Sistemul de comanda-control (C4I) al Armatei Romane: momentul-cheie al programului 2% din PIB pentru Aparare

Autor: Ovidiu Raetchi - scriitor specializat in Orientul Mijlociu
Sambata, 04 Ianuarie 2020, ora 19:05
19107 citiri

Programul de modernizare a Armatei Romane a fost afectat de perioada confuza si irationala in care Dragnea a dominat Parlamentul, schimband premieri si ministri ai Apararii in functie de toane si hachite greu de inteles.

In toata aceasta perioada, mai degraba am orbecait in cate doua-trei directii concomitent, fara ne asumam nimic limpede, pentru ca Dragnea tinea sa controleze personal programele de modernizare militara, incercand probabil sa scoata cine stie ce profit (personal, politic, financiar) din fiecare dintre ele.

Dragnea a blocat licitatia pentru corvete, a incercat sa tina pe loc votul pentru Patriot (aparent, dorind sa arate americanilor cine stie ce pisica...) si si-a bagat mustata in proiectul prin care Armata urma sa beneficieze de un sistem de comanda-control complex si modern. E greu de ghicit daca in spatele acestor interventii haotice exista un obiectiv real sau daca liderul PSD intrase deja in faza Nero-Caligula a prabusirii sale (cea in care era urmarit de asasini pe Calea 13 septembrie si cand mercenarii lui Soros se napusteau asupra lui la restaurant si il priveau urat).

Chiar si aceste conditii, programul de modernizare a mers inainte: contractele de la Guvern la Guvern (cele cu Statele Unite) nu puteau fi blocate nici macat de trepadusii lui Dragnea, iar generalul Ciuca a reusit sa puna in miscare, in iarna lui 2019, cateva directii unde se acumulasera intarzieri periculoase (transportoare blindate, ultimele avioane F-16).

In aceste conditii, daca vom reusi pana in vara anului 2020 sa deblocam si situatia corvetelor, putem spunem ca ne apropiem de jumatatea drumului in privinta investitiilor intr-o armata mai moderna - decizie pe care clasa noastra politica si-a asumat-o la unison dupa invadarea si anexarea Crimeii de catre Rusia.

La aceasta jumatate a drumului, examenul de maturizare al clasei politice si al sistemului de aparare din Romania va fi dat prin solutionarea problemei programului C4I - adica "sistemul de comanda, control, comunicatii, calculatoare si informatii militare". Ca lucrurile sa para si mai complicate, merita spus ca sistemele C4I avute in vedere de Armata Romana trebuie sa aiba capabilitati ISTAR - adica intelligence, surveillance, target acquisition, and reconnaissance.

Pe de alta parte, ca sa simplificam putin lucrurile, e suficient sa precizam ca C4I ar trebui sa reprezinte, in fond, creierul Armatei Romane, facand sa functioneze corent si concomitent toata tehnica de lupta moderna in care investim atat. C4I cu capabilitati ISTAR ne ofera siguranta ca deciziile sincronizate se iau in timp real, pe baza informatiilor care vin constant din teren, din numeroase surse. Ce se intampla cand acest creier este neperformant sau nefunctional? Poate ar trebui sa-I intrebam pe militarii ucraineni, care au fost depasiti relativ usor de oamenii lui Putin - tocmai pentru ca nu aveau un centru C4I decent. (Ca sa facem discutia si mai interesanta, sa amintim in trecere si ca scandalul Liviu Dragnea-Circinus, anchetat de procurorii americani, viza tocmai programul C4I romanesc).

Exista multe criterii pe care un sistem C4ISR trebuie sa le indeplineasca. Trebuie sa integreze, de pilda, tehnica militara care provine de la producatori diferiti, care folosesc asadar "limbaje" diferite de programare si comunicare. Prin C4I, diferitele arme inteleg si vorbesc simultan o "limba" comuna. Apoi, in mod evident, este esentiala compatibilitatea cu sistemele NATO - pe flancul estic vorbim despre forte multinationale foarte diverse.

