Cat de serioasa este amenintarea nucleara a Rusiei si ce poate sa faca Romania - Interviu cu un expert in securitate nationala

Marti, 05 Februarie 2019, ora 16:19
13623 citiri
Cat de serioasa este amenintarea nucleara a Rusiei si ce poate sa faca Romania - Interviu cu un expert in securitate nationala
Foto: Arhiva Hepta.ro

La ora actuala, exista o confruntare pe toate planurile intre Occident si Federatia Rusa, iar Romania, care ar putea fi tinta loviturilor nucleare rusesti, ar trebui sa aiba o politica de securitate nationala, dar nu o are, ci "de 30 de ani incoace se uita la altii sa ii spuna ce sa faca", afirma Hari Bucur-Marcu, expert in probleme de securitate nationala.

Comentariul vine in contextul in care SUA au anuntat recent ca suspenda pentru 6 luni aplicarea Tratatului Fortelor Nucleare Intermediare (INF), exemplul sau fiind urmat imediat de Federatia Rusa. Gravitatea acestui moment a fost subliniata ferm chiar de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul intalnirii avute saptamana trecuta la Palatul Cotroceni cu presedintele Romaniei, Klaus Iohannis.

Si daca in Romania s-a asternut tacerea pe acest subiect dupa plecarea lui Jens Stoltenberg, Rusia n-a scapat ocazia sa ne mai transmita inca o data mesajul ca ne aflam in vizorul ei din cauza scutului de la Deveselu.

L-am invitat pe Hari Bucur-Marcu, fost sef al Serviciului Strategii de Aparare la Statul Major General, sa ne explice cum s-a ajuns in acest punct, cat de grav este ceea ce se intampla si ce ar putea sa faca Romania pentru a se proteja.

Stiti cumva care este pozitia Romaniei cu privire la retragerea SUA si a Rusiei din Tratatul INF?

Am vazut ca, intrebat intr-o emisiune de televiziune, ministrul de Externe a spus ca acum Romania ar putea sa fie tinta loviturilor nucleare ale Rusiei. Este singura pozitie oficiala pe care am vazut-o eu pana acum.

Cum s-a ajuns in acest punct, de ce au suspendat SUA si Rusia aplicarea tratatului?

Federatia Rusa are foarte putine argumente de a juca un rol global in momentul de fata. Este una dintre cele mai mari, daca nu chiar cea mai mare putere nucleara si acesta e singurul argument pe care il are la dispozitie daca vrea sa joace strategic. Orice alt argument ca sa conteze pe arena internationala, sa o ajute sa impuna anumite politici, chiar sa schimbe ordinea mondiala sau macar arhitectura mondiala de securitate, nu prea mai are. Ii lipseste argumentul economic, ii lipseste argumentul diplomatic. Federatia Rusa este foarte izolata din punct de vedere diplomatic, ati vazut ca o multime de oficiali sunt pe listele de sanctiuni.

Si in aceste conditii, lasand la o parte continutul, ca gest in sine am putem spune ca ea nu face altceva decat ce a facut pana anul trecut si Coreea de Nord.

Coreea de Nord si-a "facut reclama" cu faptul ca se inarmeaza nuclear. Au spus ca au rachete, vectori foarte importanti care pot sa duca arma nucleara la distante apreciabile si sa loveasca tinte din tari precum Japonia, Coreea de Sud sau SUA. Si-au facut aceasta reclama prin gesturi concrete - experimente nucleare, lansari de rachete etc - pana cand si-au atins scopul. Scopul lor nu era sa loveasca Japonia, sa distruga Tokio de exemplu, scopul lor era sa atraga atentia, sa fie si ei bagati in seama, sa fie adusi la masa dialogului si de acolo sa vada ce se poate face mai departe.

Exact asta face si Federatia Rusa in momentul de fata. Vazand succesul pe care l-a avut Coreea de Nord, asta fac si ei: exacerbeaza in spatiul public ideea de reinarmare nucleara si fac si gesturi concrete: anunta ca au rachete noi, greu detectabile si care pot sa duca lovituri nucleare in toate capitalele din Europa etc. Ei nu fac asta ca sa loveasca cu adevarat Europa, pentru ca orice lansare de armament nuclear ar duce in acest moment la distrugerea planetei (exista inclusiv elemente automate de retaliere, adica americanii au posibilitatea sa distruga nuclear Federatia Rusa chiar daca ei sunt morti la propriu) . Deci nimeni nu se asteapta sa inceapa un razboi nuclear. Dar este un razboi hibrid in care conteaza foarte mult aceasta parte psihologica, sociala.

Cat de credibili sunt ei si cat de mult ii baga in seama comunitatea internationala? Astea sunt intrebarile la care trebuie sa se raspunda in acest context.

