Ziare.com

Ceausescu si ipocrizia condamnarii regimului Dej. Colonia Salcia, gardieni condamnati pentru atrocitati, reincadrati in munca si trimisi la case de odihna pentru refacere

de Daniela Ratiu, Senior Editor
Luni, 23 Noiembrie 2020, ora 00:08

   

Ceausescu si ipocrizia condamnarii regimului Dej. Colonia Salcia, gardieni condamnati pentru atrocitati, reincadrati in munca si trimisi la case de odihna pentru refacere
Dupa moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, in 1965, Nicolae Ceausescu a preluat puterea. Jocurile dure si complicate pentru succesiunea la putere, dorinta de a se legitima nu doar in structurile partidului, in cercurile puterii, dar si in ochii opiniei publice, astfel ca Nicolae Ceausescu era interesat sa scoata in evidenta, cinic si ipocrit, abuzurile savarsite in timpul lui Dej, dar si sa isi anihileze rivalii.

Printre altele, Ceausescu va face public regimul de exterminare la care au fost supusi detinutii din coloniile de munca, precum "Salcia", "Cernavoda" si "Capul Midia", intre anii 1952-1953. Acesta este doar un caz dintre multele. Dosarul era cu atat mai important cu cat unul dintre rivalii la succesiunea puterii fusese si Alexandru Draghici, la aceea vreme seful Securitatii, dar ministru de Interne in perioada procesului "Salcia".

In dosarele CNSAS, sunt mai multe documente din care aflam dintr-o nota privind regimul din fostele colonii, datata 17 martie 1968 (fond documentar, dosar 19, vol. 6, ff 25 -42), despre conditiile precare de cazare, lipsa ingrijirilor medicale, subalimentarea si tratamentul inuman aplicat de angajatii MAI, umilinte si munca in conditii meteo extreme, de la ger, ploaie, pana la canicula.



In 1953 aceste atrocitati au fost cercetate, iar un an mai tarziu, in 1954, aflam dintr-un alt document al Consiliului Securitatii Statului, "Strict secret de importanta deosebita" (CNSAS, fond documentar, dosar nr. 54, vol2. ff 4 -13), despre procesul intentat unor cadre si detinuti care au comis atrocitati in colonia de munca "Salcia". In urma procesului, un numar de 21 cadre MAI si 11 detinuti brigadieri au primit diferite sentinte. Cadrele MAI si detinutii brigadieri au fost condamnati la munca silnica, fie pe viata, fie cu pedepse variind ca durata intre cativa ani pana la 15 sau 25 de ani. Documentul a fost intocmit, aflam din nota CNSAS, "de ofiteri ai Consiliului Securitatii Statului, in urma examinarii procesului "Salcia" si a verificarii situatiei ulterioare a persoanelor implicate in aceasta cauza. In cadrul documentului este descris istoricul procesului si sunt redate marturiile detinutilor care au asistat la atrocitati sau care le-au suportat personal".



Ipocrizia regimului comunist consta in faptul ca in ceea ce priveste cele 21 de cadre MAI condamnate, perioada de detentie le-a fost recunoscuta ca vechime in munca, reincadrati in structurile ministerului. Mai mult, din pedeapsa primita in urma procesului, acestia au efectuat doar cativa ani pentru ca au fost gratiati prin Decretul 403/22.08.1957 si 484/1.10.1957.

Omorati sub copitele cailor, lasati iarna in pielea goala, iar vara sa fie muscati de tantari

Aflam din raportul intocmit de Consiliul Securitatii Statului ca "Salcia" a fost infiintata in 1952 si avea o capacitate initiala de 200 de persoane, ulterior extinsa pentru 2000 de persoane. "Din datele existente rezulta ca in 3-4 ani efectivele de detinuti din aceasta categorie au ajuns la circa 4000 de persoane. La data de 24 septembrie 1952, procuratura raionului Macin a fost sesizata ca in colonia Salcia sunt prea multe cazuri de decese in randul detinutilor. Primind aprobarea procuraturii regionale, s-au efectuat cercetari la fata locului, dar nu au stabilit probleme deosebite in afara faptului ca detinutii nu primeau tigari si carti postale".




Dupa ce Procuratura Macin nu sesizase nimic "deosebit", Procuratura generala ordona Procuraturii Regiunii Galati sa cerceteze si astfel "s-au constat un sir de abuzuri si atrocitati comise de mai multe cadre si detinuti, dar nu s-a dispus masuri impotriva celor vinovati". Ministrul Afacerilor Interne, Pavel Stefan, ordona anul urmator sa se efectueze cercetari cu privire la "atrocitatile savarsite. Ca urmare a sesizarii, Directia Procuraturilor Militare a dispus cercetarea celor vinovati in stare de arest". Invinuirile aduse, cu ocazia trimiterii mai apoi in judecata, erau de "crima de omor prin torturi, abuz in serviciu, profanare de cadavre si vatamare grava a integritatii corporale".

