De ce a fost condamnat cu suspendare chirurgul "cu renume de invidiat", acuzat ca a luat mita de la parintii copiilor bolnavi

Vineri, 25 Iunie 2021, ora 03:15

   

De ce a fost condamnat cu suspendare chirurgul "cu renume de invidiat", acuzat ca a luat mita de la parintii copiilor bolnavi
Curtea de Apel Bucuresti a motivat sentinta prin care l-a condamnat pe medicul Gheorghe Burnei la doi ani si sase luni de inchisoare cu suspendare pentru luare de mita. Prin aceeasi decizie, medicul a fost iertat de plata unei amenzi penale de 150.000 de lei la care l-a obligat Tribunalul Bucuresti.


Trimis in judecata pentru luare de mita, fiind acuzat de 21 de fapte de acte de coruptie, medicul Burnei a fost condamnat de Tribunalul Bucuresti la trei ani de inchisoare cu suspendare si obligat sa achite o amenda penala de 150.000 de lei. In apelul judecat la Curtea de Apel Bucuresti, medicului Burnei i-a fost redusa pedeapsa la doi ani si sase luni de inchisoare cu suspendare. De asemenea, a fost anulata obligatia achitarii amenzii penale de 150.000 de lei.

Acuzatiile procurorilor


Potrivit procurorilor, in unele cazuri, medicul Gheorghe Burnei nu a cerut bani de la parintii copiilor pe care ii trata, dar a acceptat plicurile lasate pe birou sau puse in buzunar. In cateva cazuri, sustin procurorii, chirurgul a conditionat actul medical de donatii facute in contul asociatiei pe care o conduce.

"In unele cazuri inculpatul a pretins primirea banilor cu titlu de mita, in alte cazuri a acceptat tacit si facil primirea banilor cu titlu de mita si in alte cazuri a refuzat initial primirea banilor cu titlu de mita, pentru ca in final, la insistentele pacientilor sa ii primeasca.



Au existat si cazuri in care inculpatul a refuzat pana la final primirea banilor. In unele cazuri inculpatul a avut inititiva solicitarii banilor si in unele cazuri a avut o atitudine pasiva, cazuri in care inculpatul nu a putut prevedea primirea vreunei sume cu titlu de mita de la pacienti, care au avut initiativa darii banilor", se arata in sentinta de condamnare a lui Burnei.

Copiii cu parinti dispusi sa plateasca, bagati in fata


In doua cazuri, arata instanta, chirurgul a cerut 18.000 de lei, respectiv 1.000 de euro, mita mascata ca donatie pentru tiparirea unei carti sau pentru editarea unui tratat de ortopedie si traumatologie pediatrica. Pana la plata sumelor, parintilor li s-a spus ca nu se pot face operatiile pentru ca nu sunt locuri, dar dupa ce donatiile au fost facute s-au gasit locuri.

Intr-un alt caz a fost oferita o mita de 1.350 de euro pentru urgentarea unei operatii. "Pretinderea sumei de 1350 Euro s-a realizat anterior efectuarii actului medical si a constituit factorul decisiv pentru efectuarea acestuia, din moment ce interventia chirurgicala a avut loc la numai doua zile de la data acceptarii ofertei si in chiar ziua aleasa de apartinatorul pacientului (ziua de joi), in conditiile in care, in cazul unei interventii similare, apartinatorii pacientului au fost amanati luni de zile, in repetate randuri, pe motivul ca nu exista locuri in spital.

Mecanismul spagii: nu ceri, dar primesti


Sentinta de condamnare a medicului Burnei mai arata ca, desi "in anumite cazuri sumele de bani nu au fost remise inculpatului in mod direct, cum ar fi de ex. inmanarea directa a sumelor de bani, ci prin asezarea banilor/plicurilor cu bani pe biroul inculpatului ori introducerea acestora in buzunarul halatului purtat de inculpat, aceasta nu era decat o modalitate de primire a banilor pusa in practica de catre inculpate".

Practic, sustin judecatorii, prin faptul ca nu a refuzat banii primiti de la pacienti "le-a creat convingerea ca acesta este modul de lucru in cadrul sectiei pe care o coordona".

Gasesti un plic cu bani pe birou? Ce faci cu el?


"Altfel spus, inculpatul a fost cel care a conceput si a perpetuat aceasta practica in randul pacientilor cu scopul de a obtine avantaje materiale necuvenite de pe urma prestarii de servicii medicale", au mai aratat judecatorii, care au respins apararea avocatilor lui Burnei care si-au aparat clientul intrebandu-se "care ar fi putut fi comportamentul unui om, unui medic, in momentul in care gaseste pe birou un plic ce poate contine bani sau nu, si persoana care se presupune ca i l-a oferit nu se mai afla in acea incapere".

"Este evident faptul ca inculpatul avea posibilitatea de a sesiza organele judiciare in legatura cu savarsirea faptelor de dare de mita de catre beneficiarii actului medical. In acest fel inculpatul ar fi facut cunoscuta in randul pacientilor pozitionarea sa in legatura cu actele de primire de mita si ar fi descurajat astfel persoanele care incercau pe viitor sa ii creeze avantaje patrimoniale necuvenite, fiind de domeniul evidentei ca darea/primirea de bani in astfel de imprejurari constituie un ilicit penal.