Contextul initial, din anii '80 cand s-a semnat tratatul INF, era unul similar cu cel de acum. Era evident ca Uniunea Sovietica avea o zona de influenta care o costa prea mult. Si atunci, ca si acum, au apelat la argumente de forta - avem si noi arme etc.

Dar o cursa a inarmarilor nucleare, care ar duce la distrugerea planetei, este absurda. Nu ai niciun argument pentru asa ceva.

Si atunci despre ce discutam acum? Ce ne ingrijoreaza?

Exista o scoala de gandire militara care sustine ca, totusi, arma nucleara ar putea sa fie folosita intr-o confruntare militara impotriva militarilor, nu a civililor. O arma mica, cu efect pe cativa km patrati. Si exista si armamente care sa duca astfel de arme nucleare la tinta, astfel incat in loc sa tragi mii de obuze clasice ca sa lovesti o formatiune militara de 2.000 de oameni, tragi o singura astfel de bomba si-i omori.

Rusii au asemenea arme si cu ele jongleaza, pentru ca atata vreme cat nu exista un acord international sau bilateral, ei pot sa produca asemenea arme in numar suficient de mare incat sa se gandeasca cineva ca e vorba chiar despre o confruntare clasica - un razboi cu o componenta nucleara care nu duce neaparat la un razboi nuclear generalizat si nici la distrugerea planetei, a civilizatiei umane.

Insa, pentru asemenea arme e nevoie de un acord, asa cum exista un acord pentru armele chimice, exista acorduri privind armele biologice etc. Acest acord, care este pentru arme intermediare, este acum in suspensie tehnica si asa va ramane pentru urmatoarele 6 luni.

Dupa care nu se stie ce va fi.

In ce fel e implicata Romania in aceasta problema de securitate internationala?

Din momentul in care noi am avut prima instalatie americana pe teritoriul Romaniei, cea de la Deveselu, care are armament modern antiracheta, dar poate sa faca si alte lucruri (in sensul ca existenta lui e o preocupare pentru oricine ar vrea sa loveasca Romania - este o instalatie defensiva, dar suparatoare pentru oricine ar vrea sa atace Romania sau Europa), din acel moment retorica Federatiei Ruse a fost: "Ati primit elemente ale scutului, din acest moment va calificati sa va lovim nuclear".

In momentul de fata, lucrurile sunt in evolutie. Exista o confruntare pe toate planurile intre Occident si Federatia Rusa. Sigur, nu suntem in razboi, exista o cooperare si cea mai mare parte a bunastarii pe care o primeste din afara Federatia Rusa vine din Occident (pentru ca vinde si in China, si in alta parte, dar vinde foarte mult gaz si petrol in Europa) . De aceea ea are nevoie de Europa, pentru ca altfel "moare de foame". Deci n-o sa fie un razboi ca sa cucereasca sau sa loveasca Europa, pentru ca ar fi ca si cand s-ar impusca singura in picior.

Ce am putea sa facem noi? Ce ar trebui sa faca Romania?

Romania ar trebui sa aiba o politica de securitate nationala. Si nu o are. Romania de 30 de ani incoace se uita la altii sa ii spuna ce sa faca. "Noi suntem parte a Occidentului, ne spune Occidentul ce trebuie sa facem" este retorica noastra paguboasa.

Apoi mai e o problema, pentru care trebuie sa ne reamintim un moment crucial din istorie: Criza rachetelor din Cuba (1962) . Acela este un moment de referinta pentru toti expertii in securitate internationala, atunci a fost omenirea cel mai aproape de declansarea unui razboi nuclear. Pe vremea aceea nu erau atat de multe arme cum sunt astazi si nici atat de multe puteri nucleare. Si nici nu existau rachetele intercontinentale, care ar putea sa mearga si 15.000 de km distanta.

Ca urmare, se presupunea ca un asemenea razboi putea sa aiba un castigator (acum e clar ca n-ar mai putea sa aiba) . Sovieticii isi dusesera rachetele in Cuba. Romania era singurul stat din blocul comunist care nu avea trupe sovietice pe teritoriul lui. Prin urmare, nici arme nucleare. Ai nostri s-au dus la americani si le-au spus: "Daca, totusi, e sa fie un razboi nuclear, poate nu ne loviti, ca noi nu avem arme nucleare". Americanii nu au spus nici da, nici nu, dar rusii au aflat. Si au inteles mentalitatea romaneasca: "Noi suntem aliati cu voi, cu sovieticii, dar daca ne avem bine si cu americanii, de ce sa nu ii rugam sa nu ne loveasca?".

