Turnatoriile la Securitate facute de femeia pe care Claudiu Nasui a sustinut-o intr-o functie de conducere in Ministerul Economiei

Ministrul Economiei, Claudiu Nasui, si-a aparat miercuri seara decizia de a o propune pe Claudia Florina Prisecaru, care are o decizie nedefinitiva de colaborare cu Securitatea si este apropiata de fostul ministru PSD Eugen Teodorovici, in functia de director general adjunct in Ministerul Economiei.

UPDATE 11.00 Dupa publicarea articolului, ministrul Economiei, Claudiu Nasui, a scris intr-o postare pe pagina sa de Facebook ca va renunta sa o sustina pe Claudia Prisecaru in functia de director general adjunct in Ministerul Economiei.

Ziare.com a analizat decizia Curtii de Apel Bucuresti, in cazul Claudiei Florina Prisecaru. Instanta a constatat, pe 6 noiembrie 2019, ca femeia a colaborat cu Securitatea.

"Admite cererea. Constata ca parata a fost colaborator al Securitatii in sensul art. 2 alin. b din OUG nr. 24/2008 (privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii- n.red.). Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, recursul urmand a fi depus la sediul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Contencios administrativ si fiscal", este minuta, conform portalului instantelor.

Motivarea Curtii de Apel Bucuresti, la finalul articolului. Cazul a ajuns in faza de recurs la Inalta Curte, primul termen de judecata a fost stablit pe 31 martie 2022.

"Este nevoie de oameni cu experienta"

"E nevoie de oameni, de persoane care au experienta in administratie. Doamna este director general adjunct acum in Finante si ar veni tot pe un post de director general adjunct. E o persoana care si-a demonstrat abilitatile in Ministerul Finantelor si ar putea sa o faca in continuare.

Mi-a fost recomandata de oameni care sunt in administratia publica. Eu n-am nici macar secretar general acum. Avem o problema de organizare, dar nu ma vait. O sa ne descurcam, o sa vina si secretarii de stat. In Ministerul Finantelor, doamna are un istoric foarte bun", a spus Claudiu Nasui la postul Digi 24.

Intrebat daca stia ca are o decizie in prima instanta de colaborare cu Securitatea, ministrul Economiei a raspuns ca "am aflat si eu lucrul acesta din discutiile cu ea, apoi".

La insistentele moderatorului Cosmin Prelipceanu: "Si?", Claudiu Nasui a raspuns la fel: "Si?". "Eu imi doresc sa atrag oameni cat mai buni in Ministerul Economiei. Daca avem oameni buni, incerc sa-i aduc in minister", a adaugat el.

Intrebat daca il deranjeaza colaborarea cu Securitatea, Claudiu Nasui a spus ca da, insa el nu crede ca ea a colaborat: "Ba da, dar nu cred ca a colaborat cu Securitatea, pentru ca nu are o decizie definitiva in sensul acesta. Daca va avea, o sa regandim strategia".

Motivarea

Conform deciziei Curtii de Apel Bucuresti, Claudia Florina Prisecaru (fosta Craciun) a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea pe 16 octombrie 1987, imediat dupa ce a implinit varsta de 18 ani.

Documentele CNSAS din dosar dezvaluie ca aceasta lucra lacatus- mecanic la sectia confectii metalice din cadrul intreprinderii Judetene de Productie Industriala si Prestari Servicii Targu Jiu (IJPIPS) si era studenta la sectia subingineri a Facultatii de Electrotehnica din aceeasi localitate. CV-ul oficialului poate fi accesat aici.

Ea ar fi activat ca informator in perioada 1987-1989 fiind recrutata de Inspectoratul Judetean Gorj, Serviciul 2, in scopul imbunatatirii potentialului din cadrul facultatii, fiind totodata dirijata pentru acoperirea informativa la locul de munca.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborarii cu Securitatea, aceasta ar fi intocmit si semnat olograf cu nume conspirativ mai multe note informative, prin care a furnizat informatii ce denuntau activitati potrivnice regimului totalitar comunist, precum:

- Ascultarea posturilor interzise - nota informativa datata 16 octombrie 1987;

- Intentia de a pleca / ramane ilegal in strainatate - notele informative datate 16 iunie 1988;

- Legaturi cu cetateni straini - nota informativa datata 17 februarie 1989;

- Apartenenta si activitatile unor persoane in cadrul unor culte religioase - nota informativa datata 21 noiembrie 1989.

"Analizand informatiile furnizate de catre parata apreciaza ca acestea vizeaza ingradirea dreptului la viata privata (art. 17 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice), a dreptului la libertatea cuvantului (art. 28 din Constitutia Romaniei din 1965, art. 19 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice) si a dreptului la libertatea constiintei si a religiei (art. 30 din Constitutia Romaniei din 1965 si art. 18 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice)", concluziona CNSAS.

"Asculta posturi straine"

Intr-una din note, din 16 octombrie 1987, ea ar fi dat date despre unul dintre profesori. "Din discutiile purtate cu studentii din anii III si IV, am abordat unele probleme cu privire la mai multi profesori, printre care si AA (numele profesorului si ale celor care apar in notele infomative sunt anonimizate- n.red.),/.../ . Am auzit ca ii place foarte mult radio-amatoria, comentandu-se ca asculta si posturi straine".

CNSAS subliniaza ca ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise inainte de 1989, in special a postului de radio "Europa Libera", constituia un act de sfidare a regimului. Dupa cum se stie, inainte de anul 1989, postul de radio "Europa Libera" a avut in permanenta o pozitie anticomunista, fiind atent monitorizat de organele de Securitate, iar ascultarea emisiunilor acestui post de radio constituia un act de sfidare a regimului.

"Vrea sa plece din tara"

Claudia Florina Prisecaru ar fi dat note infomatice privind intentia unor persoane de a pleca /ramane ilegal in strainatate.

"Intr-o discutie purtata cu numitul BI, lacatus mecanic in cadrul IJPIPS, Tg. Jiu (...). M-a intrebat daca as ramane in Ungaria, la care tot el a raspuns ca nu este bine acolo deoarece ungurii dau transfugii inapoi. Spunea ca mai bine este intr-o tara unde ai conditii si unde te-ar putea ajuta cineva. Cunosc faptul ca are un prieten in Italia care l-ar putea ajuta".

"Unul dintre acestia, caruia nu ii cunosc decat numele mic, C., si lucreaza la IJGCL, sectia reparatii lifturi, a afirmat catre sursa ca avea intentia de a trece in RFG pe la Poarta Brandenburg sau pe la renumitul tren german, locuri pe unde a mers, dar nu a reusit sa faca acest lucru".

"In ziua de 13 septembrie 1988 am purtat o discutie cu sus-numitul, care mi-a relatat ca este in bune relatii cu numitul I. din Austria (plecat ilegal cu aproximativ 2 ani in urma) cu care vorbeste periodic la telefon (...). Din discutie a mai rezultat ca ar pleca si el, in schimb nu vrea sotia lui, dar cu toate acestea a afirmat ca daca ar pleca ar reusi in doi ani de zile sa isi aduca familia".

CNSAS noteaza ca intentia unei persoane de a parasi tara era o atitudine extrem de grava din perspectiva regimului, iar cei ce luau o astfel de hotarare erau priviti ca niste tradatori de patrie. Persoanele care, prin diferite metode, reuseau sa-si indeplineasca visul de a ramane in strainatate erau denumiti batjocoritor "fugiti", iar bunurile ramase in tara le erau confiscate.

Notele cu privire la cetatenii straini

"Dupa ce a fost chemat la organele de stat, a inceput sa comenteze aducand injurii acestora, afirmand ca nu o sa le spuna niciodata relatia cu italianul C.G.P. (sursa cunoaste ca strainul a vrut sau vrea sa se casatoreasca cu verisoara sa din Bucuresti)".