In sinteza procesului si a cercetarilor efectuate citata, se arata ca "In sarcina invinuitilor s-au retinut urmatoarele fapte: In functiile avute au instituit un regim de teroare si exterminare in randul detinutilor de drept comun, la actiunile carora asociindu-se si o parte din brigadierii detinuti. Astfel, fara nicio justificare, multi detinuti au fost batuti cu ranga de fier, cazmaua, lopata, cravasa, unii dintre ei murind in urma traumatismelor, iar altii ramanand schiloditi pentru toata viata:

- Asasinare prin impuscare;
- Interzicerea tratamentulul medical detinutilor bolnavi si scoaterea lor la munca in mod fortat;
- Introducerea detinutilor in carcere descoperite iarna, dezbracati, sau chiar in pielea goala;
- Obligarea detinutilor de a intra iarna in apa pana la brau pentu a taia stuf si papura;

- Scoaterea detinutilor la lucru dezbracati in timp de iarna pe digul de constructie si pedepsirea unor de a sta pana la pranz in apa inghetata;
- Legarea unor detinuti de maini si tinerea lor dezbracati in pielea goala, vara, ziua si noaptea, pentru a fi muscati de tantari;
- Profanarea cadavrelor detinutilor;
- Ingroparea unor detinuti de vii in pamant.


Ca urmare a unor asemenea cruzimi in perioada iunie 1952 - martie 1953, un numar de 63 de detinuti au decedat, un numar mare au fost raniti, iar altii au ramas cu invaliditati corporale pentru intreaga viata.".



Declaratiile in ceea ce priveste conditiile de cazare sau atrocitatile descrise in documente sunt socante. Aflam, de exemplu, din declaratiile comandantului Rizeanu Nicolae, folosit ca medic la Colonia Salcia, ca "Colonelul Sloboda caruia i-am raportat personal situatia, ducandu-l chiar in dormitor unde nu puteau sta mai mult de 100 de detinuti, dar erau cazati peste 300. El, personal, i-a vazut noaptea pe detinuti cum dorm in picioare si pe jos. (...) Regimului inuman de cazare si lipsit de asistenta medicala i s-a adaugat subalimantarea si teroarea imprimata si stimulata atat prin ordinele date cat si prin atitudinea concreta a unor cadre din conducerea Directiei de lagare si colonii cu prilejul unor controale efectuate. Chiar in prezenta acestora si uneori cu participarea lor, au fost loviti detintuti si trimisi la munca in cursul iernii, sumar imbracati sau desculti. (...) De asemenea fostul locototent Simionescu Costica declara: "Colonelul Albon cand a fost in colonia mi-a spus sa pun parul pe detinuti".

Detinutii erau batuti cu cureaua de la ventilatoarele tractoarelor, alergati cu caii, calcati sub copitele cailor, dezbracati si tavaliti prin maracini, asasinati prin impuscare, metodele au fost catalogate de un detinut care fusese si in lagarul de la Auschwitz, Weiss Stefan, audiat si el in calitate de detinut, la fel ca metodele folosite in lagarele de exterminare, mai precis cum ca "eu care am fost in lagarul de la Auschiwitz apreciez ca tratamentul de la Salcia nu este departe".



Slt. Cirliga Ion declara ca "lt.col. Manciulea Petre a ales in fata mea circa 30 - 40 de detinuti si a inceput sa-i bata cu pumnii si picioarele aratandu-mi ca asa trebuie sa fac pentru a face treaba cu ei. A batut asa de rau pe unul, lovindu-l in inima cu pumnul de a inceput sa se zbata la pamant facand spume la gura si tremurand". Sau declaratia din decembrie 1955, a detinutului Nitescu Stefan medic: "Bolnavi cu rani grave, slabiti in ultimul hal astfel ca nu mai ramasese decat scheletul pe ei erau trimisi in carje la lucru. Au fost cazuri cand au venit de pe santier morti de frig si in agonie. Este cunoscut cazul detinutului Laurentiu Victor care a fost adus in coma de pe santier fiind cu greu readus la viata".

Relevanta pentru atmosfera de teroare din Salcia este si declaratia detinutului Cardei I. Iosif, una dintre multele aflate la dosar: "Zilnic se petrec astfel de scene, unele mai impresionante decat altele, acte de tortura si schingiuire care nu pot fi concepute de mintea unui om santos si constient de urmarile lor, cu toate acestea scenele se repetau zilnic, cu singura deosebire ca actorii erau schimbati mereu cla randul lor si fiind inlocuiti".

Femeile din imprejurimi, lumanari la mormintele detinutilor ingropati in cimitire

In raport se mai arata declaratia unui inginer agronom, condamnat la 5 ani pentru dare de mita, si care circula mai liber in zona, acesta declara ca "satele din jurul coloniei erau profund indignate de ce se se petrecea acolo. Faptele savarsite nu putea fi ascunse si erau vazute de populatia locala. Populatia locala isi manifesta simpatia pentru detinutii maltratati si ura fata de cadrele militare care conduceau colonia. Femeile din sat veneau noapte in cimitirul unde erau ingropati detinutii omorati si aprindeau lumanari la captele lor. Prin aceasta isi manifestau compatimirea pentru regimul la care acestia au fost supusi".

