Cum s-a negociat scutul antiracheta cu SUA - Interviu cu Bogdan Aurescu

Negociatorul sef al Romaniei in dosarul scutului antiracheta, Bogdan Aurescu, explica intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Ziare.com cat de dificile au fost negocierile pentru ca acordul sa reflecte cat mai bine interesele partii romane, care este importanta semnarii acordului si ce pasi mai trebuie facuti pentru ca el sa fie implementat.

Secretarul de stat subliniaza faptul ca prin participarea la acest proiect Romania va avea o "cunoastere aprofundata a uneia din misiunile cheie ale NATO", va stabili canale privilegiate de dialog cu SUA si va consolida cooperarea transatlantica, atat la nivel bilateral, cat si in interiorul NATO.

In ceea ce priveste amenintarile externe cu care se confrunta in prezent Romania, acesta atrage atentia asupra faptului ca exista numeroase studii care au dovedit ca "fenomenul rachetelor balistice cu raza scurta si medie de actiune prolifereaza", iar tara noastra se afla "intr-o zona de vulnerabilitate crescuta fata de potentiale astfel de atacuri".

Bogdan Aurescu remarca si faptul ca prin semnarea acordului avem de-a face cu o situatie "win-win", in care ambele parti castiga, iar cele 36 de reuniuni care au precedat rundele de negocieri cu partea americana s-au finalizat cu succes.

Referitor la pasii urmatori care vor fi facuti in vederea implementarii acordului, Bogdan Aurescu mentioneaza atat ratificarea acestuia de catre Parlament, cat si trecerea in revista a acordurilor semnate anterior cu SUA, ca urmare a parteneriatului din 2005, cat si incheierea unor aranjamente de implementare noi.

In principiu, anul viitor sau la inceputul anului 2013 urmeaza sa inceapa lucrarile principale in Baza, iar la orizontul lui 2015 se intentioneaza ca sistemul antiracheta din Romania sa fie deplin functional si operational, mai precizeaza secretarul de stat din Ministerul de Externe.

In ceea ce priveste achizitionarea de avioane de lupta multirol, totul depinde de "ofertele tehnice si financiare concrete care nu sunt inca primite de catre partea romana".

Basescu: Este si in interesul SUA ca la frontiera NATO sa se afle un stat puternic

I. Chifu: Va conta modul in care Parteneriatul Strategic cu SUA va fi aplicat - Interviu Ziare.com

Care este importanta scutului antiracheta si care sunt cele mai mari amenintari la adresa Romaniei carora el va trebui sa le faca fata?

Prin acordul dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al Statelor Unite in Romania se confirma pentru prima data in mod expres, intr-un document juridic bilateral, Parteneriatul Strategic romano-american, considerat de parti "mai profund si mai extins".

Acordul este confirmarea nivelului de excelenta a acestui Parteneriat in domeniul militar si de securitate si, in acelasi timp, o premisa pentru dezvoltarea sa in continuare.

Practic, dovedim in fata partenerilor americani si a intregii comunitati internationale ca Romania este ferm angajata in a-si aduce contributia la eforturile depuse in slujba securitatii globale.

Participand la acest proiect, Romania va avea o cunoastere aprofundata a uneia din misiunile cheie ale NATO, va stabili canale privilegiate de dialog cu SUA si va consolida cooperarea transatlantica, atat la nivel bilateral, cat si in interiorul NATO.

La nivel mai tehnic, acordul transpune in plan juridic angajamentul Romaniei de a participa in cadrul Sistemului Statelor Unite din Europa de aparare impotriva rachetelor balistice, realizat printr-o Abordare Adaptiva in Etape, prin amplasarea unor elemente ale acestui sistem pe teritoriul Romaniei, in baza aeriana de la Deveselu, precum si reglementarea relatiei dintre cooperarea romano-americana in domeniul apararii antiracheta si dezvoltarea sistemului NATO de aparare antiracheta.

