Traditiile seculare din Apuseni. Viata simpla si fericita a oamenilor care traiesc pe culmile muntilor

Autor: N.G.
Vineri, 27 Noiembrie 2020, ora 06:35
6177 citiri
Traditiile seculare din Apuseni. Viata simpla si fericita a oamenilor care traiesc pe culmile muntilor

In Apuseni, viata simpla a oamenilor este o realitate de secole. Prin reguli bine stabilite, transmise din generatie in generatie, oamenii au supravietuit pe culmi ce ajung si la 1500 de metri altitudine.

In trecut, tot spatiul pastoral al Apusenilor era impanzit de colibe si de staule de oi, cate 10-20 pe un versant. Aceasta densitate umana a facut sa se imputineze animalele salbatice, in special lupul, vanat pentru a nu mai ataca oile. Dupa interzicerea vanatorii, numarul lupilor a crescut din nou.

Barbatii erau plecati la munci mai grele, precum cositul si adunatul fanului ori sapa porumbului si a cartofilor. Pe tarla, mai aproape sau mai departe de coliba, era staulul in care erau adapostite oile pe timpul noptii, langa care se afla cramba, un adapost mobil de doua persoane asezat pe talpici de sanie, facand astfel mai facila deplasarea ei. Mai ales pe inserate, dupa ce oile si vitele erau asezate la locul lor, tot imasul vuia de chiote, de apeluri catre vecini si nu numai, prin care tinerii isi exprimau prezenta si atasamentul intr-un spatiu nocturn devenit nesigur.

Ritualul iesitului cu animalele pe munte

Iesitul din tarina la coliba (stana) se facea de obicei dupa sfintii Constantin si Elena si era insotit de un adevarat ritual. Mai intai se ducea acolo la coliba barbatul, care repara coliba, refacea vatra, punea polite, baga muschi printre crapaturile dintre barne, ducea acolo lemne si punea in fata colibei armindenul, semnul prezentei vietii. Imediat se ducea staulul pentru oi si cramba, celelalte lucruri trebuitoare la stana, de care avea grija femeia. Tot in sarcina femeii, dar si a copiilor, era dusul oilor si a vitelor. Daca vitele erau manate din urma de baietii mai mari folosindu-se de biciul din care pocneau cu anumite semnificatii, oile erau duse de femeie si de copii mai mici, care dau dupa ele cu japalici de salcie, o mostenire straveche pastrata inca in Apuseni, obicei ritualic de fortare a vitalitatii si norocului.

In zilele de sarbatoare, activitatea la stana era preluata de cei varstnici, cei tineri urmand sa mearga in sat la hora, daca jocul nu se organiza chiar in imas. Copiii profitau si ei cat puteau de mult de libertatea ce le-o oferea sarbatoarea. O alta componenta importanta a satului era moara. De exemplu, in satul Valea Larga din comuna Salciua, functionau prin anul 1920, de-a lungul vaii, cinci mori de apa si cateva teascuri de ulei. Doua dintre ele au macinat pana prin anii '50, cand dictatura comunista le-a interzis, sau macinatul a devenit supravegheat de stat, "uiumul" (taxa) trebuind sa fie luat de acesta si, desigur, de secretarii si activistii de partid.

Ultimul stupar traditional

Stuparitul era o traditie straveche in zona. Mai toate familiile aveau pe langa casa o stupina, fie ea numai de 4-5 stupi. Pe partile insorite ale caselor sau surilor se puneau polite special facute, pe care erau insirate cosnitele facute din curpeni sau nuiele de salcie. Acesti stupi asigurau familiei mierea pentru alimentatie sau de leac. Mierea se mai folosea la prepararea bauturilor, cum era tuica in care se macera izma creata.

Nea Niculita din Mogos a fost printre ultimii care extragea mierea albinelor cu ajutorul stupilor primitivi. Avea acasa cinci stupi realizati din tufe impletite si lipiti cu pamant cu care obtinea aproximativ patru kilograme de miere pe an. Dupa disparitia acestuia, traditia acestui tip de stuparit s-a oprit.

Frasinul si magia protectiei locuintelor

Tot in Apuseni, din motive practice, dar probabil si magice, era obiceiul sa se planteze langa casa unul, doi sau mai multi frasini, un copac de esenta tare cu radacinile puternic infipte in pamant si cu viata de cateva sute de ani. Acesti copaci protejau casa de intemperii, iar in verile fierbinti produceau o umbra binefacatoare. Oamenii vaii erau buni pastratori ai traditiei.

Datinile si obiceiurile folclorice stravechi se imbinau in mod fericit cu cele religioase, fapt ce reiese cel mai bine din obiceiurile de Craciun si Anul Nou, dar si din alte situatii cum sunt ritualurile din timpul iesitului la arat sau cele din timpul verii, cand se oficiau slujbe religioase la crucile dintre holde sau la stane. Satenii de aici erau foarte mandri de portul lor traditional, pe care, odata cu plecarea lor sa lucreze in centre industriale, incet-incet l-au abandonat inlocuindu-l cu haine de cumparat.

Cititi si:

Decaderea Rosiei Montane, comuna din Apuseni care sta pe un munte de aur. Cum a influentat negativ viata comunitatii proiectul minier esuat

Citeste si:
Momente miraculoase în care animalele au salvat viața oamenilor VIDEO
Momente miraculoase în care animalele au salvat viața oamenilor VIDEO
Se spune despre câini că sunt cei mai buni prieteni ai oamenilor, dar același lucru este valabil inclusiv în cazul animalelor sălbatice în situații limită, când acestea sar în ajutorul...
Ultimele calcule dinaintea congresului PNL. Florin Cîțu, susținut de majoritatea filialelor și de Klaus Iohannis. Pe ce mizează Orban
Ultimele calcule dinaintea congresului PNL. Florin Cîțu, susținut de majoritatea filialelor și de Klaus Iohannis. Pe ce mizează Orban
Cu doar câteva zile înainte de congresul PNL la care se va alege noul președinte al formațiunii, majoritatea filialelor s-au poziționat deja într-o direcție sau alta. Deși premierul Florin...
Sursa: Ziare.com