Lovitura de la avocatul CJUE: Coruptii "de lux" care ar putea ramane cu condamnarile ce fusesera anulate printr-o decizie a CCR

Vineri, 05 Martie 2021, ora 22:50
41429 citiri
Lovitura de la avocatul CJUE: Coruptii "de lux" care ar putea ramane cu condamnarile ce fusesera anulate printr-o decizie a CCR
Cine sunt acuzatii de coruptie care ar putea sa ramana cu condamnarile la inchisoare dupa o concluzie a avocatului CJUE

Completurile de trei judecatori ale instantei supreme nationale au fost considerate gresit nelegal constituite de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), pentru motivul ca nu sunt specializate in materie de coruptie, conform avocatului general al Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek.

Concluzia avocatului general al CJUE ar putea afecta soarta a zeci de dosare de coruptie in care au fost anulate sentintele date pe fondul cauzei, ca urmare a deciziei CCR. Pe lista se afla nume grele ale vietii politice romanesti, Darius Valcov, Dan Sova, Sebastian Ghita, Andreea Cosma sau Viorel Hrebenciuc.

Bobek propune Curtii sa declare ca "articolul 325 alineatul (1) TFUE se opune unei decizii a unei curti constitutionale nationale, precum Decizia nr. 417/2019, prin care se constata nelegalitatea compunerii completurilor de judecata ale instantei supreme nationale care se pronunta in prima instanta asupra unor infractiuni de coruptie pentru motivul ca aceste completuri nu sunt specializate in materie de coruptie, desi judecatorilor care fac parte din completurile mentionate le-a fost recunoscuta specializarea necesara".

Avocatul general al CJUE a prezentat, joi, concluziile dupa ce mai multe instante din Romania au inaintat, in anul 2019, Curtii de Justitie o serie de intrebari preliminare privind statul de drept, independenta judecatorilor si combaterea coruptiei.

Bobek face referire la Decizia nr. 417/2019 a CCR care a hotarat ca procesele inculpatilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), condamnati in prima instanta pana pe 23 ianuarie 2019 de completuri de trei judecatori, dar care nu au o sentinta defintiva, sa fi rejudecate.

Concluziile avocatului general al CJUE nu au un caracter obligatoriu, dar sunt de regula respectate de catre CJUE. Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene urmeaza sa fie luata la o data ulterioara si va avea un caracter obligatoriu pentru instantele din Romania, pentru ca dreptul european are intaietate in fata celui national.

Pe scurt:

- CCR decide in iulie 2019: - completurile de trei judecatori ale ICCJ au fost nelegal constituite pentru motivul ca acestea nu sunt specializate in materie de coruptie

- Procesele inculpatilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, condamnati in prima instanta pana la data de 23 ianuarie 2019 de completuri de trei judecatori, dar care nu au o sentinta defintiva, vor fi rejudecate de la zero.

- Avocatul general al CJUE decide in februarie 2021: CCR a considerat gresit nelegal constituit completul de trei judecatori

- Concluziile avocatului general nu au un caracter obligatoriu, dar sunt de regula respectate de catre CJUE

- CJUE urmeaza sa se pronunte.

- Instantele romanesti sunt obligate sa respecte deciziile CJUE.

Ramane valabila hotararea pe fond

In cazul in care CJUE va da o hotarare conforma cu concluziile avocatului general Michal Bobek, vor fi consecinte uriase in marile dosare de coruptie care au beneficiat de decizia CCR si au obtinut rejudecarea proceselor, respectiv anularea primei sentinte.

Multe dintre aceste dosare nu se mai afla acum pe rolul Curtii Supreme, ci au fost trimise la instantele inferioare, tribunal sau curte de apel, pentru ca inculpatii nu mai au calitate de parlamentar.

Asadar, daca CJUE ii va da dreptate avocatului general, atunci judecata dosarelor in discutie va fi reluata din faza in care se aflau in momentul imediat anterior deciziei CCR.

"Ramane valabila hotararea de fond, fie ca vorbim de achitare sau condamnare, si se judeca acum doar calea de atac, la instanta superioara celei care a pronuntat hotararea pe fond. Cu alte cuvinte hotararea data de completul de trei judecatori de la Inalta Curte a fost valabila pentru ca a fost legal constituit in raport de legislatie europeana, care se aplica cu prioritate fata de legislatia romana", au precizat pentru ziare.com, surse judiciare.

Potrivit surselor citate sunt peste o suta de dosare de coruptie a caror sentinta pe fond (la completul de trei judecatori) a fost anulata dupa decizia CCR.

Ce poate face DNA

Procedural, Parchetul, in cazul de fata DNA, poate sa ceara desfiintarea hotararii prin care s-a cerut rejudecarea dosarelor, urmand ca judecata sa se reia din faza imediat anterioara deciziei CCR.

"Instanta niciodata nu se autosesizeaza, intotdeauna trebuie ca cineva sa ceara, procurorul sau reprezentantul legal al inculpatului. Cine altcineva poate sa ceara in cazul de fata decat procurorul, inculpatul neavand interes, pentru ca lui i s-a anulat o condamnare la inchisoare. Procurorul trebuie sa gaseasca o cale procedurala", au precizat sursele citate.

