Patru ani de Black Friday la Primaria Capitalei

Autor: Irina Zamfirescu - activist pentru drepturile omului la ActiveWatch, doctor in sociologie
Vineri, 17 Iulie 2020, ora 22:41
12150 citiri

Unii le spun pomeni electorale, eu aleg sa le vad ca marturii ale incapacitatii de a implementa proiecte. Este vorba despre voucherele si stimulentele date de conducerea Primariei Municipiului Bucuresti de-a lungul ultimilor patru ani.

In lipsa unor proiecte care sa incerce sa rezolve probleme, institutia ar fi ramas cu bani necheltuiti. Banii necheltuiti se transforma in motive de ocara: avem atatea probleme aici si, totusi, PMB ramane cu bani in conturi la final de an bugetar. Aceasta poate fi una dintre explicatiile fenomenului rar intalnit in administratia publica locala, supranumit si voucheriada, pe care administratia Firea l-a dus la nivel de inalta performanta.

De-a lungul celor patru ani, eu am numarat 28 de proiecte prin care se dau bani sau vouchere pentru cetatenii Bucurestiului. Practic, fiecare dintre noi am fost eligibili la un moment dat pentru cel putin un voucher. Le putem grupa in patru mari categorii: sanatate, social, mediu si diverse.

E posibil sa nu fie toate, caci este greu de tinut pasul cu creativitatea celor din Primaria Capitalei.

Ca mai toate lucrurile de pe aceasta lume, un buget este un lucru epuizabil. De-aceea, proiectele de tipul acesta, care aloca bani sau vouchere, trebuie sa tina cont, inainte de orice, de persoanele vulnerabile.

In conditiile in care acest oras are inca o lunga lista de nevoi, singurul lucru care poate cautiona o astfel de strategie este tocmai sprijinul persoanelor vulnerabile, care altfel nu ar avea acces la bunuri si servicii importante pentru calitatea vietii.

Doar ca programele cu criterii sociale sunt mai degraba o exceptie decat o regula.

Este util, totusi, un mic disclaimer: nu fac aici o analiza amanuntita a acestor programe. La parte dintre ele voi reveni in viitor, la altele, nu. Nu este o analiza calitativa a acestor proiecte, ci mai degraba o centralizare. Cred ca este o lista utila, mai ales in contextul celei mai recente decizii ale Primariei Municipiului Bucuresti de a deconta testarea pentru categoria de bucuresteni, "turisti", " target="_blank">cum i-a numit primarul general. Discutia despre oportunitatea acestor programe este, consider eu, una vitala, iar acest inventar este primul pas catre ea.

Diverse

In aceasta categorie sunt proiectele-premii: bani pentru diferite lucruri pe care conducerea primariei le considera merituoase.

Totul a inceput cu premiul pentru cel mai frumos balcon. Un proiect de pe la inceputul mandatului, pripit si care macar a generat niste meme-uri frumoase pe internet.

Apoi au venit alte premii in bani: pentru elevi olimpici sau elevi care au terminat cu media 10, pentru celebrarea a 100 de ani sau a unor casnicii durabile. Aceasta este categoria despre care putem afirma, relativ fara procese de constiinta, ca este populista.

1. Cea mai frumoasa fatada: 214.000 lei (balcoane, gradini, fatade premiate)

2. 'Diploma de Onoare": de la 1.000 la 3.000 de lei/cuplu pentru implinirea unor diferite varste de casnicie;

3. "Premiile Primariei Capitalei pentru performanta": olimpici si copii care au obtinut nota 10 la examenul national sau bacalaureat si profesorii acestora. Premii cuprinse intre 1.000 - 2.000 de lei/persoana;

4. "Premiile capitalei pentru merite deosebite": sume cuprinse intre 300 si 600 de lei pentru elevii cu mediile mai mari de 8.50 (inclusiv);

5. "Vieti centenare": cate 5.000 de lei pentru fiecare persoane care ajunge la varsta de 100 de ani;

6. "Invatatori seniori sarbatoriti in an centenar": invatatorii cu minim 40 de ani de activitate (cate 1.000 de lei pentru un numar estimat de 370 de cadre didactice);

Social

Un proiect social asuma sprijinirea persoanelor defavorizate social, persoane aflate in dificultate care au nevoie de interventia autoritatii publice. Insa parte dintre stimulentele de mai jos nu au criterii sociale - sunt alocate independent de veniturile lunare. Le-am introdus in aceasta categorie fie pentru ca ele sunt distribuite via Directia de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti, fie pentru ca Primarul General s-a referit la aceste masuri ca fiind unele sociale.

1. Stimulent pentru constituirea familiei - toate cuplurile primesc 1.500 ulterior casatoriei (fara criterii sociale);

2.Stimulent pentru nou nascuti - 2.500 de lei pentru toti nou nascuti (fara criterii sociale);

3.Stimulent copil cu handicap - pentru fiecare copil cu dizabilitati cate 1.000 de lei/luna (persoanele cu dizabilitati sunt considerate persoane vulnerabile)

4. Stimulent persoane adulte cu handicap - pentru toate persoanele adulte cu dizabilitati cate 500 de lei/luna (persoanele cu dizabilitati sunt considerate persoane vulnerabile);

5."Bucuresti - orasul tinerilor activi pe piata muncii" - subventii "intre 900 si 2.700 de lei la angajare" pentru 2.000 de tineri (fara criterii sociale);

6."Impreuna" - plata chiriei pentru femeile victime ale violentei domestice (victimele violentei domestice sunt considerate grup vulnerabil);

7. Ajutor comunitar pentru familiile monoparentale - sprijin financiar lunar intre 200 si 1.200 de lei pentru familiile monoparentale (acest sprijin se acorda pe baza unor criterii sociale);

8. Sprijin financiar pentru prevenirea abandonului scolar - 450 lei/an pentru fiecare copil (exista un criteriu social, insa venitul net/membru de familie vizeaza o populatie mai vasta decat persoanele vulnerabile social - sub 1.900 de lei/membru de familie).

Se cuvine o paranteza. Dintre toate acestea, stimulentul pentru persoane cu dizabilitati cred ca este vital. Timp de patru ani de zile, Primaria Municipiului Bucuresti nu a deschis nicio institutie publica destinata serviciilor sociale si medicale pentru persoanele cu dizabilitati, desi, in programul electoral din 2016, erau propuse centre de recuperare si de respiro pentru parinti. Nici nivelul de accesibilizare al orasului nu a crescut, persoanele cu dizabilitati fiind in continuare mai degraba captive in locuinte din cauza dificultatilor de a accesa spatiile publice. Cred insa ca termenul de stimulent folosit pentru persoanele cu dizabilitati este o impertinenta. Persoanele cu dizabilitati nu au nevoie de stimulari, ci, in primul rand, de respectarea legii in ceea ii ce priveste. Ar trebui, deci, ca autoritatile sa le respecte drepturile, in primul rand. Acele doua plati sunt, totusi, o mica forma de compensare a esecului profund al autoritatii publice de a trata cu demnitate persoanele cu dizabilitati.

Sanatate

1.O sansa pentru cuplurile infertile - FIV: in primul an, suma alocata/cuplu era de 10.800 de lei (pentru 1.000 de cupluri, fara criterii sociale). Programul FIV 2, valabil in 2020, a crescut plafonul la 13.898 de lei (avand in vedere bugetul total alocat/numar de cupluri de inclus in proiect).

Voucherul materna - un voucher in valoare de 2.000 de lei destinat gravidelor pentru decontarea unor analize medicale ce nu sunt decontate de Casa Nationala de Asigurari Medicale (fara criterii sociale).

3.Testare genetica la cancerul de san - 17.000 lei/beneficiar (un buget total de 17.000.000 milioane de lei pentru 1.000 de beneficiari) pentru realizarea unor teste genetice pentru pacientele cu cancer incipient (fara criterii sociale);

4. Newborn Oncofertilitate - program de sprijin pentru tinerii diagnosticati cu cancer ("prezervarea fertilitatii"). Bugetul total al proiectului este 880.000 de lei (fara criterii sociale);

5. Doctori pentru Bucuresti - sprijin financiar pentru medici pentru a participa le conferinte stiintifice in SUA, Israel, Europa. Bugetul alocat este de 10.000 lei/medic, pentru 100 de medici;

6. "Lumina ochilor, cea mai importanta. Ochelari pentru varsta a treia" - 250 de lei/pensionar. Acesta este singurul proiect din zona de sanatate cu criterii sociale - pensia trebuie sa fie mai mica decat salariu minim net pe economie.

7. "CLAR pentru COPII" - 500 de lei/copil cu varste cuprinse intre 0-17 ani pentru controale medicale oftalmologice. Bugetul total al acestui proiect 2.013.300 lei (fara criterii sociale)

8. Voucherul SMILE - 990 lei/beneficiar (copii cu varstele intre 10-17 lei) pentru aplicarea de aparate ortodontice fixe. Bugetul total al proiectul este de 34.853.000 de lei (fara criterii sociale);

9.Voucherul SMILE MOBILE - 1.100 lei/beneficiar (copil cu varstele intre 7-16 ani) pentru servicii stomatologice de ortodontie. Bugetul total al proiectului este de 2.287.720 lei (fara criterii sociale).