Alexandru Draghici, rivalul lui Ceausescu, aprobase reincadrarea in munca a celor vinovati de atrocitati

Pentru cadrele MAI condamnate pentru atrocitati s-au aplicat decretele de gratiere din 1957, iar raportul arata in final ca, dupa punerea in libertate "din ordinul fostului adjunct al MAI generalul lt. Pintilie Gheorghe li s-a acordat salariu pe timp de trei luni, conform incadrarii pe care a avut-o la arestare, li s-a acordat concediu de odihna, fiind trimisi in case de odihna ale ministerului pentru refacerea starii fizice, iar incepand din data de 25 august 1957 au fost incadrati in toate drepturile ca lucratori in MAI respectiv DGPCM".

Mai mult, nu doar incadrati in munca. "La aceste "elemente" se mai adauga faptul ca s-a cerut si aprobat ca celor incadrati in MAI timpul de detentie sa li se considere vechime in munca. Asa cum rezulta din acte, aceste masuri au fost intreprinse cu stirea si aprobarea tovarasului ALEXANDRU DRAGHICI fost in acel timp Ministru al Afacerilor de Interne".

Citeste si https://ziare.com/stiri/cnsas/sistemul-pcr-pile-cunostiinte-relatii-a-supravietuit-caderii-comunismului-la-fel-si-structurile-securitatii-care-au-preluat-economic-romania-1645288

Precizarea din finalul raportului este cu atat mai importanta cu cat, la preluarea puterii de catre Nicolae Ceausescu, Draghici fusese unul dintre rivalii lui Ceausescu pentru succesiunea puterii dupa moartea lui Dej. Era cu atat mai important pentru Ceausescu de a scoate in evidenta nu doar "atrocitatiile comise in timpul lui Dej", ci si faptul ca Draghici, ministru de Interne, participase la toate acestea "premiindu-i" pe cei care comisesera atrocitatile reincadrandu-i in munca si trimitandu-i in concedii de odihna in casele de odihna ale ministerului "pentru rafacere". Istoricii au facut adeseori analogii in felul in care Stalin a preluat puterea dupa moartea lui Lenin, si Ceausescu, moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej care a murit oficial de cancer. Ambii, Stalin si Ceausescu, au fost in preajma celuia care detinea puterea, iar preluarea puterii a fost un joc politic complicat folosindu-se metode extrem de dure de anihilare a rivalilor. Cat despre cancerul lui Dej, s-au facut o serie de speculatii privitoare la cauzele care i-ar fi declansat cancerul galopant. Cat depsre felul in care a fost "instrumentat" si "urmarit" cazul Coloniei Salcia, unul dintre multele, arata nu doar cruzimea regimului comunist care s-a dedat la crima atroce, dar si cinismul transformand "atrocitatile" in polite platite rivalilor politici.

Citeste si https://ziare.com/scoala/invatamant/fabrici-de-diplome-personal-academic-stufos-subfinantare-mituri-sau-adevaruri-despre-invatamantul-superior-din-romania-1645562
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5852 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
6 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

mdaa!

pe vremea mea invatam de doftana si chinurile luptatorilor pentru binele poporului .
acum noua generatie invata despre abuzurile celor de pe vremea mea.sa vedem peste 30-40 de ani cine ii va judeca pe cei de astazi la carma romaniei pentru starea de plans din romania.

 
 

vorbeste cu matta....

sa-ti faca favoarea daca-si iubeste gunoiul adus pe lume.

pcr si ceausescu criminalii Romaniei !!!

iar psd=pcr a preluat totul prin ilici iliescu de la partidul lui de suflet! Cand se va face un proces al comunismului si elevii sa invete adevarata istorie ?

 

Perioada regiului comunist a facut parte din istoria Romaniei

Cu tot ce a insemnat comunismul sau socialismul de tip marxist. Principiul de baza a fost interzicerea capitalurilor private, singurul detinator de (mari) prorietati, mijloace de productie si capital trebuind sa fie statul. In consecinta, dupa ce am fost obligati sa ne aliniem sistemului (aparut deja in fosta Uniune Sovietica din 1922) ca o consecinta a impartirii zonelor de inflenta in Europa dupa cel de al doilea razboi mondial, s-a trecut la implementarea lui. Alungarea Regelui, abolirea monarhiei, trecerea la forma de republica (mai intai populara si apoi socialista), nationalizarile si exproprierile in masa si aparitia institutiilor specifice sistemului totalitar (partid unic, politie politica etc.),
Evident ca toate aceste lucruri s-au facut cu oameni, cu oameni de incredere pentru noul regim impus in Romania de catre Uniunea Sovietica. Oamenii de incredere ai regimului au fost, in mod evident, cam aceiasi, si in timpul lui Dej, si in timpul lui Ceausescu. Aceiasi activisti de partid unic comunist, oameni de care regimul comunist, indiferent de perioada si conducatori, a avut grija. Ei au fost oamenii de incredere ai regimului. In cine sa se fi avut incredere? In cei care se opuneau regimului?
Ne place - nu ne place, asa s-a scris istoria noastra vreo 45 de ani. N-am avut incontro, am fost siliti sa o scriem asa.

 
 

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor