nu știau că ceea ce comit sunt crime de război, că bombardează obiective civile și omoară oamenii și nu știu că acestea sunt crime”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

”Este pur și simplu modul în care a fost structurată gândirea rusă”

Politologul a mai spus că faptul că rușii stăteau și ascultau ce le spunea Vladimir Putin și se prefăceau că urăsc cu toată tăria lor Occidentul, ”nu era vorba despre manipulare. Este pur și simplu modul în care a fost structurată gândirea rusă”.

”De ce a putut jurnalista să facă acest lucru, ea trăind în aceeași țară cu ei să iasă și să spună ce gândește și alții nu o fac? Le e frică? OK, pot să-i înțeleg pe cei cărora le este teamă. Însă ei nu cred că sunt încremeniți de frică.

Această femeie este de un curaj nebun care nu poate decât să fie salutat cu toată energia. Știa la ce expune, are doi copii care riscă să rămână fără întreținere și să fie afectați de ceea ce se întâmplă. Ea a lucrat în inima centrului de propagandă dar a avut propria sa înțelegere, propria analiză și a considerat că situația este atât de gravă încât a trebuit să facă acest gest care multora le apare ca un gest gratuit.

O vor condamna, cu siguranță, ața cum au făcut și cu Navalnîi și cu alții pentru simplu motiv că le este teamă că exemplul este contagios. Ei știu că ei controlează societatea rusă cu poliția secretă și cu frica dar probabil că înțeleg parțial că societatea în vârstă s-a schimbat din perioada sovietică”, a mai spus Pîrvulescu.

Potrivit expertului, Putin crede că aplică o metodă de conducere eficientă și că democrația este o metodă de conducere costisitoare și neeficientă. ”În plus, consideră că democrația mai are un impediment: nu lasă persoanelor ”speciale”, ”salvatorilor” aleși de istorie și de divinitate posibilitatea să-și îndeplinească sarcina până la capăt.

”Aceasta este victoria acestor operațiuni de comunicare și propagandă foarte susținută pe care Putin a dus-o prin mai multe mijloace și care trebuia să macine încrederea în democrație prin pregătirea acestui război pentru că acest război nu era menit să distrugă doar Ucraina ci să distrugă ordinea mondială și mai ales să pună democrațiile liberale în dezordine și să le învingă.

Putin disprețuiește democrația și crede că este periculoasă pentru viitorul omenirii. Pentru că democrația este problema nu dictatura”, a mai spus Cristian Pîrvulescu.

Cine este Marina Ovsyannikova, jurnalista care a protestat la televiziunea de stat din Rusia

Jurnalista din Rusia care a apărut în direct, seara, pe 14 Martie, la televizor cu o pancartă prin care denunța propaganda rusă de la televiziunea pentru care muncea - a devenit erou pentru mulți, scrie jurnalistul Vitalie Cojocari pe pagina sa de Facebook.

”Este angajata postului de stat de televiziune. Este cel mai mare, cel mai important post din Rusia. Televiziunea se numește Pervâi Kanal, altfel zis, Canalul 1.

Marina Ovsyannikova este redactor la stiri. Spune despre ea că este pasionată de sport, are un cățel și 2 copii.

A absolvit Academia Prezidențială din Moscova, dar și Universitatea de Stat din Kuban, Krasnodar, oraș de la malul Mării Negre. Acolo a făcut facultatea de jurnalism.

A învățat la aceeași facultate cu una din cele mai cunoscute figuri ale propagandei de stat din Rusia. Este vorba de Margarita Simonian, directoarea Russia Today, post de televiziune blocat pe mai multe platforme sociale și în mai multe țări. Margarita Simonian se află și pe lista persoanelor asupra cărora s-au aplicat sancțiuni.

Marina Ovsyannikova a ajuns la Moscova în 2002, iar apoi s-a angajat la Postul de stat de Televiziune, scrie presa rusă.

Soțul ei, Igor Ovseannikov, este regizor la postul Russia Today. Acesta a refuzat să le răspundă la telefon jurnaliștilor ruși care l-au sunat. Margarita Simonian, șefa RT, a declarat că soții Ovseannikov sunt despărțiți.

Programul de știri pe care l-a întrerupt cu protestul său este unul cu cea mai mare influență din Rusia”, se arată în postarea jurnalistului.

AUR ar pregăti provocări anti-Ucraina. Dezvăluirile serviciilor de informații de la Kiev despre ”partidul românesc pro-rus”

Publicaţia ucraineană kyivpost.com relatează, citând surse din Direcţia Principală de Informaţii (HUR) a Ministerului Apărării de la Kiev, că AUR, prezentat ca ”partid românesc...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...