Cate ore ar economisi soferii zilnic daca s-ar da in folosinta autostrada Bucuresti-Brasov. 33.384 de masini circula pe DN1 in fiecare zi

Autostrada Ploiesti - Comarnic - Brasov este dezbatuta de peste 18 ani in Romania, de la initiativa de a fi construita in parteneriat public-privat.

In prezent, constructorii nu se inghesuie sa depuna oferte pentru a realiza autostrada de pe Valea Prahovei, care ar curma suferinta soferilor de pe DN1, ci mai degraba cer Companiei de Drumuri lamuriri in privinta documentelor publicate, care ii tin departe de a se implica.

La ora actuala, din autostrada Bucuresti - Brasov a mai ramas de lansat spre executie sectiunea Ploiesti - Brasov si centura Comarnic. Tronsonul Bucuresti - Ploiesti este in operare din 2012, iar lucrarile la lotul Rasnov - Cristian ar putea fi gata pana la finalul acestui an, potrivit estimarilor Ministrului Transporturilor, Lucian Bode.

La finalul lunii august, CNAIR a lansat licitatia pentru revizuirea studiului de fezabilitate realizat in 2006, dar si pentru elaborarea proiectului tehnic pentru tronsonul Ploiesti - Brasov. Contractul are o valoare cuprinsa intre 48,8 milioane de lei si 57,6 milioane de lei, iar documentatiile ar trebui sa fie gata in trei ani si jumatate. Apoi, constructorii s-ar putea apuca de lucrari.

Lotul Ploiesti-Brasov, fara varianta de ocolire Comarnic si sectorul Rasnov-Cristian, are 97,3 kilometri. Singura oferta a fost depusa din partea Consitrans, iar contractul ar putea fi semnat in prima luna din 2021, daca nu se depun contestatii.

Specialistii in infrastructura spun ca proiectantii seriosi au stat deoparte la aceasta licitatie, intrucat Compania de Drumuri a lansat o documentatie cu numeroase erori si neconcordante si o valoare estimata a investitiilor foarte mica. Mai mult, Asociatia Pro Infrastructura avertizeaza ca "singurul ofertant, Consitrans, este recunoscut pentru marile probleme in a livra proiecte de calitate si la timp (spre exemplu A7 Ploiesti-Bacau sau A13 Sibiu-Fagaras)".

Licitatia pentru centura Comarnic, in lungime de 5,2 kilometri, este suspendata dupa ce ofertantii au acuzat numeroase neclaritati. Asociatia Pro Infrastructura (API) avertizeaza ca proiectul "este foarte aproape de un nou esec", pentru ca firmele de constructii nu vor depune oferte din cauza neclaritatilor si a lipsurilor din documentia tehnica, iar valoarea estimata pentru constructie este mult prea mica.

Pana acum, 30 de agenti economici au depus solicitari de clarificari, iar la nivelul Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) s-a constituit un grup de lucru pentru revizuirea documentatiei de atribuire prin punerea in acord cu solicitarile de clarificare ale agentilor economici, a transmis institutia la solicitarea Ziare.com.

In aceasta situatie, inceperea lucrarilor la cei 100 de kilometri ramasi pana la Brasov din autostrada care incepe la Bucuresti mai are de asteptat. Soferii se vor incolona in continuare pe DN1 in drumul spre munte, iar accidentele rutiere vor inregistra rate similare in anii care vin.

Aglomeratia de pe DN1

DN1 este una dintre cele mai aglomerate sosele din Romania. Traficul devine infernal in zilele de weekend si in cele libere, oficiale, cand masinile se incoloneaza in drumul spre munte sau inapoi in Capitala.

Valorile traficului mediu zilnic anual pe DN1 au crescut cu 5% in ultimii trei ani, de la 28.838, in 2017, la 33.384, in 2020. Peste cinci ani, estimarile arata ca pe acest drum vor circula anual, in medie, 42.607 masini.

In 2015, pe ruta Ploiesti - Brasov au circulat zilnic circa 11.000 de masini, iar numarul va trece de 31.000 de unitati, in 2045, potrivit estimarilor publicate de Comisia Nationala de Prognoza.

In prezent, traficul mediu zilnic anual pentru DN1 difera in functie de sectoare. Din Bucuresti in Otopeni circula circa 75.000 de vehicule, acesta fiind cel mai aglomerat sector, potrivit datelor transmise de Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica (CESTRIN) la solicitarea Ziare.com.