Totusi, cel mai important aspect al unui sistem national de comanda si control este tocmai caracterul sau national. Motivul e absolut evident: codul care ofera acces in creierul unei armate nationale (oricat de integrate in structuri de tip NATO), "cheia" informatica care face intregul sistem sa functioneze trebuie sa se afle in mainile unui producator local verificat si stabil. Nu e in niciun caz o abordare "nationalista": in multe alte domenii (aviatie, marina, artilerie) solutiile occidentale sunt in momentul de fata mai avansate decat cele locale - si reprezinta alegeri mai logice pe masura ce ne dezvoltam propriile capacitati de productie. Dar nu si pentru C4I, unde toate fortele militare (SUA, Germania, Marea Britanie, Franta, Turcia, Spania, Polonia s.a) isi dezvolta cu producatori nationali solutiile C4I, pentru ca e greu sa ghicesti cine va controla peste doua decenii compania straina care detine "cheia" de comanda a armatei tale.

Iata de ce cred ca programul C4I reprezinta, in fapt, marele test al adevarului atunci cand vine vorba de modernizarea Armatei Romane. Realitatea este ca industria nationala de aparare nu a obtinut pana acum rezultate spectaculoase in urma directionarii a 2% din PIB catre aparare: dupa semnalul de alarma din Crimeea, avem nevoie urgenta de achizitii defensive de top - iar urgenta ne obliga sa cumparam sisteme de-a gata sau aproape de-a gata. Nu putem in cinci ani sa fabricam avioane invizibile in uzinele dezafectate ale lui Ceausescu. Putem pune pe picioare, in jurul unor programe de tip F-16 sau Piranha 5, unitati partiale din lantul de productie, mentinere sau modernizare.

Dar abia prin programul C4I vom vedea cu adevarat de ce sunt capabili producatorii romani (pentru ca avem producatori romani care pot asigura cu success C4I). Si abia acum vom putea observa in detaliu cum protejeaza politicienii si structurile de intelligence o astfel de directie, care este cu adevarat - dupa toata vorbaria goala practicata de unii pe acest subiect - de Interes National (sau, in limbaj contemporan, "un interes esential de securitate").

Ovidiu Raetchi este un politician, politolog si scriitor roman, deputat in Parlamentul Romaniei si vicepresedinte PNL Bucuresti. A absolvit Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative. Reprezinta in Parlament romanii din Orientul Mijlociu si Africa, printre care si militarii din Afganistan. Este membru al Comisiei pentru Aparare si al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni din Camera Deputatilor. A publicat: Esteistica (2004), Din Agora (2012), Anti-Dughin. Civilizatia Crestin-democrata si un proiect pentru Rusia (2014) si Teoria Marelui Licurici & alte idei de dreapta (2014).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Toni Greblă îi răspunde lui Nicușor Dan pe tema autorizațiilor ilegale din Kiseleff:„După răspunsul ISC vom întreprinde toate măsurile”
Toni Greblă îi răspunde lui Nicușor Dan pe tema autorizațiilor ilegale din Kiseleff:„După răspunsul ISC vom întreprinde toate măsurile”
Instituţia Prefectului Bucureşti – condusă de Toni Greblă – i-a transmis, sâmbătă, primarului general Nicuşor Dan, că nu a susţinut „cu niciun prilej” că refuză să atace în...
Cătălin Drulă anunţă că şi-a lansat oficial candidatura la şefia USR: "Sunt persoana potrivită"
Cătălin Drulă anunţă că şi-a lansat oficial candidatura la şefia USR: "Sunt persoana potrivită"
Preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă, a anunţat, sâmbătă, 21 mai, că şi-a lansat oficial candidatura la preşedinţia formaţiunii. "Cred că USR are nevoie de organizare, energie...