Asa ca acum ar trebui transate cateva lucruri si in primul rand faptul ca suntem parte a Occidentului. Nu mai facem cum am facut in 1962 cand, desi eram parte a Tratatului de la Varsovia, discutam cu americanii ("inamicul nuclear") sa nu ne loveasca. Trebuie sa fie limpede ca am facut alegerile: am ales Occidentul, am ales NATO, am ales euro-atlantismul. Si din punct de vedere al securitatii, nu numai cultural, civilizational. Mai ales ca acest atlantism ne aduce noua cea mai mare garantie de securitate pe care a avut-o poporul asta in toata existenta lui.

Apoi, desi pare absurd sa avem asteptari ca un lider roman sa gaseasca solutii pentru problemele de securitate la nivel global (noi nu avem nici solutii pentru problemele noastre), asa ar fi frumos. Ar fi frumos sa existe o scoala de gandire romaneasca, care sa se auda si care sa lanseze cel putin o idee serioasa pe piata dezbaterilor de securitate, inclusiv in materia aranjamentelor de securitate, cum sunt si tratatele acestea, dar mai ales pentru Europa.

Iar pentru ca Romania detine presedintia Consiliului UE, ar fi trebuit ca la intalnirea informala care a avut loc recent la Bucuresti sa venim cu idei. Si nu doar cu idei, astfel de lucruri se instrumenteaza, se fac calcule, se identifica argumente, se vine cu propuneri de negocieri, cu elemente concrete, garantii care ar trebui sa faca viabil un acord etc. Sigur, exista si la noi oameni care ar putea sa gandeasca astfel de lucruri, pentru ca e vorba despre o inteligenta medie, nu trebuie sa ai sclipiri.

Dar nu sunt oameni suficient de credibili, nu au in spate guvernul, macar un element de guvernare romanesc, cum ar fi presedintele, ca sa poata sa spuna cu voce tare, sa fie ascultati: Noi asa ne gandim, asta ar fi o solutie, haideti sa incepem o runda de negocieri, sa le dam si numele "Negocierile de la Bucuresti".

Din pacate, noi nu suntem in stare de asa ceva, asta e realitatea. Si atunci singurul lucru important pentru noi este sa nu ne facem rau, prin atitudine, ceva de genul: "Poate scapam mai repede daca ne imprietenim cu rusii" sau mai stiu eu ce.

Si totusi, iata ca, din pacate, ne facem singuri rau. Un exemplu clar este situatia incerta a sefului Statului Major al Apararii, nu?

Categoric. In ceea ce priveste apararea nationala, ca parte esentiala a securitatii nationale, sunt probleme foarte grave. Si nu sunt numai de maniera ca ministrul Apararii face nu stiu ce (si face prostii foarte mari), e vorba de totala inactivitate a celor din serviciile de informatii, care ar trebui sa spuna clar ce e cu acest ministru care aduce un judecator ca sa stabileasca cine comanda apararea nationala. Sunt cu totul bulversante aceste lucruri, pentru ca nimeni nu poate fi atat de prost. Asta e ideea de baza - nimeni nu poate face asemenea lucruri din prostie, fiindca nu l-a dus mintea la mai mult. Lucrurile astea sunt facute de cineva si cei de la serviciile de informatii militare sau civile ar trebui sa spuna despre cine e vorba.

Apoi, mai este si presedintele, care nu numai ca nu apare public sa spuna despre ce e vorba in toate problemele astea, dar are atitudini bulversante. Cum adica, te cheama ministrul in contencios administrativ pe problema prelungirii mandatului sefului SMAp si tu accepti?! Trebuia pur si simplu sa refuze o asemenea abordare, nu sa vina cu chichite avocatesti.

Presedintele Romaniei are un rol foarte clar in privinta asta. Pe care nu il joaca.

  1. Generalul Ciuca nu mai este seful Armatei, dupa ce instanta a suspendat decretul lui Iohannis. Cine conduce acum Statul Major?
  2. Schimbarea sefului Armatei: Cum a jonglat MApN cu dosarele pentru ca decizia sa fie luata de judecatorul Vasile Bicu
  3. Expert in securitate nationala: Nu poti sa te duci in contencios administrativ cu ierarhia militara doar pentru ca vrei sa iti bati joc de presedinte - Interviu

Citește și:
Cele trei nume luate în considerare PSD pentru prezidențialele din 2024. Ciolacu susține că nu-l interesează
Cele trei nume luate în considerare PSD pentru prezidențialele din 2024. Ciolacu susține că nu-l interesează
Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat că nu se gândește să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, însă nu a exclus alte trei nume care se vehiculează a fi reprezentantul...
Cine este președintele filialei din România a Fratelli d’Italia, formațiunea care a câștigat alegerile din Italia
Cine este președintele filialei din România a Fratelli d’Italia, formațiunea care a câștigat alegerile din Italia
Fratelli d’Italia, partidul care a câștigat cele mai recente alegeri parlamentare din Italia, are din 2020 o filială și în România, condusă de către Alessandro Console, un om de afaceri...