Cernobil 1986. Cum si-a activat Securitatea comunista reteaua de informatori pentru a supraveghea "starea de spirit" a romanilor

Marti, 10 Noiembrie 2020, ora 00:00
10209 citiri
Cernobil 1986. Cum si-a activat Securitatea comunista reteaua de informatori pentru a supraveghea "starea de spirit" a romanilor

Accidentul nuclear de la Cernobil din 1986 a pus autoritatile comuniste din Romania pe jar. Cernobil a fost prilej pentru Securitatea acelor ani de a strange informatii legate de "starea de spirit" a populatiei. De altfel, ceea ce comentau cetatenii inainte de 1989 devenea note informative si chiar dosare de urmarire.

La Timisoara, in aprilie 1989, dupa ce stirea despre accident este prelucrata operativ, seful Securitatii Timis, colonelul Ioan Cristescu, activeaza reteaua de informatori si pe baza informatiilor culese face un raport despre starea de spirit a timisorenilor. Pe lista colonelului se aflau fie angajati ai Centrului Antiepidemiologic Timisoara, sau cadre medicale, dar si oameni ai muncii sau pensionari.

In raportul sau pe care il trimite la Bucuresti Ministerului de Interne, mai precis CID - Serviciul central de analiza-sinteza, colonelul nu face doar o analiza a "starii de spirit" si o lista a persoanelor, dar si preciza ca situatie este sub control in oras, promitand ca supravegherea va continua sub toate aspectele muncii de securitate. Ca un detaliu de culoare, in finalul raportului, colonelul precizeaza si ca la nivelul zonei de supraveghere s-a constat o "solicitare sporita de apa minerala si bere pentru a se evita consumarea apei de pe retea".

URSS a incercat sa ascunda accidentului de la Cernobil

Era ora 01:23 noaptea pe 26 aprilie 1986 cand la centrala nucleara de la Cernobil a avut loc un accident - reactorul 4 a explodat contaminand radioactiv intreaga zona. Centrala se afla in orasul Pripeat, Ucraina. Un nor de precipitatii radioactive s-a deplasat spre partile vestice ale URSS, Europa, dar si spre partile estice ale Americii de Nord. Au fost evacuate aproximativ 336.000 de persoane.

Autoritatile sovietice au incercat sa pastreze secretul despre accident, insa in dimineata zilei de 28 aprilie, muncitorii de la o centrala nuclear-electrica din Suedia au dat alarma dupa ce aparatura de control a inregistrat valori peste limita radioactivitatii. Suedezii au cerut explicatii de la URSS. Lumea intreaga a aflat despre accidentul de la Cernobil.

Ca urmarea a accidentului de la Cernobil, in Romania, expunerea populatiei a crescut, potrivit specialistilor, si anume de la 2,93 mSVpe an, in 1985, la 4,17 mSv pe an in 1986. In spatiul comunist, informatia despre accidentul nuclear de la Cernobil a ajuns in spatiul public cu intarziere, la o distanta de patru zile. Romania se pregatea pentru celebrarea lui 1 Mai muncitoresc, Ziua muncii si muncitorului, prilej de festivitati grandioase.

Scanteia publica stirea dupa 4 zile

Stirea despre Cernobil apare succint in Santeia, organul de presa al PCR, principalul ziar din Romania, undeva pe pagina sase, cu un titlul neutru "Din partea Consiliului de Ministri al URSS". Stirea este transmita de agentia sovietica TASS: "La Centrala atomoelectrica de la Cernobil, situata la 130 de kilometri nord de Kiev, s-a produs o avarie. La fata locului isi desfasoara activitatea o comisie guvernamentala, condusa de vicepresedintele Consiliului de ministri al U.R.S.S., Boris Scerbin.

Din comisie fac parte conducatori de ministere si departamente, oameni de stiinta si specialisti. Potrivit datelor preliminare, avaria s-a produs intr-una din cladirile celui de-al 4-lea bloc energetic si a provocat distrugerea unei parti a cladirii reactorului, deteriorarea lui si o anumita scurgere de substante radioactive. Celelalte 3 blocuri energetice au fost oprite nefiind afectate si se afla in rezerva. In timpul avariei au incetat din viata 2 persoane.

Au fost intreprinse masuri urgente de lichidare a consecintelor avariei. In prezent, situatia radiatiilor de la centrala atomoelectrica si din zona inconjuratoare s-a stabilizat: celor afectati li se acorda asistenta medicala necesara. Locuitorii din complexul centralei atomoelectrice si din 3 localitati invecinate au fost evacuati. Situatia radiatiilor este supravegheata continuu la centrala atomoelectrica de la Cernobil si in zona invecinata".