Prin constructia si darea in functiune a autostrazii Bucuresti-Brasov, soferii ar economisi 80.000 de ore pe zi, se arata in aceeasi analiza de costuri si beneficii a proiectului de concesiune al autostrazii Comarnic - Brasov, anulat de Compania de Drumuri in 2015. Spre exemplu, pe sectorul Comarnic - Predeal, unul dintre cele mai aglomerate sectoare de pe ruta, in lipsa autostrazii, estimarile arata ca in anul 2020 un vehicul ar parcurge drumul in circa 120 de minute, in timp ce tronsonul de autostrada s-ar parcurge in doar 12 minute.

Accidentele de pe DN1. Autostrada Comarnic - Brasov ar salva 10 vieti omenesti pe an

Drumul National 1, care asigura legatura intre Capitala si Ardeal, este cea mai periculoasa ruta din Romania, judetul Brasov fiind considerat cu cel mai mare risc. Numai anul trecut, Drumul National 1 este responsabil pentru moartea a 56 de persoane, ranirea grava a 223 de oameni si ranirea usoara a 153. In 2019, pe soseaua care incepe in Bucuresti si ajunge la Oradea, s-au produs 198 de accidente grave si 321 de accidente usoare, potrivit statisticilor rutiere.

Intr-o analiza cost-beneficiu a proiectului de concesiune al autostrazii Comarnic - Brasov, anulat de Compania de Drumuri in 2015, se preciza ca autostrada Comarnic - Brasov ar duce la salvarea a 10 vieti omenesti intr-un an, prin decongestionarea traficului pe DN1.

Scurt istoric al parteneriatelor public-privat

In 2002, au fost initiate primele demersuri in vederea realizarii autostrazii Bucuresti-Brasov in regim de parteneriat public-privat, dar contractele nu au fost incheiate.

In 2007 a fost a doua incercare de a realiza proiectul in regim public-privat. Contractul a fost atribuit, dar nu a mai fost semnat. In 2012 a fost o alta incercare esuata. In 2015, concesiunea celor 53 de kilometri de autostrada intre Comarnic si Brasov, contract semnat cu o asociere de firme, a picat.

In septembrie 2017, prim-ministrul de la acea vreme, Mihai Tudose, anunta o premiera in constructia de autostrazi: gestionarea intregului proiect Bucuresti-Comarnic-Brasov de catre Banca Mondiala, care urma sa acorde sprijin tehnic Romaniei pentru realizarea proiectului.

In iunie 2018, ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Sova, a anuntat oprirea acordului cu Banca Mondiala pentru proiectul autostrazii Comarnic-Brasov, urmand ca autostrada sa fie construita printr-un parteneriat public-privat (PPP), monitorizat de directorul Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Narcis Neaga, care a mai coordonat trei incercari similare in 2004, 2009 si 2015.

In iulie 2019, premierul Viorica Dancila declara ca pentru a incepe mai repede lucrarile la autostrada Comarnic - Brasov, aceasta va fi scoasa din parteneriat public-privat, unde exista o solicitare din partea unei asocieri englezo-turce, si va fi declarata de importanta nationala la urmatoarea sedinta a CSAT, pentru a fi construita cu bani de la bugetul statului.

La finalul lui 2019, PSD a pierdut guvernarea, la putere venind liberalii care s-au opus unui parteneriat public-privat. Astfel, licitatia lansata in 2018 pentru realizarea prin PPP a autostrazii Ploiesti - Comarnic - Brasov a fost anulata in primavara acestui an, dupa ce Guvernul condus de Ludovic Orban a decis sa transfere proiectul de la Comisia Nationala de Strategie si Prognoza la Ministerul Transporturilor.

Primul lot din autostrada Comarnic - Brasov, scos la licitatie in acest an. Are 5,2 km si este varianta de ocolire a unui oras

VIDEO Cand se va circula pe autostrada Comarnic-Brasov, pe sectorul dintre Rasnov si Cristian. Imaginile din drona arata stadiul lucrarilor

Citește și:

Președintele Consiliului European vine în România. Anunțul, făcut după vizita lui Klaus Iohannis la Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi luni, 27 martie, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Anunțul a fost făcut vineri, 24 martie, de...

Ce s-a discutat la Consiliul European. Explicațiile președintelui României, Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Consiliul European de la Bruxelles, transmite Administraţia Prezidenţială. Astfel, Consiliul European a luat notă de mandatele...