Asociatia Magistratilor: Problema articolului cu interceptarile e falsa si invocata artificial

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) sustine, referitor la art. 140 din noul Cod de procedura penala, ca problema privind obligativitatea anchetatorilor de aduce la cunostinta existenta unor masuri de interceptare, odata cu inceperea urmaririi penale, este una "falsa" si "invocata artificial".

"Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) isi exprima ingrijorarea pentru interpretarile prezentate in spatiul public, pe langa lege, de catre unii reprezentanti ai sistemului judiciar, privind continutul art. 140 din Noul Cod de procedura penala. Astfel, problema invocata artificial, referitoare la obligativitatea organelor de urmarire penala de a aduce la cunostinta existenta unor masuri de interceptare, odata cu inceperea urmaririi penale, este una falsa", se arata intr-un comunicat remis, duminica seara.

AMR sustine, in acelasi context, ca nu intelege "care sunt considerentele ce au determinat persoane cu functii importante in cadrul sistemului judiciar sa vehiculeze ipoteze care nu au nicio legatura cu dispozitiile legale existente, in conditiile in care institutia inceperii urmaririi penale nu este similara celei care vizeaza finalizarea acesteia".

"Niciun text din noul cod nu obliga organele de urmarire penala sa aduca la cunostinta invinuitului probele pe care le administreaza in scopul dovedirii invinuirii sale decat la terminarea urmaririi penale", se mai arata in comunicatul semnat de presedintele AMR, judecatorul Gabriela Baltag.

Potrivit AMR, articolul 140 din noul Cod de procedura penala este in stransa concordanta cu prevederile art. 6 alin. (3) pct. a) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dar si cu Decizia nr. 962/2009 a Curtii Constitutionale, decizie ce retine, printre altele, faptul ca, urmarirea penala poate a fi inceputa, atat "in rem", cat si "in personam".

"Asociatia Magistratilor din Romania spera ca doar emotia majora a intrarii in vigoare a noilor dispozitii in materie penala este cauza interpretarilor eronate, regretabile si distorsionate ale continutului legal", se mai afirma in comunicat.

Mai mult decat atat, considera AMR, este "inexplicabila ingrijiorarea organelor de ancheta privind posibila compromitere a activitatii lor de cercetare in materie penala in conditiile in care metodele speciale de supraveghere intr-un proces penal nu trebuiesc absolutizate, fiind necesar a fi coroborate cu alte probe".

"De asemenea, in mod cu totul surprinzator nu au fost mentionate, pentru o abordare deplina a problemei 'interceptarilor', si existenta dispozitiilor art. 141 din Noul Cod de procedura penala care reglementeaza situatia cazurilor urgente, ce nu suporta amanare, a imprejurarilor in care organele de urmarire penala au posibilitatea de a proceda direct la autorizarea interceptarilor pe o perioada de cel mult 48 de ore, cu obligatia ulterioara de a se adresa in termen de cel mult 24 de ore de la expirarea masurii judecatorului de drepturi si libertati pentru confirmarea acesteia", subliniaza organizatia profesionala, in acelasi comunicat.

Ce spune articolul care a starnit polemici si cine a inflamat spiritele

Conform alineatului 1 al articolului 140 din noul Cod de procedura penala, "supravegherea tehnica poate fi dispusa in cursul urmaririi penale, pe o durata de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea".

Intrarea in vigoare la 1 februarie a celor doua coduri - penal si de procedura penala - a starnit un val consistent de reactii, inclusiv din directia Presedintiei. Printre reglementarile criticate in spatiul public se numara si cea legata de interceptari, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea sa asculte telefoanele persoanelor asupra carora ar exista suspiciuni, fara ca acestea din urma sa fie instiintate.

In acest context, premierul Victor Ponta a anuntat vineri ca Guvernul va aproba saptamana viitoare, miercuri, mici ajustari la Codul de procedura penala care vor clarifica si problema interceptarilor, pe baza unei centralizari ce va fi prezentata vineri pe site-ul Ministerului Justitiei, el adaugand ca este "o prostie" sa spui ca noul cod protejeaza infractorii.

Premierul a aratat insa ca aceasta clarificare ar permite inceperea urmaririi penale "fata de fapte, si nu fata de persoane".

Ponta a precizat totodata ca, la inceputul saptamanii viitoare, in Parlament va fi aprobata o lege de abrogare a articolului 278 din noul Cod penal care poate ingradi libertatea si activitatea mass-media.

Potrivit premierului, ca in cazul oricarei legi complexe, pot aparea, in practica, interpretari diferite si inadvertente, iar ministrul Justitiei a discutat in acest sens cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public si Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar in masura in care aceste inadvertente pot afecta in vreun fel sau altul activitatea instantelor sau a parchetelor, vor fi operate "mici ajustari".

In opinia premierului, noile coduri sunt europene, moderne, mult mai bune decat cele ale lui Ceausescu din 1968.

Ulterior declaratiilor lui Ponta, Ministerul Justitiei (MJ) a lansat in dezbatere publica, pe site-ul institutiei, proiectul de Ordonanta de urgenta pentru luarea unor masuri de implementare necesare aplicarii Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru implementarea altor acte normative, care prevede printre altele ca metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun si daca urmarirea penala este inceputa in rem.

Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, a declarat tot vineri ca nu exista nicio problema cu privire la emiterea unei ordonante de urgenta in cazul unor eventuale modificari ale noilor coduri penal si de procedura penala.

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc, pe cuvântul meu, în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...