CNSAS subliniaza ca este de notorietate faptul ca statul comunist incerca sa limiteze relatiile neoficiale dintre cetatenii romani si cei straini intrucat, prin astfel de contacte, cetatenii romani puteau veni in contact cu ideile care circulau in lumea libera si care nu erau foarte bine cunoscute in tara, iar cetatenii straini puteau cunoaste adevarata situatie cu privire la conditiile de viata din Romania ori cu privire la gradul de respectare a drepturilor omului la noi in tara, situatii care, evident, difereau profund fata de cele prezentate de propaganda oficiala a regimului.

"Incearca sa atraga in cultul lor mai multi aderenti"

Notele cu privire la apartenenta si activitatile unor persoane in cadrul unor culte religioase.

"Ambii lucreaza in cadrul sectiei IJPIPS Gorj, iar din discutiile cu colegii de munca am inteles ca fac parte din cultul penticostal. Va informez ca acestia incearca sa atraga in cultul lor mai multi aderenti, printre care pe numitul TA, inmanandu-i o carte cu continut religios penticostal a-l convinge de eruditia lor; insa acesta din urma a (renuntat) refuzat. De asemenea, sus-numitul TV povesteste colegilor de munca despre intrunirile lor, citindu-le paragrafe din Biblie".

CNSAS arata ca denuntarea apartenentei la grupari religioase neagreate de regimul comunist nu poate fi calificata decat ca denuntarea unei atitudini potrivnice regimului comunist.

"Este cunoscut faptul ca regimul comunist incerca sa descurajeze si sa limiteze prin toate mijloacele practicarea religiei. Principalele victime ale acestei politici erau cultele minoritare (neagreate de regim), chiar si cele care se bucurau de o recunoastere oficiala. Aceste culte nu isi puteau promova nestingherit mesajele", sustine CNSAS.

Apararea: "Voiam sa ajut o verisoara"

Claudia Florina Prisecaru a cerut, in timpul procesului, respingerea cererii CNSAS. Ea a aratat ca notele infomative le-a scris dupa ce a fost rugata de o verisoara de-a sa, care tocmai terminase Scoala de Ofiteri de Securitate si voia sa fie promovata.

Intre familia ei si a verisoarei erau relatii apropiate, "de prietenie profunda, astfel ca, s-a simtit obligata moral sa o ajute".

Verisoara fusese repartizata la Inspectoratul Gorj, sectia securitate, specializata pe contraspionaj in sectoarele economice. Aceasta i-ar fi spus ca lupta pentru siguranta cetatenilor si pentru bunul mers al tarii, spunandu-i ca este patriota si ca are nevoie de o persoana de incredere care sa scrie niste adrese pentru ea, astfel cum va dicta ea, iar aceasta persoana sa nu dezvaluie nimanui acest lucru, altfel ea isi va pierde locul de munca.

"Analizand acum notele informative din data de 16.10.1987, a observat ca este vorba despre persoane pe care la data intocmirii notelor nu le cunostea", a explicat femeia, conform motivarii Curtii de Apel Bucuresti.

In plus, mai multe note informative ar fi fost scrise dupa dictare, periodic, ori de cate ori verisoara sa ii cerea acest lucru.

"Un alt argument ca asa au stat lucrurile, il reprezinta faptul ca verisoara sa i-a dictat note despre persoane care lucrau in alte institutii decat cea la care lucra, persoane pe care nu le cunoscuse niciodata", explica situatia Prisecaru.

In esenta, scopul in care ea a scris acele note era unul legitim, reprezentand doar un ajutor acordat unei persoane de incredere. Prisecaru a precizat ca, in perceptia sa de la acea varsta si in contextul social si psihologic in care se afla era doar ajutorul pe care i-l oferea verisoarei sale, neavand reprezentarea faptului ca incalca drepturile acelor persoane.