Comisia de partid condusa de Elena Ceausescu avertizeaza populatia

Intre timp, norul radioactiv si-a schimbat directia ajungand deasupra Romaniei. Ziarele comuniste vor publica urmatoarea stire abia pe 3 mai in Scanteia Tineretului, Romania libera, Sportul si Informatia Bucurestiului, ziar de seara. Stirile vor fi scurte si identice. De asemenea, este publicat un comunicat al Comandamentului Central de Supraveghere si Control al calitatii mediului inconjurator care desfasura o activitate de masurare si supraveghere a radioctivitatii aerului si solului si care "a raportat ca din masuratorile efectuate pe teritoriul tarii noastre s-a constatat ca, in noaptea de 30 aprilie spre 1 mai, au aparut unele cresteri ale radioactivitatii in nord-estul tarii. Pentru coordonarea tuturor masurilor necesare [...] s-a instituit o comisie de partid si de stat condusa de tovarasa Elena Ceausescu [...]. Reteaua nationala de statii si laboratoare urmareste, in continuare, conform programului stabilit, radioactivitatea mediului inconjurator."

Este avertizata populatia "sa foloseasca apa potabila numai din reteaua urbana, din puturile de adancime sau apa minerala; sa asigure spalarea riguroasa cu apa potabila a legumelor si fructelor inainte de consum; copiii sa evite iesirile indelungate in spatii deschise; unitatile agricole si gospodariile individuale sa asigure adaparea animalelor din puturile de adancime si sa protejeze prin acoperire fantanile si furajele; sa consume lapte si produse din lapte provenite numai din reteaua comerciala de stat; sa asigure spalarea strazilor, trotuarelor, incintelor si udarea spatiilor verzi; unitatile agricole si gospodariile sa asigure adaparea animalelor din puturile de adancime si sa protejeze, in continuare, prin acoperire, fantanile si furajele.".

Securitatea preocupata de "starea de spirit" a populatiei in legatura cu Cernobil

Un astfel de eveniment a devenit si o preocupare pentru Securitate, bratul de fier al PCR. Sistemul de supraveghere pus la punct de Securitate dupa 1964, si care a functionat pana in 1989, avea ca obiect si urmarirea indeaproape a "starii de spirit", o preocupare majora a regimului comunist.

Starea de spirit constituia o preocupare si o "linie" de lucru a sistemului opresiv care prevedea control total al populatiei. Romania nu era doar o tara inchisa, cetatenii fiind urmariti si controlati si la nivelul opiniilor, afirmatiilor, credintelor. Libertatea de expresie si de gandire erau cenzurate. Avand in vedere faptul ca subiectul Cernobil era unul important in presa din Occident, odata pentru faptul ca URSS a incercat sa ascunda subiectul, dar si prin efectele accidentului in sine pentru populatie si consecintele contaminarii care nu erau doar locale.

Subiectul de presa era si in programele posturilor de radio interzise si bruiate in Romania. Securitatea urmarea starea de spirit, perceptia si felul in care cetatenii vorbeau despre acest eveniment. Astfel, seful Securitatii Timis, colonelul Ioan Cristescu, va trimite, pe 3 mai 1986, o radiograma catre Ministerul de Interne, CID (Serviciul central de analiza-sinteza), "privind starea de spirit a populatiei generata de avaria reactoarelor nucleare de la Cernobil), document aflat in fondul Documentar la ACNSAS, dosar nr.9684, vol 1, ff, 326 - 327.

Reteaua de informatorii culegea informatii despre ce spuneau cetatenii despre Cernobil

Documentul este o sinteza a rapoartelor pe care seful Securitatii Timis o intocmeste pentru Serviciul central de analiza-sinteza. Documentul este o analiza pe baza informatiilor stranse de reteaua de informatori care a intocmit note informative despre "starea de spirit".

In document, seful Securitatii Timis precizeaza si ca "organele noastre continua masurile de cunoastere a tuturor starilor de spirit, comentariilor si manifestarilor care ar putea genera acte de dezordine sau alte actiuni potrivnice intereselor si legislatiei statului nostru". Astfel, colonelul Ioan Cristescu enumera in raportul sau o lista de cetateni care ar fi facut "comentarii si aprecieri" legate de accidentului de la Cernobil. Colonelul de Securitate se refera la starea de spirit din randul cadrele medicale, dar si a specialistilor din cadrul Centrului antiepidemic Timisoara.

Cristescu scrie in raport ca "Bosneag Elena, fizician in cadrul institutiei, si care "considera ca limitele superioare atinse s-au datorat curentilor de aer din nord-est spre sud-vest, iar determinarile de sol nu ridica probleme deosebite"". In raportul sau, colonelul de Securitate mentioneaza, referindu-se la administrarea de iodura de potasiu pentru grupele de varsta 0 - 18 ani, stabilita de Stat, ca "pana in 3 V (mai) (19) 86, ora 14,00, in cercurile medicale de pe raza municipiului Timisoara se apreciaza ca nu se va putea incheia procesul de administrare a iodurii de potasiu si nu se cunoaste exact stocul de medicamente. Se aprecieaza ca dat fiind faptul ca iradierea este redusa in vest nici nu trebuia administrat acest antidot intrucat mai multa panica creeaza".

