Rolul eticii cercetarii intr-o societate fara reguli morale generale?

Abordarile standard din etica academica si a cercetarii asuma ca respectarea anumitor reguli are o valoare in sine, prin analogie cu reguli morale de tip religios, de unde termenul de deontologie profesionala. Este foarte posibil ca din punct de vedere istoric asa sa fi si aparut eticile profesionale, printr-o coborare la scara a unor reguli morale mai generale deja functionale in societate si particularizarea lor pentru diverse contexte profesionale.

Odata initiata o etica profesionala de tip deontologic ea evolueaza cultural intr-o etica a modului bun de viata, de tip eudaimonic, o etica a virtutii. O etica a vietii bune in cercetare, a vietii demne de a fi traite, o etica o onoarei, a integritatii cercetatorilor este o trasatura culturala emergenta a retelelor sociale respective, nu e ceva care poate exista la scara unui singur individ. O astfel de trasatura culturala deja este impartasita informal de comunitate atunci cand se face formalizarea ei sub forma un cod scris. Formalizarea nu face decat sa consfinteasca ce este deja acceptat ca valoros in practica de catre marea majoritate a cercetatorilor in lumina unei traditii de cercetare.

Cum se poate face un cod de etica a cercetarii intr-o societate in care nu mai functioneaza reguli morale generale, unde sunt acceptate informal comportamente imorale pe scara larga? Intr-o societate in care regulile generale morale nu mai functioneaza suficient de bine din cauza unor imprejurari istorice initierea unor coduri de etica deontologiste nu poate avea succes, va fi perceputa ca nerealista si va fi intarziata pe termen nedefinit fara sa existe masa critica de persoane pentru aparitia ei.

Daca aparitia va fi fortata prin vointa politica, disparitia nu va intarzia la schimbarea puterii. Nu exista nici baza sociala in retele extinse din cercetare pentru a incerca in mod direct o etica a virtutii, a integritatii, onoarea lipseste pe scara mare, viata buna a cercetatorului e un concept de negandit pentru prea mai multi, exceptand cazurile mai rare ale celor racordati la retele internationale si care au internalizat aceste valori, sau ale unor mici retele locale.

Intr-un astfel de context social trecerea spre integritate se poate face apeland mai intai la o abordare complementara, nici deontologista, nici eudaimonica, si anume una utilitarista, in care regulile etice au o valoare de utilitate pentru etape din procesul de productie a cunoasterii stiintifice. O etica utilitarista, desi mult mai putin stabila in timp, are avantajul ca se poate ancora in scopurile organizationale, care sunt deja formalizate, si care au legitimitatea sa ghideze comportamente de la nivel strategic pana la cel asociat fiselor posturilor.

In timp ce pentru incalcarea unor reguli morale nu se poate reduce finantarea unei institutii de catre stat, pentru subminarea scopurilor organizationale se pot penaliza sau schimba directori, rectori si se pot reduce resurse financare alocate organizatiei. Interesul financiar este motivatia principala a cercetarii din Romania in contextul actual si se poate induce un comportament etic prin apelare la acest interes. In timp comportamentele etice utilitariste de nivel individual se pot stabiliza prin eforturi de consolidare a culturilor organizationale intr-o etica a virtutii cercetatorilor, intr-o moralitate a integritatii si onoarei.

Cercetarea stiintifica are doua dimensiuni manageriale la nivel organizational: ciclul de proiect pentru nivelul operational si ariile functionale tactice (compartimente de productie, de management al resursei umane, de management financiar, etc) si strategice (top management). Proiectul de cercetare este unitatea elementara de productie a cunoasterii stiintifice, cu timp finit de viata, si se desfasoara in compartimentele de productie din organizatiile de cercetare. Mediul necesar pentru existenta proiectelor e asigurat prin managementul unor resurse fizice, financiare si umane la scari mai mari, in alte compartimente tactice si in cel strategic.

Regulile utilitariste de etica a cercetarii sunt resurse culturale despre comportamentele folositoare care intra direct in etapele ciclului de proiect si in fiecare din ariilor functionale si sustin productia unei cunoasteri in cantitate si calitatea dorita. Aceste resurse sunt la fel de importante ca alte resurse (echipamente, resursa umana, financiara, etc). Modul utilitarist de abordare face o internalizare a regulilor etice in procesul de productie, etica cercetarii nu mai este ceva extern, constrangator, de nivel numai al culturii organizationale, ci devine ceva intern, obligatoriu sa fie respectat in sens tehnic, nu moral, asa cum se respecta protocolul de lucru pentru o masuratoare a unei variabile sau pentru procesarea unor date cand se doreste un rezultat valid.