Verdict: "Colaborare cu Securitatea"

Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au explicat ca din probele administrate in cauza de CNSAS, reiese ca cele trei conditii impuse de dispozitiile legale sunt indeplinite, pe parcursul colaborarii cu organele de Securitate, Prisecaru furnizand informatii sub forma de note scrise.

Prima conditie ce trebuie indeplinita pentru a se constata ca o persoana a avut calitatea de colaborator al Securitatii este aceea ca aceasta persoana sa fi furnizat informatii, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise.

A doua conditie vizeaza calitatea informatiei furnizate, in sensul ca prin aceste informatii se denuntau activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist.

A treia conditie se refera la efectele furnizarii informatiilor, in sensul ca au vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului", se arata in sentinta.

In raport de continutul inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Curtea retine ca, prin informatiile furnizate, Prisecaru a denuntat atitudini considerate a fi potrivnice regimului totalitar.

"Asa cum in mod corect a sustinut reclamantul, este de notorietate faptul ca anii '80 au fost guvernati de o politica restrictiva in domeniul alimentar, de natura sa conduca la infometarea populatiei.

Aceste aspecte au fost retinute si in Raportul final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.

Prin urmare, denunturile facute de parata, aveau aptitudinea de a conduce la ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei denuntate (dreptul la libertate, la integritate fizica si psihica, dreptul la libera exprimare), persoana denuntata riscand sa fie chemata de organele de securitate la interogatorii (fiind de notorietate practicile dure de interogare ale agentilor de securitate, care includeau adesea violente fizice si psihice asupra celor interogati), sa fie amenintata in diverse moduri astfel incat sa nu isi mai exprime public opiniile legate de regimul comunist sau chiar sa sufere o condamnare la inchisoare", motiveaza instanta.

"Nu a administrat probe in favoarea sa"

De asemenea, Curtea a observat ca interpretarile gramaticale, logico - sistematice si teleologice ale prevederilor legale conduc la concluzia certa ca nu este necesar, pentru ca o persoana sa fie incadrata in categoria colaboratorilor politiei politice, ca activitatea acesteia sa fie adus efectiv atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, fiind suficient ca ea sa fi fost indreptata impotriva acestor drepturi si libertati si sa fi fost apta sa le aduca atingere.

"Curtea constata ca, desi art. 10 alin. 1 Cod proc. Civ. impune obligatia partilor de a-si proba apararile, parata nu a administrat nici o proba care sa confirme sustinerile sale expuse in intampinare.

In aceste imprejurari, Curtea, in urma analizei cererii in raport de ansamblul probator administrat in cauza, apreciaza ca CNSAS, in calitate de reclamant, a facut dovada sustinerilor sale, astfel incat urmeaza sa constate calitatea paratei de colaborator al Securitatii.

Asadar, fiind indeplinite in cauza toate conditiile legale evocate anterior, Curtea apreciaza ca prezenta actiune este intemeiata, urmand a o admite, in temeiul art.11 raportat la art. 2 lit. b) din OUG 24/2008, si a constata calitatea paratei de colaborator al Securitatii in sensul legii", conchide Curtea de Apel Bucuresti.

Dupa cum am aratat, Inalta Curte a stabilit pe 31 martie 2022, primul termen al recursului in acest caz, confom portalului instantei.

• Ce s-a intamplat marti seara in dosarul Elenei Udrea si al Ioanei Basescu. Cronica unui proces maraton: "Dispret fata de lege"
• EXCLUSIV Cum s-a reimbolnavit miliardarul Ioan Niculae de COVID - 19
• Val de comentarii acide dupa ce poza unui soldat roman care tine AK-ul gresit a devenit virala
• FOTO Fosta iubita a lui Ilie Dumitrescu face furori pe plajele din Maldive
• Case la 1 euro in Italia si bonus 25.000 euro pentru renovare

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...