Note informative despre ce credeau pensionarii si oamenii muncii despre Cernobil

Colonelul de Securitate da in raportul sau o lista de nume ale unor persoane si ce spuneau acestea in legatura cu explozia de la Cernobil. "Unele persoane si-au manifestat nedumerirea si chiar acuza autoritatile statului sovietic pentru faptul ca "nu au anuntat imediat de producerea evenimentelor, fiind nevoie de interventia altor state care au sesizat pericolul radioactiv". Alti cetateni in comentariile lor au reliefat non-sensul cursei inarmarilor sustinand ca "acest accident trebuie sa ne dea de gandit asupra urmarilor dezastruoase ale unor explozii nucleare in lant".

In randul oamenilor muncii din sectia 200 a Intreprinderii Electrobanat Timisoara, dar si a unor persoane izolate precum Mirza Carolina, pensionara, din Timisoara, strada Rodnei 1, se acrediteaza ideea ca statul nostru ar trebuie sa pretinda statului vecin in cauza despagubiri avand in vedere ca procesul de diminuare a efectelor va dura in timp, iar produsele agro-alimentare din Moldova vor fi iradiate si compromise mai bine de 20 de ani"".

Colonelul trece in raport si numele unui tehnician constructor la Antrepriza Timisoara a Intreprinderi de Constructii-Montaj Brasov, Gostimn Aron, dar si a unui pensionar din Jimbolia, Lichtfus Ioan, strada Ion Slavici nr.1, dar si altii, care, precizeaza Cristescu, "sustin ca "totusi populatia tarii noastre este prea putin informata cu efectele radiatiilor pe teritoriul tarii, pe cand statele vecine din vest fac informari detaliate ca oamenii sa stie la ce sa se astepte si ce sa faca".

Seful Securitatii se refera in raport si la oamenii muncii de la Institutul de Sudura Timisoara care au comentat faptul ca "radiodifuziunea iugoslava ar fi dat publicitatii existenta unei noi avarii la al doilea reactor nuclear".

Colonelul Ioan Cristescu precizeaza in finalul radiogramei ca "organele" vor urmari toate starile de spirit" si ca "fara a exista stare de spirit incordata sau panica generala, s-a constatat totusi o solicitare sporita de apa minerala si bere pentru a se evita consumul apei de pe retea".

Accidentul de la Cernobil a injectat in atmosfera terestra de 400 de ori mai mult material radioactiv decat la Fukushima

Urmare a accidentului de la Cernobil, industria sovietica de energie nucleara si-a incetinit extinderea pentru multi ani. Potrivit Raportului Forului Cernobil din anul 2005, condus de Agentia Internationala pentru Energie Atomica, si Organizatia Mondiala a Sanatatii au atribuit 56 de decese directe, si anume 47 de lucratori si 9 copii cu cancer tiroidian, dar si au estimat ca mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,5 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4000 de cazuri de cancer tiroidian intre copiii diagnosticati in 2002.

(Sursa: facebook Chernobyl Gallery)

Cat priveste o estimare a numarului real al victimelor accidentului nuclear de la Cernobil este dificil si aproape imposibil si asta pentru ca secretizarea din timpul sovietic a ingreunat numararea victimelor. Mai mult, autoritatiile sovietice au interzis doctorilor citarea "radiatie" din certificatele de deces. Accidentul de la Cernobil a injectat in atmosfera terestra de 400 de ori mai mult material radioactiv decat cel de la Fukushima (Japonia), de cateva ori cantitatea de material radioactiv corespunzatoare bombelor de la Hiroshima si Nagasaki, dar de o miime pana la o sutime (in functie de izotopul evaluat) fata de emisiile atmosferice ale testelor nucleare de suprafata a armamentului nuclear testat la nivel mondial pana la interzicerea efectuarii acestora in atmosfera.

Citeste si:
Un tânăr pompier, rănit grav într-un accident rutier, are nevoie urgentă de sânge. Apelul făcut de ISU
Un tânăr pompier, rănit grav într-un accident rutier, are nevoie urgentă de sânge. Apelul făcut de ISU
Gabriel Gheorghe Micliuc, subofițer operativ la Stația de Pompieri Buziaș, rănit grav într-un accident rutier petrecut sâmbătă are nevoie urgentă de sânge, transmite ISU Timiș....
Un nou stadion se va construi în România. Unde va fi și cât va costa
Un nou stadion se va construi în România. Unde va fi și cât va costa
Primăria Municipiului Timişoara a demarat procedura de licitaţie deschisă pentru elaborarea proiectului tehnic şi execuţiei noului stadion pe structură metalică, care va fi situat în Calea...