Motocicliști și șoferi, de ce suntem nesimțiți în trafic. Titi Aur: „Avem foarte mult sânge pe șosele produs cu "armele" numite mașini”

Șoferi nervoși care nu suportă alte vehicule în trafic, motocicliști agresivi care sparg oglinzi și îndoaie portiere, iar tabloul este completat, mai nou, de trotinetiști care circulă haotic ba pe trotuar, ba pe stradă.

Toate acestea se întâmplă pe drumurile din România unde numărul deceselor în accidentele rutiere a crescut alarmant în acest an.

În urmă cu două zile un tânăr aflat pe trotinetă a murit în urma unei șicanări în trafic un un motociclist. Se pare că tânărul nu păstrase distanța regulamentară și îl lovise pe motociclist din spate. Iar acesta din urmă s-a enervat, iar totul s-a terminat urât.

Motocicliștii sunt, pe de altă parte o categorie de participanți la trafic ce solicită mai tot timpul respect de la cei din jur, să li se facă loc la semafor, să te dai la o parte din calea lor, pentru că oricum ei trec mai repede. În schimb, unii uită de codurile ”onoarei” despre care se povestește în organizațiile lor și acționează ca în junglă.

”Este ca și cum ai da pistoale mitralieră unor copii de grădiniță”

Titi Aur, campionul național de raliuri, a explicat pentru Ziare.com de ce sunt agresivi în trafic, atît șoferii cât și motocicliștii.

”Avem probleme mari, în primul rând la capitolul educație. Și este vorba atât de cei șapte ani de acasă, din școala generală, din școala de șoferi și educație în trafic.

Eu consider că motivul principal pentru care se produc accidente este că șoferii motocicliștii dar și pietonii nu conștientizează pericolul la care se expun. Nu realizează că mașina sau motocicleta este o armă, pentru că după cum se vede, avem sânge foarte mult pe șosele. Iar acest sânge este produs cu ”armele” numite mașini.

A da unui șofer sau unui motociclist o mașină sau o motocicletă pe mână, fără să fie pregătit, este ca și cum ai da niște pistoale mitralieră unor copii de grădiniță sau unor persoane nepregătite”, a explicat Titi Aur.

Ce înseamnă distanța regulamentară

Campionul a mai spus că legislația noastră rutieră are lacune, iar autoritățile se rezumă la a da sfaturi pentru chestiuni care practic nu există.

”Auzim de fiecare dată că s-a produs accidentul pentru că nu s-a păstrat distanța regulamentară. Dar știe cineva care este această distanță regulamentară? În niciun regulament din România nu există ceva care să ne spună clar care este această distanță. avem o legislație atât de depășită încât autoritățile nu realizează că de fapt vorbim despre niște lucruri pe care nu le stăpânim.

În Germania, în regulamentul de circulație, există distanța regulamentară, iar noi vorbim despre aceasta la cursurile de conducere defensivă. Este, de fapt, jumătate în metri a vitezei pe care o ai. Adică, dacă mergi cu 50 km/ h, trebuie să ai 25 de metri, dacă mergi cu 100 km/h, trebuie să ai 50 de metri distanță față de mașina din față”, a spus Titi Aur.

Campionul național de raliuri a explicat și o altă metodă care te ajută să păstrezi o distanță de siguranță.

”Poți să aplici regula celor două secunde. Este greu să aproximezi pe stradă cât vin 50 de metri pe care să-i ai distanță față de mașina din față. Atunci, regula celor două secunde este așa: când mașina din fața ta trece pe lângă un obstacol fix, semafor, stâlp, etc. tu, cel din spate, numeri: 1001, 1002. Asta înseamnă două secunde, nu 1,2. Nu trebuie să treci de același obstacol până nu ai terminat de spus 1002. Astfel înseamnă că ești la două secunde de mașina din față, iar dacă faceți calculul, veți observa că vă da exact, în metri jumătate din viteza pe care o ai. Adică la o viteză de 100 km/h, într-o secundă parcurgi 27 de metri, 54 de metri în 2 secunde.

La noi nici măcar instructorii de la școlile de șoferi nu știu sau prea puțini știu și oricum nu se predă”, a explicat campionul.

Titi Aur a mai precizat că, ”la examenul de conducere auto, unde este nevoie și de întrebări de mecanică, acestea sunt încă la nivelul de delcou, platină, la nivelul anilor '60. Iar mașinile de azi nu mai au așa ceva. Toate au dispozitive electronice.

Suntem atât de depășiți din punctul de vedere al pregătirii șoferilor, încât aceștia, odată ajunși la volan, sunt exact ca acele persoane nepregătite cărora le dai pistoale mitralieră în mână. Adică mașinile și motocicletele devin arme”.

În România, dacă știi să pornești mașina, ești bun de șofer

Referitor la motocicliștii care deși cer să fie respectați în trafic, la rândul lor conduc agresiv sau lovesc celelalte vehicule de supărare că nu le fac loc să treacă în față la semafor, Titi Aur a spus că ”în toate școlile de șoferi se învață. Doar că în România nu avem școli de șoferi ci școli de luat permisul.

Școlile de șoferi sunt în Suedia, în Finlanda, în Anglia, în Germania. Acolo se învață. În România nu se învață. Aici, în așa-zisa școală de șoferi se învață acel minim necesar ca să poți să te deplasezi cu mașina sau cu motocicletă pe stradă. Dacă știi să deschizi portiera, să pornești mașina și să mai și oprești roata la Stop, atunci ești bun de șofer.

