"Astern pe hartie aceste randuri sub stapanirea unor duioase amintiri. Am ramas singur in viata din generatia Unirii, care s-a bucurat de roadele straduintelor ei pentru infaptuirea Unirii Nationale. Au murit Ionel si Vintila Bratianu, au disparut din viata Iuliu Maniu, Alexandru Vaida si Ion Inculet, au trecut in cele eterne Nicolae Iorga si Octavian Goga.
Vesnic imi sta inaintea ochilor apoteoza regelui Ferdinand si a reginei Maria, implinitorii visului de aur al neamului nostru.
Am ramas singur in viata, sortit sa infrunt prabusirea maretei opere nationale, stropita cu sangele eroilor de la Marasesti!"
Cuvintele apartin lui Ion Nistor, fost membru al comitetului de organizare a Adunarii Nationale de la Cernauti, care a hotarat unirea Bucovinei cu Romania, ulterior ministru in mai multe guverne si lider in Partidul National Liberal. Gandurile sale au fost scrise in cartea "Date autobiografice. Amintiri din inchisoare (1957) ". Ion Nistor a fost arestat de comunisti in 1950, eliberat in 1955. Restul vietii sale, pana in 1962, a fost urmarit de Securitate.
Dramele din dosarele de la CNSAS
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a publicat luna aceasta dosarele de la Securitate ale unor mari personalitati implicate in actul Marii Uniri, din diferitele provincii noi ale Regatului Romaniei (Basarabia, Bucovina, Transilvania), precum: Ion Flueras, Pantelimon Halipa, Iosif Jumanca, Iuliu Maniu, Ioan Nistor si Ion Pelivan.
Iuliu Maniu, presedinte al Partidului National-Taranesc: arestat in 1947, decedat in inchisoarea Sighet in 1953;
Iosif Jumanca, lider al Partidului Social Democrat: arestat in 1948, decedat in inchisoarea Jilava in 1949;
Ion Flueras, lider al Partidului Social Democrat: arestat in 1948, decedat in inchisoarea Gherla in 1953;
Pantelimon "Pan" Halippa, in 1918 a fost presedintele Sfatului Tarii din efemera Republica Democratica Moldova: arestat in 1950, eliberat in 1957. Dupa eliberare a fost urmarit permanent de Securitate, a decedat in 1979.
Ion Pelivan, in 1918 a fost ministru de Externe in efemera Republica Democratica Moldova: arestat in 1950, decedat in inchisoarea Sighet in 1954.
Potrivit dosarului lui Ion Nistor, publicat de CNSAS, politicianul a fost urmarit de Siguranta inca din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. O convorbire telefonica a acestuia cu liderul liberal Gheorghe Tatarascu din 14 martie 1944 este la dosar.
Sectia Politica din cadrul Serviciului Secret de Informatii i-a facut mai multe caracterizari si apar facsimile din articole de presa in care erau prezentate declaratii ale politicianului. De asemenea, este intregul dosar de arestare si condamnare.
Datele de la CNSAS dezvaluie ca Nistor a fost constant urmarit de Securitate, dupa eliberarea din penitenciar, desi nu mai reprezenta un pericol.
Avea probleme de sanatate, iar atunci cand era provocat sa faca declaratii politice "punea problema ca el nu mai are multe zile de trait". In 1961, cu un an inaintea mortii lui Nistor, un informator al Securitarii raporta ca acesta era "garbovit, insa la minte este inca lucid".
Tot in 1961, un alt infomator scria ca Nistor locuia in mansarda unui bloc din Bucuresti si ii era foarte greu sa urce si sa coboare scarile, deoarece nu avea lift. El locuia impreuna cu fiica sa, vaduva, si cu o nepoata de 23-24 de ani.
"A spus ca regreta ca, la varsta de 85 de ani, batran si bolnav, se gaseste intr-o stare de mare lipsa, fara pensie, dar este multumit ca fiica lui ii arata toata afectiunea si munceste din toate puterile pentru a-i asigura cele necesare", mai scria informatorul.
Anii petrecuti in inchisoare, varsta si situatia materiala precara si-au pus amprenta pe ultimii ani din viata lui Nistor. La sfarsitul anilor '50, situatia acestuia era tot mai grava, se ridica foarte greu din pat si din ce in ce mai rar.
Un informator povestea una din zilele lui Nistor, din iunie 1959, atunci cand acesta pur si simplu a lesinat in timp ce se plimba in parc.