Pe scurt:

- multi dintre inculpati judecati pentru fapte de curuptie au scapat de condamnarile la inchisoare dupa decizia CCR din iulie 2019

- Dosarele lor se rejudeca acum de la zero.

- Daca CJUE ii da dreptate avocatului general, prima sentinta ramane valabila

- Inculpatii care au scapat pentru o perioada de pedeapsa se trezesc din nou cu sentinte de condamnare la inchisoare valabile

- In aceeasi situatie se afla si inculpatii care au fost achitati de completul de trei judecatori

Juristii consultati de ziare.com au precizat ca pe lista dosarelor de coruptie care ar intra in vizorul unei viitoare decizii a CJUE se afla:

Dosarul Andreei Cosma, fost parlamentar PSD si fiica baronului PSD de Prahova, Mircea Cosma.

Curtea Suprema a anulat in iunie 2020 condamnarea de patru ani cu executare si au trimis dosarul la rejudecare. Judecatorii Curtii Supreme au anulat condamnarea Andreei Cosma pe motiv de compunere nelegala a completurilor de 3 judecatori de la ICCJ, ca urmare a deciziei CCR. Acest dosar a fost declinat ulterior la Tribunalul Prahova pentru ca Andreea Cosma nu mai are calitate de parlamentar si poate fi judecata de o instanta inferioara.

Daca CJUE respecta recomandarea avocatului general, Andreea Cosma ramane cu condamnarea de patru ani cu executare, iar dosarul sau se va intoarce la Inalta Curte unde se va judeca doar calea de atac, adica exact acolo unde se afla inainte de decizia CCR.

Dosarul fostului ministru de Finante, Darius Valcov, in care a fost condamnat pe fond la opt ani de inchisoare de ICCJ ar putea fi in aceeasi situatie. Avocatii sai au invocat, la instanta suprema, nelegalitatea compunerii completului de 3 judecatori care l-a condamnat pe Valcov, in prima instanta, la 8 ani de inchisoare. Judecarea in aceasta cauza a fost insa suspendata, dupa ce judecatorii au dispus sesizarea Curtea de Jsutitie a Uniunii Europene in cazul deciziei CCR privind completurile specializate.

Si procesul fostului presedinte al Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, ar putea fi atins de concluziile avocatului general al CJUE.

Mircea Cosma a fost condamnat, in noiembrie 2016, la o pedeapsa in prima instanta, de 8 ani de inchisoare cu executare de catre un complet de 3 judecatori nespecializat pe coruptie. Si fiul sau, fostul deputat PSD Vlad Cosma, inculpat in acelasi dosar, a fost condamnat tot atunci, la o pedeapsa de 5 ani de inchisoare, de catre acelasi complet.

Acest dosar a fost declinat de ICCJ la Tribunalul Prahova, avand in vedere ca niciunul dintre inculpati nu mai are calitate de parlamentar.

Un alt dosar celebru aflat intr-o situatie simialara este cel in care au fost deferiti justitiei de catre DNA Sebastian Ghita si fostul primar al Ploiestiului, Iulian Badescu

Cei doi au fost achitati in prima intanta de completul de trei judecatori, considderat atunci nelegal constituit. Dosarul se rejudeca pe fond la Tribunalu Prahova.

Lista dosarelor care ar putea fi vizate de recomandarile avocatului general si de o decizie ca atare a CJUE este cu mult mai lunga. Astfel, au fost condamnati de completuri de trei judecatori, considerate nelegal constituite, Viorel Hrebenciuc (2 ani cu executare) sau fostul ministru Dan Sova (3 ani de inchisoare cu executare).

Juristii consultati de ziare.com au explicat ca nu a existat o practica unitara a judecatorilor de la ICCJ privind dosarele de coruptie atinse de decizia CCR privind constituirea completurilor de trei. Unii judecatori au desfiintat prima sentinta si au trimis dosarele la rejudecare in prima instanta, altii au decis sa suspende cauza si sa intrebe CJUE cu privire la aplicarea deciziei Curtii Constitutionale pe completurile specializate in cazuri de coruptie.

Citește și:
Cocaină și escorte într-un apartament din Alba Iulia. Pedeapsa uriașă primită de un inginer în vârstă de 38 de ani
Cocaină și escorte într-un apartament din Alba Iulia. Pedeapsa uriașă primită de un inginer în vârstă de 38 de ani
Cocaină într-un apartament din Alba Iulia, loc de întâlnire al unui inginer de 38 de ani cu escorte. A fost prins în flagrant și a primit închisoare cu executare. Un bărbat în vârstă...
Pedeapsa primită de o inspectoare antifraudă pentru șpaga de 100.000 de euro. Mita, găsită într-o plasă roz cu Mickey Mouse: ”Şi aşa am picat de fazan”
Pedeapsa primită de o inspectoare antifraudă pentru șpaga de 100.000 de euro. Mita, găsită într-o plasă roz cu Mickey Mouse: ”Şi aşa am picat de fazan”
Georgiana Popa, fost inspector în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală București, trimisă în judecată pentru trafic de influență, a fost condamnată de Tribunalul București la...