Nu se învață nimic despre conducere defensivă, nimic despre partea tehnică a mașinii, sau despre această prevenție nu se învață. Ba mai mult, acea programă din școala de șoferi din România, care este oricum foarte mică nu se face. Cursanții nu participă la cursurile teoretice. Cel mult 50-60% din ei vin la aceste ore.

Pe restul nu-i interesează pentru că pot obține permisul ușor și atunci pleacă pe stradă nepregătiți.

Cei care vor să învețe, în România se duc la cursurile de conducere defensivă. Acolo înveți și cum să anticipezi, cum să previi, cum sa-i respecți pe ceilalți participanți la trafic. Cum faci acest lucru, păstrând distanța, uitându-te în oglindă, fiind atent, facându-i loc celuilalt, regula celor două secunde, regula fermoarului, la câte secunde mă uit în spate. Acestea ar trebui învățate, însă, în școala de șoferi”, a explicat Titi Aur.

Problema trotinetelor pe străzile din România

Aur a mai spus că discuția despre trotinete este destul de grea.

”Avem o mare problemă cu trotinetele. De exemplu, în Germania sunt interzise total, în Franța sunt interzise în orașele mari. Însă dilema este foarte mare pentru că deplasarea cu trotineta este foarte rapidă, foarte ecologică, economică, mai ales în locuri aglomerate. Adică este de apreciat și de practicat. În același timp, trotineta este vehiculul cel mai periculos pentru că nu ai cască, nu ai centură. Motociclistul are, de bine de rău, costum, cască mănuși. Trotinetistul nu are niciun fel de protecție. În plus se deplasează cu viteză mare, de aproximativ 40-50 km/h.

Dacă îl lași pe cel cu trotineta să meargă pe trotuar este un pericol pentru pietoni, dacă îl lași să meargă pe stradă, printre mașini, este un pericol pentru el. Poate are 15,16,17 ani, poate nu are niciun fel de permis de conducere, poate nu a trecut niciodată printr-o formulă de pregătire, poate nici măcar nu știe că trebuie să circule pe dreapta.

În plus, circulă printre mașini și printre motociclete, încurcând, enervând, dar mai ales, neștiind nimic. Nu mai vorbim despre reguli de prevenție. Nu știe nici măcar reguli de circulația. Nu știe nici măcar ca la indicatorul acela hexagonal trebuie să oprească. Și dacă la volan este ilegal să te urci dacă nu ai permis, pe trotinetă nu este ilegal să te urci dacă nu știi nimic.

Astfel, îi dai drumul în circulație unui om vulnerabil care încurcă și enervează și pe alții, pentru că nu știe. pentru că nu este obligat să știe”, a mai precizat Titi Aur.

Aproape 1000 de români au murit pe șosele anul acesta

România înregistrează recorduri triste, la nivelul Uniunii Europene atât în ceea ce privește numărul de accidente rutiere cât și al numărului de decese rezultate. Anual, țara pierde pe drumuri, în urma accidentelor rutiere, echivalentul populației unei comune medii (în jur de 2.000 de decese).

”Cele mai multe accidente în România se petrec în ariile dens populate (spațiile urbane) și arterele de circulație intens utilizate în circulația rutieră. Cele mai multe decese se înregistrează pe arterele ce conectează marile centre urbane din România și au drept cauză viteza excesiv de mare”, se arată într-o postare pe Facebook a lui Vicențiu Robert Gabor, expert Statistician și GIS la Directia Județeană de Statistica Iași.

Statisticianul mai arată că, ”accidentele rutiere au un caracter social, multe dintre acestea se petrec în funcție de comportamentul indivizilor în societate, cele mai multe accidente rutiere se petrec după ora 17.00, atunci când salariații se întorc acasă de la muncă, fie ca șoferi, fie ca pietoni.

În week-end se petrec cele mai multe accidente rutiere cu decese, explicațiile pot fi variate în funcție de perspectiva de analiză a fenomenul. Indivizii sunt fie mai imprudenți în această perioadă, fie densitatea indivizilor în spațiul public crește exponențial la sfârșit de săptămână (pot fi și ambele împreună)”.

Conform unui raport al poliției, în primele șapte luni ale acestui an, 932 de oameni au murit, iar alți 2.004 au fost răniți în puțin peste 2.000 de accidente rutiere. Principalele trei cauze de accident au fost viteza, traversarea neregulamentară și pietonii pe partea carosabilă.

În 2020, în perioada similară, au fost raportate 3.637 accidente grave soldate cu decesul a 812 persoane și rănirea gravă a altor 3.344. Iar în 2019, au fost 4.421 de accidente soldate cu decesul a 894 de persoane și rănirea gravă a 4.200.

Concluzia poliției este că a scăzut numărul accidentelor grave, însă a crescut numărul deceselor în urma acestora.

Noi reguli pe șoselele Europei. Măsurile PE vizează comportamentul periculos la volan

Parlamentul European a convenit asupra mai multor măsuri de a preveni comportamentul periculos la volan în străinătate, anunţă instituţia europeană într-un comunicat. Miercuri,...

Google Maps vrea să îi convingă pe șoferi să nu mai folosească atât de mult mașina. Noile funcții adăugate

Google Maps introduce o nouă funcționalitate menită să încurajeze utilizatorii să opteze pentru alternative mai ecologice la călătoriile cu automobilul, cum ar fi transportul în comun sau...