Cum au murit un pilot și prietenul acestuia, în timp ce încercau un avion de mici dimensiuni. Raportul unui accident tragic

Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) a publicat raportul final al accidentul aviatic ce a avut loc în 19 martie 2020 în apropierea Aerodromului Șiria din județul Arad.

Accidentul s-a soldat cu decesul a două persoane, pilotul Ionuț Dronca (30 de ani) și un prieten al acestuia (Radu Alin Coroiu, 36 de ani), pasager în avionul de mici dimensiuni, un Aollo Fox construit în Ungaria. Raportul lasă să se înțeleagă că prăbușirea s-a datorat epuizării combustibilului, dar concluzia finală este următoarea: ”imposibilitatea rezolvării de către pilot a situației de urgență apărută ca urmare a opririi motorului în condițiile date: înălțimea mică de evoluție și atitudinea aeronavei”.

Potrivit raportului, pilotul a scos aeronava din hangar în jurul orei 16.30 și a pregătit-o pentru zbor. Conform declarațiilor martorilor, în cadrul acestei pregătiri a alimentat aeronava cu aproximativ 20 litri de carburant. A comunicat la Centrul de Operații Aeriene (COA) începerea activității de zbor în zona aerodromului. Zborul a constat în efectuarea de ture de pistă cu aterizare și decolare în continuare (”touch and go”), precum și evoluții de zbor în zonă și în afara acesteia.

Motor oprit la 200 de metri altitudine

La întoarcerea în zona aerodromului, atunci când aeronava evolua lateral stânga față de pragul pistei de decolare/aterizare 36, la o înălțime de aproximativ 200 metri, pilotul a comandat o manevră de viraj cu înclinare mare, în coborâre. Pe timpul efectuării acestei manevre motorul aeronavei s-a oprit, pilotul nu a reuşit să rezolve situația de urgenţă apărută şi a intrat în contact violent cu solul.

Din declarațiile piloților care utilizează acest tip de aeronavă reiese că aceasta iese foarte ușor din această evoluție, fiind de ajuns ca manevra de ieșire să fie susținută de o creștere a puterii motorului. În situația opririi motorului, ieșirea dintr-o asemenea manevră necesită o înălțime de zbor mai mare decât în situația opririi acestuia în zbor orizontal.

În cazul investigat, conform declarației unui martor ocular, motorul s-a oprit după introducerea aeronavei în această evoluție, la înălțimea de aproximativ 200 metri, înălțime care, în condițiile date, a fost insuficientă pentru a rezolva o asemenea situație de urgență. Pe timpul încercării de recuperare a aeronavei din această evoluție, pilotul a reușit să scoată din înclinare aeronava, dar înălțimea mică la care se afla nu a permis redresarea completă.

Avariile elicei după impact susțin faptul că motorul era oprit la momentul impactului. Contactul aeronavei cu solul a fost într-o zonă cu sol afânat, la un unghi acut, neexistând alte urme de deplasare pe sol. La data verificării pentru revalidarea licenței, pilotul avea o experiență de zbor pe aeronave ultra ușoare motorizate de 220 ore.

Deoarece pilotul intenționa să achiziționeze aeronava implicată în accident, în intervalul 18.01.2020 – 08.03.2020 a efectuat pe acesta 12 ore zbor, cu instructor la bord. La data de 18.02.2020 a mai zburat 30 minute alături de un alt instructor, efectuând 4 decolări și aterizări.

Nu s-a putut stabili cantitatea de combustibil

”În cazul investigat, comisia nu a avut posibilitatea să stabilească cantitatea totală de combustibil aflată în rezervoarele aeronavei la declanșarea zborului. Comisia consideră că, în momentul în care aeronava se afla în lateralul pistei la o înălțime de 200 m și pilotul ar fi constatat că a început să se utilizeze combustibil doar din rezervorul de consum, evoluția normală ar fi fost să execute o manevră cu unghi de înclinare mic pentru intrarea în priză directă la aterizare.

Faptul că pilotul a inițiat încă o manevră complexă cu înclinare mare în viraj, poate conduce la concluzia că acesta nu a urmărit indicația cantității de combustibil. Această manevră suplimentară, posibil, a influențat oprirea motorului. Oprirea motorului în zbor constituie o situație de urgență care poate fi rezolvată conform prevederilor cuprinse în Manualul de utilizare și întreținere al aeronavei. În cazul investigat, oprirea motorului s-a produs pe timpul unui viraj în coborâre cu înclinare mare. Luând în considerare următorii factori: înălțimea mică de la care s-a început această manevră și atitudinea aeronavei; timpul de reacţie al pilotului, surprins de oprirea motorului”, se precizează în documentul AIAS.

Constatări:

- Pilotul avea licență pentru aeronave ultra ușoare și certificat medical,

ambele în termen de valabilitate

- Aeronava avea autorizație de zbor în termen de valabilitate;

- Pe aeronavă exista montată și o pompă electrică de combustibil;

- Aeronava avea instalată parașută balistică, dar aceasta nu este menționată

nici în Autorizația de zbor și nici în ”Manualul de Utilizare și Întreținere”.

- Parașuta balistică avea termenul de valabilitate expirat;

- Tuburile flexibile transparente folosite pentru indicarea cantității

de combustibil nu asigurau o vizibilitate bună pentru citirea indicației

acestora;

- În timpul verificărilor motorul a funcționat normal;

- Nu au fost identificate informații care să ateste istoricul de funcționare

și întreținere al motorului până la data montării pe aeronava YR-5030;

- Nu s-a găsit combustibil în rezervoarele aeronavei și nici scurgeri

de combustibil pe sol;

- Situația meteorologică nu a influențat producerea accidentului.

Mașină cuprinsă de flăcări în curtea unei societăți comerciale. Cauza probabilă a incendiului VIDEO

ISU Arad au anunțat că o maşină a fost distrusă, miercuri, 24 aprilie, într-un incendiu care a izbucnit în curtea unei societăţi comerciale din Arad. Focul a pornit de la scântei...

Doliu la Universitatea Craiova. A murit portarul ”Campioanei Unei Mari Iubiri”

Fostul portar Florin Oprea, care a fost titular între buturile echipei de fotbal Universitatea Craiova în sezonul 1973-1974, în care alb-albaştrii au cucerit primul lor titlu din palmares, a...