Mediu

In aceasta categorie avem vouchere fie fara niciun efect real asupra calitatii aerului, fie proiecte care contravin de-a dreptul principiilor mobilitatii urbane. Voucherul pentru biciclete este un exemplu. El pune, practic, proprietatea asupra bicicletei inaintea infrastructurii sigure si eficiente pentru transportul alternativ. Constructia acestei infrastructuri este sarcina exclusiva a primariei. Or, a alege sa dai bani pe biciclete in loc sa ii investesti in infrastructura nu doar ca nu rezolva problema, dar creeaza si gresita impresia ca cetatenii nu folosesc transportul alternativ pentru ca nu au biciclete.

Un alt exemplu de proiect ratat din aceasta categorie este voucherul pentru combustibil pentru car-sharing. Primaria a facut eroarea grava de a promova reducerea poluarii prin decontarea de combustibili (acest proiect nu va mai putea fi implementat pentru ca a fost anulat in instanta).

"Biciclisti in Bucuresti" - vouchere de 500 de lei/persoana pentru 30.000 de cetateni (proiect suplimentat prin aceasta decizie). Deci un total de 15.000.000 lei.

"Programul de stimulare a infiintarii a statiilor de reincarcare rapida pentru vehicule electrice si electrice hybrid plug-in, prin acordarea de vouchere" - vouchere pentru firmele/persoanele care amenajeaza statii de reincarcare pentru autovehicule electrice si hybrid. Valoarea unui voucher este de 10.000 de lei si sunt prevazute 500 de astfel de vouchere. Un buget total de 5.000.000 de lei.

Eco-vouchere - vouchere in valoare de 9.000 de lei/beneficiar pentru predarea unui vehicul uzat. Voucherele pot fi folosite pentru achizitionarea autoturisme noi sau aparate electrocasnice. In proiect sunt prevazute 5.000 de eco-vouchere, deci un buget total de 4.500.000 milioane de lei.

"Programul de stimulare a eliminarii din serviciul de transport local in regim de taxi a autoturismelor taxi cu norma de poluare sub Euro 6 - RABLA TAXI" - eco-vouchere in valoare de 15.000 lei/beneficiar pentru schimbarea flotei de masini a firmelor de taximetrie/particulari. Sunt prevazute 3.000 de vouchere, deci proiectul are o valoare totala de 45.000.000 de lei.

Voucherele pentru stimularea mobilitatii urbane - doua tipuri de vouchere in valoare de 500 de lei/luna fiecare pentru cel putin doua familii distincte care aduc copiii la scoala cu acelasi autoturism, respectiv pentru cel putin doi adulti care vin cu aceeasi masina la locul de munca. Nu este mentionat un numar maxim de vouchere/luna.

Faptul ca aceste proiecte au trecut de votul Consiliului General nu inseamna ca au fost implementate. A face o estimare cu privire la banii cheltuiti prin aceste proiecte este destul de dificil, in conditiile opacitatii administratiei. Consecutiv, e la fel de complicat sa evaluam impactul acestor proiecte in comunitate. Putem spune ca avem de-a face cu o risipa de bani?

Nu stim, pentru ca nu avem date.

Cert este ca darurile in bani si in vouchere nu pot tine loc de politici publice sau proiecte care sa trateze problemele sistemic.

Este diferenta esentiala dintre a investi si a dispune de banii publici.

Irina Zamfirescu este activist pentru drepturile omului la ActiveWatch, doctor in sociologie si poate cel mai insistent observator al activitatii autoritatilor publice locale din Bucuresti. "Din 2008 si pana acum am citit mii de pagini de hotarari de Consiliu General si am ascultat, probabil, sute de ore de sedinte de consiliu", spune ea. Considera ca experienta dobandita studiind "mersul" administratiei publice din Bucuresti ii da dreptul de a face un bilant al administratiei Capitalei in ultimii patru ani.

Ziare.com considera la randu-i ca Irina Zamfirescu a stat suficient cu ochii pe primarii Bucurestiului in acesti ultimi patru ani (in special), astfel ca va gazdui acest bilant asa cum ea insasi a ales sa-l scrie. In perioada urmatoare, asadar, Irina Zamfirescu va publica o mini-serie de texte care vor trata chestiuni precum comunicarea administratiei publice cu cetatenii pe care-i reprezinta, problemele de mediu, cele de infrastructura si cele sociale.

Fotografia autorului: Octav Ganea

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”
Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”
Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...
Grindeanu, avertisment pentru Piedone: ”Votanţii de stânga, într-o proporţie covârşitoare, merg către candidatul nostru”
Grindeanu, avertisment pentru Piedone: ”Votanţii de stânga, într-o proporţie covârşitoare, merg către candidatul nostru”
Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, miercuri, 24 aprilie, că soluţia pe care PSD a adoptat-o, de a candida Gabriela Firea, le dă o anumită siguranţă că votanţii de...
#Primaria Bucuresti, #Gabriela Firea , #ANI