Guvernul Boc si-a asumat raspunderea ca ii va proteja in continuare pe interlopi, avand in vedere ca noul Cod Penal asimileaza infractiunea de colectare a "taxei de protectie" cu "santajul".
Multi dintre cunoscatorii fenomenului considera ca cele doua infractiuni ar trebui judecate separat, pentru ca prin neincriminarea separata a "taxei de protectie" este salvata crima organizata, informeaza Ziua.
Mecanismul de operare a clanurilor care solicita "taxe de protectie" este relativ simplu. Un grup (de regula, inarmat) intra in local si provoaca un scandal, iar acesta este avertismentul.
Ulterior, urmeaza asa-zisa negociere, in cadrul careia patronului sau patronilor li se cere sa plateasca o anumita suma ca sa-si asigure "linistea".
"Taxa de protectie se cere in general in localuri de lux, supermarketuri, cluburi sau cazinouri, unde se presupune ca se invart bani multi. Nu ceri "taxa de protectie" cu copiii: membrii bandelor sunt adulti, incepand de la 25-35 de ani. Asta, ca sa fie bagati in seama", a declarat comisarul-sef Mihai Pitulescu, de la Politia Capitalei - Serviciul de Investigatii Criminale (SIC), pentru Ziua.
El spune ca, deseori, cei santajati sunt obligati sa "angajeze oameni de-ai interlopilor pentru paza localului: prin salariile acestor paznici se scurge taxa de protectie catre grupul de crima organizata".
Plata taxei de protectie se poate face o singura data sau la un anumit interval de timp.