Romania, condamnata la CEDO in cazul mortii a doi oameni la mineriade

Romania a fost condamnata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) pentru violarea dreptului la viata si trebuie sa plateasca 60.000 de euro despagubiri familiilor a doi romani omorati in timpul mineriadei din 1991 si cheltuielile de judecata.

In cazul "Frumusanu - Crainiceanu", Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis ca autoritatile romane sa plateasca fiecaruia dintre reclamanti daune in valoare de 30.000 de euro, pentru prejudiciul moral, la care se adauga cate 1.000 de euro, pentru taxele si cheltuielile facute, informeaza CEDO.

Andrei Frumusanu si Aurica Crainiceanu au murit in septembrie 1991, in timpul mineriadei care s-a soldat cu debarcarea Guvernului Petre Roman. In cei 21 de ani de la uciderea lor, nimeni nu a fost condamnat.

Initial, s-a spus ca ucigasul a fost gasit: ofiterul Vasile Gabor, care conducea subunitatea de Interventie Antiterorista a SPP. A fost trimis in judecata dupa aproape patru ani de la uciderea celor doi tineri, in august 1995. Opt ani mai tarziu, in noiembrie 2003, procurorii militari au comunicat ca au fost retrase acuzatiile aduse ofiterului Gabor, adaugind ca dosarul ramane cu autor necunoscut. Dupa alti opt ani, cazul a fost redeschis de catre Sectia Parchetelor Militare, insa nu s-a inceput urmarirea penala impotriva vreunei persoane.

Statul roman, condamnat in dosarul "Granitul"

Totodata, CEDO a mai hotarat ca statul roman trebuie condamnat in dosarul "Granitul". Compania, mostenitoare a unei societati infiintate in vremea regimului comunist, a reclamat instantei europene faptul ca statul a deposedat-o de un teren foarte valoros, pe care a amenajat zona libera Giurgiu.

Reprezentatii societatii Granitul au dat in judecata statul roman la CEDO dupa ce, printr-o decizie de Guvern din 1996, companiei i-a fost luat un teren si trecut in proprietatea publica a statului.

Motivul: utilizarea acestuia in vederea crearii zonei libere de la Giurgiu. Conducerea Granitul, care pana in 1998 a avut capital majoritar de stat, a considerat ca terenul facea parte din capitalul sau social si nu putea fi instrainat decat printr-o Hotarare AGA, si nu printr-un act al Guvernului, chiar daca statul roman se afla printre actionari.

In plus, preluarea terenului s-a facut fara niciun fel de despagubire prealabila, fiind, asa cum a sustinut la CEDO reprezentantul Granitul, o nationalizare. La randul sau, aparatorul Guvernului la Curtea Europeana a mentionat ca nu a fost vorba de o expropriere, ci numai de un transfer al dreptului de proprietate.

In urma dezbaterilor, magistratii de la CEDO au constatat ca, prin decizia Guvernului de a lua terenul societatii, s-a creat un dezechilibru intre interesul general si cel al societatii. Astfel, in martie 2011, Curtea a acordat Guvernului Romaniei un termen de trei luni pentru a ajunge la o intelegere cu reprezentantii de la Granitul, in caz contrar statul putand fi obligat sa plateasca despagubiri cuprinse intre 600.000 de euro si un milion de euro.

De-a lungul anilor, societatea Granitul a atacat actul prin care Guvernul si-a insusit terenul atat la Curtea de Apel, cat si la Curtea Suprema, insa de fiecare data instantele au dat castig de cauza statului roman.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...