CEDO va da azi o decizie pilot impotriva Romaniei din cauza conditiilor din inchisoare. Ce hotarari s-au luat in alte tari

CEDO va prezenta, marti, procedura pilot privind conditiile de detentie din Romania, urmand a se stabili care este perioada de timp in care statul trebuie sa remedieze problemele depistate.

Nereguli privind conditiile din inchisori au fost depistate si in Ungaria si Italia.

Procedura pilot, asa cum este descrisa in regulamentul Curtii Europene a Drepturilor Omului, se aplica atunci cand Curtea considera ca pe rol se inregistreaza un numar semnificativ de cereri similare a caror cauza este comuna si pare sa fie o disfunctionalitate structurala sau sistemica in statul parat.

Prin aceasta forma de cooperare cu statul, CEDO examineaza pentru a stabili daca exista disfunctionalitati in plan national, iar daca acestea exista, Curtea fixeaza un cadru temporal, in care Guvernul trebuie sa identifice si sa implementeze masuri cu caracter general pentru a remdia neregulile constatate.

Guido Raimondi, presedintele Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), a declarat la inceputul acestui an ca numarul cazurilor impotriva Romaniei a crescut cu 108% in 2016, adaugand ca este vorba de cazuri repetitive care reflecta dificultati de ordin sistemic sau structural si cere gasirea unor solutii la nivel national.

"In primul rand, in privinta Ungariei si Romaniei, unde numarul cazurilor a crescut cu 95%, respectiv 108% in 2016, aceasta situatie vizeaza cauze legate de conditiile de detentie. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru ca intra sub incidenta Articolului 3 din Conventie, dar sunt cazuri repetitive, ceea ce reflecta dificultati sistemice sau structurale si necesita gasirea unor solutii interne", a spus Raimondi in discursul sustinut cu ocazia ceremoniei oficiale de inceput de an judiciar.

Pentru conditiile inadecvate de detentie, in intervalul 2007-2016, statul roman a fost obligat de CEDO sa plateasca despagubiri de peste un 1.600.000 euro.

"Din 2007 pana la 31 decembrie 2016, CEDO a pronuntat 153 de hotarari in care a constatat incalcarea de catre statul roman a art. 3 Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ca urmare a conditiilor inadecvate de detentie suferite de reclamanti.

Totalul despagubirilor acordate de CEDO prin aceste hotarari se ridica la 1.607.720,75 EUR. Din 1 ianuarie 2017 pana in prezent, CEDO a pronuntat 9 hotarari in materia conditiilor de detentie, cuantumul despagubirilor acordate fiind de 52.766 EUR", precizeaza MAE.

Ce s-a intamplat in Italia si Ungaria

Romania nu este prima tara membra a Consiliului Europei impotriva careia se pronunta o astfel de decizie pilot.

In cazul Italiei, decizia pilot Torreggiani a fost pronuntata in ianuarie 2013. CEDO a stabilit atunci ca supraaglomerarea si conditiile din penitenciarele italiene reprezinta o problema "endemica si structurala incompatibila cu Conventia Europeana pentru Drepturile Omului".

In urma hotararii, statul italian a platit 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detentie, pentru toate persoanele aflate in condamnare, dar si retroactiv.

S-a ajuns la suma de 78 de milioane de euro pe an.

De asemenea, CEDO poate recomanda si reducerea populatiei carcerale, prin limitarea aplicarii masurilor privative de libertate.

Tot in cazul Italiei, Curtea a remarcat faptul ca multi dintre cei privati de libertate erau arestati preventiv. Statul italian a primit un termen de 12 luni pentru a pune la punct situatia din penitenciare.

Deciziile CEDO difera, insa, de la caz la caz. Astfel, in privinta Ungariei, CEDO a acordat, in 2015, un termen pentru ca statul sa prezinte un set de solutii Comitetului de ministri.

Ungaria isi propune acordarea unei indemnizatii pecuniare, mai mica cu 40%, adica nu mai mare de 5 euro pe zi fata de sumele de bani pe care Curtea le stabileste atunci cand constata o despagubire. Sumele difera de la o tara la alta pentru ca se tine cont si de situatia economica a statului parat.

Citeste si

• Dupa gratiere, numarul de puscariasi se reface intr-un an. Solutia e construirea de noi inchisori
• Cati detinuti au murit in inchisoare in 2016 si de ce nu pot fi folosite unitatile militare ca penitenciare
• Ministrul Justitiei: Gratierea nu este solutia miracol pentru problema aglomeratiei din penitenciare
• Raport al CE: 15 state au probleme cu suprapopularea in penitenciare. Cum sta Romania

Ministrul Justitiei a declarat, luni, ca Executivul a luat deja o serie de masuri in ceea ce priveste conditiile in care stau detinutii si supraaglomerarea, dar spera ca "judecatorii europeni nu se asteapta ca peste noapte noi sa fim cei mai buni".

In momentul de fata, in Romania, exista inchisori in care gradul de ocupare a ajuns la 170%. Ultimul penitenciar a fost construit in anul 1994, la Giurgiu, dar nu a fost finalizat nici azi.

Cu un numar total de 27.308 detinuti la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din Romania, cu tot cu spitale si centre de educare si de detentie, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul romanesc, care combina suprafata de 4 metri patrati cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri patrati pentru fiecare detinut).

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...