Cateva probleme etice in etapele ciclului de proiect

Etapele ciclului unui proiect de cercetare ar putea fi urmatoarele:

Analiza critica a cunoasterii, scrierea proiectului, aplicarea proiectului. Problema plagiatului, a autoplagiatului. Problema obligarii scrierii de proiecte pentru alte persoane ierarhic superioare ca director de proiect.

Masuratori, dezvoltare de tehnologii. Problema datelor fabricate, cu fraude in diverse etape ale procesului de productie a datelor.

Managementul resurselor asociate proiectului. Problema abuzului de putere, a alocarilor incorecte de sarcini, a recompensarii incorecte, a hartuirii profesionale, a competitiei neconstructive, a distrugerii de aparate si experimente.

Monitorizarea proceselor si rezultatelor, raportarea intermediara. Problema raportarilor false. Problema reutilizarii datelor si unor fragmente de rapoarte din proiecte anterioare.

Controlul extern al calitatii si validarea cunoasterii noi prin publicare sau brevetare. Problema stabilirii incorecte a autorilor si coaturilor, a ordinii lor, problema plagiatelor in aceasta etapa.

Probleme etice in unitatile functionale tactice si strategica

Unitatile functionale relevante ar putea fi:

Compartimente de productie. Problema neavizarii abuzive a aplicarii de proiecte de catre cercetatori. Problema opririi abuzive a accesului la infrastructura si servicii de baza necesare pentru productie. Problema opririi abuzive a accesului la resursele financiare ale propriilor proiecte de catre nivelul ierarhic superior.

Compartimentul financiar. Problema folosirii resurselor obtinute pentru proiecte in alte scopuri organizationale decat cele contractate, fie si temporar. Problema absentei subconturilor de cercetare pentru proiecte.

Compartimentul resursa umana. Problema corectitudinii organizarii concursurilor de angajare a resursei umane pentru cercetare.

Compartimentul strategic. Problema absentei unor baze de date brute institutionale pentru verificarea externa a calitatii acestora in caz de nevoie. Problema absentei unor biblioteci on-line interne cu toate rapoartele anterioare din institutie pentru includerea acestora in sistemele de analiza a plagiatelor in caz de nevoie. Problema managementului resurselor financare in sistem "common pot" pentru a asigura finantarea unor compartimente deficitare cu bani din proiectele unor compartimente performnate, fara implicarea reala a compartimentelor neperformante in proiectele de cercetare.

Concluzii

Am aratat necesitatea clarificarii si adaptarii tipului de etica a cercetarii dorit (deontologista, eudaimonica, sau utilitarista) la contextul social si istoric in care opereaza retelele de cercetatori. Cele trei tipuri de etica sunt rezultatul unor procse culturale diferite, chiar daca cuplate, au scari temporale de aparitie in forme functionale si de disparitie diferite si au roluri sociale diferite, la scari sociale caracteristice (cea mai mare scara eticile deontologiste, scara intermediara cele eudaimonice si scara mica cele utilitariste). La scara organizationala si a unui sistem national de cercetare o etica explicit utilitarista poate fi un prim pas realist, fezabil, intr-un context social nefavorabil unor etici de tip deontologist sau eudaimonic.

Stabilitatea unei abordari utilitariste se poate face prin politici publici coerente convergente cu cele din orice stat de drept, pentru asigurarea unor servicii publice de calitate, in cazul nostru particular servicii de producere a cunoasterii stiintifice. O astfel de etica poate fi prezentata ca servind obiectivul pe termen lung de formarea a unei culturi organizationale si de sistem de cercetare de tip etica virtutii (a integritatii, onoarei). Numai pe termen foarte lung se poate viza in mod realist in Romania o etica a cercetarii deontologista acceptata social nu doar declarativ, functionarea ei depinzand de realitatea sociala statistica a normelor morale acceptate ca avand valoare in sine.

In partea a doua a textului am ilustrat utilitatea modului de abordare prin identificarea unor probleme etice caracteristice in etape ale ciclului proiectelor de cercetare si in arii functionale din organizatiile de cercetare.

Acest text a fost publicat si pe Marginaliaetc.ro

Virgil Iordache preda si cerceteaza la Universitatea din Bucuresti - Facultatea de Biologie, din 1993; este licentiat in biologie specializarea biochimie, doctor in ecologie pe probleme de ecotoxicologie si licentiat si in filosofie pe probleme de evolutia institutiilor. Este autorul a numeroase carti si articole, este directorul Centrului de Cercetare pentru Servicii Ecologice din Universitatea Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...