In ceea ce priveste amenintarile, exista numeroase studii care au dovedit ca fenomenul rachetelor balistice cu raza scurta si medie de actiune prolifereaza. Avem aici in vedere atat actori statali, cat si non-statali, care au preocupari destul de intense pentru a dezvolta sau achizitiona astfel de tehnologii.

Din aceasta perspectiva, zona europeana, sud-estul european, deci inclusiv teritoriul Romaniei, se afla intr-o zona de vulnerabilitate crescuta fata de potentiale astfel de atacuri. Nu spunem ca suntem in momentul acesta tinta unor astfel de preocupari, dar potentialul exista. Prin urmare, la nivelul Aliantei Nord-Atlantice s-a luat decizia, la summit-ul NATO de la Lisabona, de a dezvolta un sistem NATO antiracheta.

Sistemul american antiracheta, la care Romania participa prin acest acord semnat foarte recent, pe 13 septembrie, la Washington, reprezinta o contributie esentiala la sistemul pe care NATO doreste sa il dezvolte.

Acordul semnat in 13 septembrie impreuna cu SUA vine la momentul oportun din perspectiva viitorului Summit NATO de la Chicago, din mai 2012, avand in vedere ca unul dintre obiectivele urmarite este decizia cu privire la inaugurarea unei capabilitati antiracheta intermediare a NATO, incepand din 2012, pe baza a ceea ce s-a realizat deja in faza intai a acestui European Phased Addaptive Approach al SUA in Europa.

Care au fost punctele din acord cel mai dificil de negociat si cum au fost depasite problemele?

Ca sef al delegatiei Romaniei care a negociat acest acord va pot asigura ca fiecare aspect a fost tratat cu maxima atentie si ca au fost depuse eforturi sustinute pentru ca fiecare articol si paragraf al acestui document sa reflecte, in cea mai mare masura, interesul partii romane.

Mai mult, interesul tarii noastre este bine protejat din punct de vedere juridic, politic si militar. Pentru a reusi acest lucru, am avut alaturi de mine, in delegatia pe care am condus-o, reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apararii Nationale si ai altor institutii din sistemul de securitate nationala cu competente in domeniu. Am lucrat intens alaturi de ei, iar pentru pregatirea rundelor de negociere cu partenerii americani au avut loc 36 de reuniuni in formatul inter-institutional de care va spuneam.

Ca scurt istoric, pentru a vizualiza traseul efectiv al negocierilor, procesul a demarat la data de 4 februarie 2010, cand Ellen Tauscher, sub-secretar de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala in cadrul Departamentului de Stat al SUA, i-a prezentat Presedintelui Romaniei propunerile Presedintelui SUA, Barack Obama, vizand participarea Romaniei in proiectul american de antiracheta in Europa. La aceeasi data, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a decis sa se dea curs propunerii americane.

Proiectul de text al partii romane a fost transmis partii americane la 16 iunie 2010, negocierile propriu-zise (care au fost precedate de doua runde de consultari pregatitoare, la 4 februarie 2010 si 11 mai 2010) incepand in iunie 2010.

In total s-au desfasurat 8 intalniri bilaterale cu privire la textul Acordului, dintre care sapte runde consacrate discutiilor pe fond (desfasurate la Bucuresti, la 17-18 iunie 2010, 26-27 iulie 2010, 17 septembrie 2010, 14 decembrie 2010, 8 martie 2011, 6 aprilie 2011, 4 mai 2011).

Cu prilejul rundei a 7-a, din 4 mai 2011, textul Acordului a fost convenit ad referendum, la nivelul delegatiilor de negociatori. Runda din 4 mai 2011 a fost precedata de anuntul public, la data de 3 mai 2011, de catre Presedintele Romaniei, dl. Traian Basescu, al locatiei in care va fi amplasat sistemul american antiracheta in Romania - baza militara Deveselu (jud. Olt), pe baza deciziei CSAT in acest sens din data de 2 mai 2011.