Inculpatul nu numai ca nu a facut acest lucru, dar a preferat sa incurajeze aceasta practica pana intr-acolo incat beneficiarii actului medical, in urma interactiunii cu alte persoane care apelasera la serviciile inculpatului, aveau convingerea ca aceasta este o stare de fapt fireasca pentru a beneficia de ingrijiri medicale in sistemul public de sanatate", au aratat judecatorii Curtii de Apel Bucuresti.

Circumstantele atenuante gasite chirurgului Burnei


In pronuntarea unei pedepse cu suspendare, judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au aratat ca nu pot face abstractie de faptul ca "acordarea unor atentii atunci cand mergi la medic a devenit in societatea romaneasca o adevarata cutuma, un adevarat obicei, pornind de la ideea preconceputa ca altfel nu beneficiezi de intreaga atentie a medicului sau de un real ajutor acordat cu profesionalism de catre acesta".

"Fara a avea efecte asupra aspectului penal al acestei cutume, cu alte cuvinte fara a inlatura caracterul penal al unor asemenea fapte ce nu pot fi tolerate, caracterul de "obicei" face sa atenueze pericolul social, mai ales in situatii precum cea de fata in care apartinatorii pacientilor acordau si o alta semnificatie gestului lor, aceea de a-si exprima recunostinta fata de medicul care le-a ajutat copilul", au aratat judecatorii.

De asemenea, in pronuntarea sentintei Curtea de Apel Bucuresti a avut in vedere si "comportamentul unui parinte in imprejurari precum cele din cauza de fata, in care evident ca oricine s-ar afla poate fi capabil de fapte pe care in alte conditii le-ar dezaproba total".

"Curtea apreciaza, raportat la considerentele de mai sus, ca trebuie sa sublinieze inca o data, ca justitia, indiferent de situatia ce face obiectul judecatii, in spete similare, trebuie sa ia masuri ferme care sa descurajeze pe viitor astfel de comportamente ce nu pot fi aprobate nici macar din perspectiva morala si care imbraca forma ilicitului penal, insa in acelasi timp trebuie sa denote prin solutia pronuntata, intelepciune si chibzuinta si sa nu aplice legea automat, numai in litera ei, dar si in spiritul ei, care uneori se poate dovedi mult mai important si cu conotatii sociale adanci", au mai aratat judecatorii.

Inculpatul, medic cu renume de invidiat


In pronuntarea unei sentinte cu suspendare, judecatorii au mai avut in vedere "sumele relativ mici acordate cu titlu de mita", dar si faptul ca "mituitorii au fost aparati de prevederile legale in urma formularii unor denunturi, in caz contrar trebuind ca si acestia sa fie subiecti activi ai unor infractiuni de dare de mita, fara de care nu ar fi existat luarea de mita".

"In egala masura, Curtea nu poate sa nu retina ca inculpatul, medic cu renume, cu o reputatie de invidiat in lumea medicala din Romania, un chirurg cu multa experienta, un reputat profesor, s-a gasit dintr-o data in situatia de a suporta rigorile legii penale, trecand printr-o procedura de analiza a oportunitatii luarii masurii arestarii preventive, nemaiavand dreptul sa profeseze, fiind dat drept exemplu negativ printr-o campanie mediatica la momentul respectiv, ale carei efecte pot fi apreciate dintr-o anumita perspectiva mult mai grave pentru o astfel de personalitate decat insasi condamnarea penala din dosarul de fata.

In acelasi timp, stigmatul pe care trebuie sa-l poarte tot restul carierei si vietii sale ca si consecintele legale ale unei condamnari se pot dovedi, la varsta inculpatului mult mai nefaste decat chiar executarea pedepsei in regim de detentie", a mai aratat Curtea de Apel Bucuresti.

Judecatorii au tinut sa sublinieze ca "personalitatea inculpatului, aportul acestuia la atingerea unor adevarate performante medicale intr-un domeniu al medicinii romanesti foarte sensibil si plin de provocari, care pentru orice practician cu constiinta si respect fata de sine si fata de pacienti, in speta, copii, (chestiune care confera o alta dimensiune tuturor aspectelor mentionate), presupune multe sacrificii personale dar si multe satisfactii si insatisfactii generate de deficientele unui sistem plin de lipsuri, fac ca procesul de individualizare a pedepsei si a modalitatii ei de executare sa nu fie deloc simplu".

Astfel, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca o pedeapsa de doi ani si sase luni cu suspendare in cazul lui Burnei este suficienta. De asemenea, Curtea de Apel Bucuresti a anulat amenda de 15.000 de lei aratand ca "daca prima instanta ar fi analizat cu mai multa atentie fiecare dintre criteriile generale de individualizare a pedepsei, ar fi constatat ca acestea, in ansamblul lor, nu justifica aplicarea pedepsei amenzii pe langa pedeapsa inchisorii".

Potrivit sentintei de condamnare a lui Burnei, dosarul in care se fac cercetari pentru experimente pe copii si chiar trafic de organe a fost disjuns odata cu trimiterea in judecata a dosarului de luare de mita.
Urmareste Ziare.com pe Facebook   si  pe Instagram   Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 8461 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor