Alegerile din statele europene din 2017, marcate de ascensiunea formatiunilor extremiste

Sambata, 30 Decembrie 2017, ora 12:45
2297 citiri
Alegerile din statele europene din 2017, marcate de ascensiunea formatiunilor extremiste
Foto: Pixabay

Anul 2017 a adus schimbari politice in Europa, fiind organizate alegeri in mai multe state europene, printre care Olanda, Franta, Germania sau Austria, iar in urma acestora formatiunile extremiste au reusit sa obtina scoruri record pentru ultimele decenii.

Olanda

Alegerile din Olanda au dat startul scrutinelor nationale ce s-au desfasurat in 2017 in cateva tari importante ale Uniunii Europene. Rezultatul acestora a fost foarte important, mai ales in contextul ascensiunii formatiunilor extremiste din UE. Pe fondul temerilor privind o victorie a euroscepticilor, prezenta la urne a fost de 81%, cea mai mare in Olanda in ultimele trei decenii.

Astfel, Partidul Popular pentru Libertate si Democratie (VVD, centru-dreapta), al premierului Mark Rutte, s-a clasat pe primul loc in scrutinul parlamentar din Olanda, cu 32 de locuri in Parlamentul de 150 de membri, urmat de Miscarea Crestin-Democrata (CDA, centru), cu 21 de locuri, si de formatiunea populista Partidul Libertatii (PVV, extrema-dreapta), a lui Geert Wilders, care a obtinut doar 20 de mandate.

Franta

In luna aprilie, in Franta a avut loc primul tur al alegerilor prezidentiale. Emmanuel Macron a reusit sa capitalizeze simpatia francezilor, construind de la zero o noua miscare politica si profitand de esecurile predecesorului sau Francois Hollande si de scandalurile in care s-au ingropat contracandidatii Francois Fillon si Marine Le Pen.

In cadrul primului tur al alegerilor prezidentiale, Macron, candidatul organizatiei civice En Marche! (In Miscare!, social-liberala), a obtinut 23,75% din voturi, fiind urmat de reprezentanta extremei drepte, Marine Le Pen, care a primit 21,53%. Francois Fillon, candidatul formatiunii Republicanii (LR, centru-dreapta) s-a clasat pe locul al treilea, cu 19,91% din voturi, fiind urmat de Jean-Luc Melenchon, candidatul miscarii civice France Insoumise (Franta Nesupusa, extrema-stanga), cu 19,64%.

Astfel, batalia pentru Palatul Elysee s-a dat intre proeuropeanul Macron si Marine Le Pen, fostul lider a formatiunii de extrema-dreapta Frontul National, care a adoptat o pozitie eurosceptica. De teama ca in functia de presedinte al Frantei sa ajunga un extremist, cetatenii francezi s-au mobilizat masiv la urne, iar 65% dintre acestia i-au acordat votul lui Macron, care a devenit unul dintre cei mai tineri presedinti din istoria Frantei. De asemenea, tanarul presedinte francez a promis sa joace un rol important in reformarea Uniunii Europene.

Germania

In Germania, in luna septembrie au avut loc alegeri parlamentare in urma carora s-a instalat o veritabila criza politica din cauza incapacitatii partidelor parlamentare de a forma o coalitie guvernamentala. In cadrul scrutinului legislativ federal, partidul Angelei Merkel, Uniunea Crestin-Democrata (CDU, centru-dreapta), si filiala bavareza a acesteia, Uniunea Crestin-Sociala (CSU), s-au clasat pe primul loc fiind creditate cu 32,5%. Pe locul doi s-a situat Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stanga), condus de Martin Schulz, fost presedinte al Parlamentului European, cu 20,0% din voturi.

Formatiunea de extrema-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD, extrema-dreapta) a obtinut, potrivit sondajului, 13,5% din voturi. Ar fi prima data dupa al II-lea Razboi Mondial cand o formatiune de extrema-dreapta este reprezentata in Parlamentul federal din Germania.

In urma rezultatului slab inregistrat la alegerile legislative din septembrie, CDU, partidul cancelarului Angela Merkel, a trebuit sa initieze negocieri pentru formarea unui guvern de coalitie cu doua formatiuni mai mici, Partidul Democratilor Liberi si Alianta '90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stanga), insa discutiile in vederea formarii unei coalitii au esuat. Dupa o perioada de incertitudine, SPD a anuntat ca este deschis sa formeze o noua mare coalitie cu CDU, iar in prezent cele doua formatiuni poarta negocieri in acest sens.

Austria

In Austria, alegerile parlamentare desfasurate in luna octombrie l-au facut pe Sebastian Kurz cel mai tanar sef de Guvern din lume. Formatiunea acestuia, Partidul Popular (OVP, centru-dreapta), s-a clasat pe primul loc in alegerile parlamentare, cu 31,5% dintre voturi. Pe locul doi s-au clasat social-democratii austrieci, care au obtinut un scor de 27%. Partidul Libertatii (FPO, extrema-dreapta) a fost cooptat la guvernare de catre Kurz, aspect ce a atras nemultumirea unei parti a societatii civile din Austria.

Sebastian Kurz a urcat rapid pe scara politica austriaca, intrand in guvern in 2013 ca ministru de Externe, la doar trei luni dupa ce fusese ales in Parlament. Kurz s-a pozitionat ca un sceptic fervent al extinderii proiectului european si nu s-a temut sa critice esecul UE dupa ce Marea Britanie a votat in favoarea Brexit.

Catalonia

Anul 2017 s-a incheiat cu alegerile regionale din Catalonia, menite sa puna capat crizei politice din Spania. Pe data de 21 decembrie, milioane de catalani s-au prezentat la urne pentru a alege noul legislativ al regiunii.

Formatiunile separatiste si-au mentinut, la limita, majoritatea in Parlamentul din Catalonia, insa un partid unionist a obtinut cele mai multe mandate, in urma scrutinului regional desfasurat joi, astfel ca exista temeri ca perioada de incertitudine politica se va prelungi si in cursul anului viitor.

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#alegeri Europa 2017, #extremisti alegeri Europa , #Bilant 2017