In cadrul ultimei intalniri, care a avut loc la Washington, la 6 iunie 2011, a fost verificat textul Acordului din punct de vedere al redactarii in limbile romana si engleza si s-a procedat la parafarea textului de catre sefii celor doua delegatii de negociatori.

Ce castiga Romania si ce castiga SUA prin semnarea acestui acord?

In cazul acestui acord, cum bine ati remarcat, avem de-a face cu o situatie win-win, ambele parti castiga.

Astfel, avantajul nostru principal este ca securitatea nationala a tarii noastre este intarita. Vom avea pe teritoriul nostru un sistem de aparare de ultima tehnologie, iar acest lucru este, fara indoiala, un avantaj de necontestat. In acest punct as dori insa sa subliniez ca acest sistem antiracheta este unul strict defensiv, destinat descurajarii unor posibile atacuri si nicidecum indreptat impotriva cuiva. Totodata, in ceea ce priveste profilul nostru international ca tara, acesta a crescut odata cu participarea la scutul american antiracheta, avand la baza profilul important pe care il avem in cadrul NATO.

In plus, amplasarea acestui sistem pe teritoriul Romaniei, in afara de faptul ca sporeste securitatea Romaniei, sporeste securitatea zonelor invecinate Romaniei si vecinilor Romaniei, aduce un plus de siguranta pentru apararea nationala, si reprezinta o contributie la securitatea SUA si a celorlalti aliati NATO.

De asemenea, dincolo de cooperarea efectiva in baza de la Deveselu, Acordul mai prevede si posibilitatea pentru militarii romani de a se instrui, de a fi antrenati de catre partea americana cu privire la aspecte legate de apararea antiracheta, inclusiv operatiunile de tip antiracheta care vor fi dezvoltate in context NATO.

Prin urmare, un avantaj deosebit pe care militarii romani il vor avea in urma acestei colaborari va fi acela ca, in cadrul NATO, ei vor fi, poate, printre cei mai bine pregatiti, alaturi de militarii americani si cei polonezi. Prin urmare, ei vor putea avea un rol important in gestionarea sistemului NATO, atunci cand acesta va fi functional.

Sa nu uitam ca baza va avea un comandant roman. Textul prevede chiar ca baza este romana, sub jurisdictia suverana a Romaniei, ca legile si celelalte norme valabile in Romania continua sa fie aplicabile acolo. Proprietatea bazei si a infrastructurii existente acolo ramane in continuare a Romaniei.

Nu in ultimul rand, raportul dintre beneficiile asigurarii securitatii noastre prin acest sistem amplasat in Romania si cheltuielile pe care partea romana le face direct cu amenajarea bazei de la Deveselu sunt extrem de favorabile partii romane. Partea americana va suporta integral cheltuielile legate de interceptori, de amenajarea Bazei de la Deveselu, cheltuieli care fusesera aproximate la o suma de 400 de milioane de dolari, plus o suma de intretinere anuala a facilitatii din baza si costul interceptorilor care se ridica la aproximativ 10 milioane de dolari per interceptor - vom avea cel putin 24 de interceptori in baza de la Deveselu. Deci, din punctul acesta de vedere lucrurile sunt foarte clare: Romania nu cheltuieste aproape nimic. Sigur, sunt cheltuieli legate de folosirea comuna a Bazei care vor fi impartite proportional cu gradul de utilizare, precum si cu asigurarea securitatii Bazei.

In ceea ce priveste partea americana si castigurile ei, consideram ca SUA au in Romania un partener strategic de incredere si pe care se pot baza. Vom depune toate eforturile ca acest acord sa fie implementat cat mai repede, astfel incat viziunea noastra comuna privind securitatea nationala si cea internationala sa poata fi realizata.

Care sunt pasii urmatori?

Avem in vedere ca in perioada imediat urmatoare sa punem, in spiritul transparentei, textul Acordului la dispozitia publicului.

Apoi, urmatorii pasi ar fi ca proiectul legii de ratificare a Acordului sa fie aprobat de catre Guvern si apoi sa fie transmis Parlamentului pentru ratificare.

Dupa ratificare, urmatorul moment este intrarea in vigoare a Acordului, dupa care urmeaza efectiv aplicarea sa.

Sigur ca mai exista un numar de documente de implementare cu privire la care cele doua parti urmeaza sa mai lucreze. Deci, efortul de negociere nu este complet finalizat.

Acordul din 2005 privind prezenta trupelor americane pe teritoriul Romaniei a determinat incheierea unui numar de 18 aranjamente de implementare. Am inceput deja cu partea americana sa trecem in revista aceste acorduri, sa vedem in ce masura ele trebuie sa fie modificate pentru a fi adaptate si pentru a facilita aplicarea Acordului semnat pe 13 septembrie. Totodata, este mentionata in Acord o serie de noi aranjamente de implementare care ar trebui sa fie incheiate.

In sfarsit, undeva spre sfarsitului anului viitor sau inceputul anului 2013 urmeaza sa inceapa lucrarile principale in Baza.

La orizontul lui 2015 se intentioneaza ca sistemul antiracheta din Romania sa fie deplin functional si operational.

Opozitia a fost consultata inainte de semnarea acestui acord? In 2012 avem alegeri, ce garantii au SUA ca prevederile din cele doua documente semnate in timpul vizitei presedintelui Basescu vor fi puse in aplicare si de viitorii guvernanti?

Am avut un dialog interinstitutional eficient si constructiv cu Comisiile de Politica Externa din Senat si Camera Deputatilor - din care fac parte, evident, si parlamentari ai Opozitiei. MAE a avut o atitudine deschisa si proactiva si a dovedit transparenta pe parcursul procesului de negociere.

Dincolo de informarile periodice transmise si care au fost apreciate, de exemplu, de conducerea Comisiei de Politica Externa a Senatului chiar cu ocazia reuniunii anuale a diplomatiei romane, vreau sa mentionez intalnirea pe care am avut-o pe data de 4 mai 2011, impreuna cu dna Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentului si securitate internationala, sef al delegatiei americane de negociere, insotiti de membrii importanti ai celor doua delegatii, inclusiv directorul Agentiei SUA de Aparare Antiracheta, generalul Patrick O'Reilly, si conducerea Comandamentului European al SUA, la Parlament, cu membrii comisiilor reunite de Politica Externa si de Aparare, ai Grupului de Prietenie cu SUA, cu presedintele si vicepresedintele Senatului.

Aceasta intalnire, organizata la initiativa MAE, a permis un schimb deschis si substantial de opinii pe tema sistemului.

Partea americana a apreciat in mod deosebit sustinerea politica generala, din partea tuturor fortelor politice parlamentare, a proiectului participarii Romaniei in sistemul american antiracheta.

S-a luat o decizie privind achizitionarea de avioane multirol? In ce conditii isi va permite Romania sa beneficieze de F-16 noi?

Traian Basescu: Nu avem bani de F16 - exista solutie sa le luam

In declaratia comuna privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI intre Romania si Statele Unite ale Americii, adoptata la 13 septembrie de catre Presedintii roman si american se arata ca partile intentioneaza sa lucreze impreuna in ceea ce priveste modernizarea fortelor aeriene.

Concret, citatul din declaratie este: "Intentionam sa lucram impreuna la o abordare regionala care poate ajuta statele europene interesate sa isi modernizeze fortele aeriene". Este o declaratie de intentie neconstrangatoare juridic, inclusa intr-un document politic, care nu prejudeca asupra deciziilor ce vor fi luate de catre factorii de decizie competenti din Romania.

Implementarea unui astfel de proiect depinde de evolutiile concrete ulterioare, care vor fi tratate in plan bilateral la nivelul ministerelor de resort. Aceste evolutii depind de ofertele tehnice si financiare concrete care nu sunt inca primite de catre partea romana.