Ofiterii de Securitate au monitorizat informativ inclusiv ceremonia de inmormantare a lui Ion Nistor. Acesta a fost condus pe ultimul drum de 300 de persoane, majoritatea bucovineni si fosti membri liberali. Serviciul religios a fost oficiat de fostul mitropolit al Olteniei, Nifon Criveanu.
Autoritatile sovietice nu au uitat niciodata rolul jucat in 1918 de Pantelimon "Pan" Halippa in unirea Moldovei cu Romania. Halippa a fost membru de varf al PNT, ministru al Lucrarilor Publice si Sanatatii, deputat in noua legislatura si senator de Soroca, Lapusna si Hotin. Arestat in Romania in 1950, Halippa a fost transferat in URSS, si a fost inchis in lagarele din Siberia.
In perioada detentiei in URSS se arata ferm impotriva regimului comunist instaurat in estul Europei. Un informator relateaza ofiterului de Securitate ca Halippa i-ar fi spus ca "in tara noi trebuie sa fim uniti pentru a lupta impotriva regimului. Nu suntem singuri, cu noi este tot Apusul".
In 1955 a fost readus in inchisorile din Romania. A fost eliberat in 1957, dar Securitatea l-a urmarit inca doua decenii.
In 1958, la un an de la eliberarea din penitenciar, infomatorii Securitatii care erau plasati in jurul lui Halippa raportau ca acesta "se manifesta ostil regimului nostru in sensul ca i-a nationalizat imobilul si ca in prezent duce o viata grea".
Halippa era pensionar si lucra la o carte despre proverbele din "Moldova de Rasarit, fapt pentru care Institutul de Folclor i-a atribuit o suma de 3.000 de lei". El era suferind si fusese internat la Spitalul Colentina timp de 50 de zile.
Jumanca, deces dupa un an de inchisoare
Iosif Jumanca, politician social-democrat din Transilvania, a avut un rol hotarator in succesul Adunarii Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, tinand un discurs militant pentru infaptuirea Marii Uniri.
El a platit pentru atitudinea sa impotriva comunistilor, dupa ce s-a impotrivit fuziunii PSD cu PCR in cadrul Partdidului Muncitoresc Roman (PMR) . Jumanca a fost inchis in puscaria Jilava in iunie 1949. Condamnarea: un an si doua luni de inchisoare.
Jumanca a murit in mai putin de un an de la arestarea sa. A fost transferat la inchisoarea-spital Vacaresti, grav bolnav, pe 25 martie 1950. In urmatoarea zi s-a stins.
Cele mai multe documente publicate de CNSAS, in cazul evenimentului Romania Centenara, il privesc pe liderul PNT, Iuliu Maniu. Fost presedinte al PNT si de mai multe ori prim-ministru al Romaniei, politicianul a decedat la Sighet in 1953, dupa 6 ani de temnita grea.
Cele mai multe documente publicate privesc procesul inscenarii de la Tamadau, moment in care Maniu a fost arestat, alaturi de alti lideri PNT, judecat si condamnat pentru inalta tradare.
Declaratii de martori, diverse probe, marturiile inculpatilor, acte de ancheta ale Securitatii, sentinte si alte acte judecatoresti sunt atasate dosarului.
Potrivit unei note din 1946, ofiterul de Securitate care-l supraveghea pe Maniu a sters cu pixul insemnarea unui subordonat al sau: "este unul dintre marii luptatori pentru dezrobirea romanilor din Ardeal".
Prin sentinta data la 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu era condamnat la inchisoare pe viata. Avea 74 de ani si a fost trimis la penitenciarul din Galati, pe baza ordinului de arestare 105.515/27 noiembrie 1947. In august 1951 este transferat, impreuna cu Ion Mihalache, Ilie Lazar, Camil Demetrescu, Niculescu-Buzesti, N. Carandino si altii din "lotul Maniu", la Sighet.
In momentul transferului la penitenciarul Galati, in 1950, Maniu avea in bagajele sale cateva haine, un borcan de miere de albine si 52 de tigari.
Procesul verbal din penitenciar arata ca acesta detinea doua portofele cu fotografii, o iconita si o cruciulita, un aparat pentru rinichi, o pereche de ochelari fara un brat, un dictionar Larousse si o carte. Toate acestea erau inghesuite intr-un geamantan uzat. Dupa moarte, trupul sau a fost aruncat in groapa comuna din Cimitirul Saracilor din Sighet.
Ajunge! Vezi tot