Presedintele UNJR: Adoptarea Codului Insolventei prin ordonanta, un act iresponsabil al Guvernului Interviu

Este fara precedent ca un cod juridic, asa cum este Codul Insolventei, sa fie adoptat prin ordonanta de urgenta, afirma judecatoarea Natalia Roman, presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR).

Intr-un interviu acordat Ziare.com, judecatoarea Natalia Roman spune ca un astfel de act al Guvernului este unul iresponsabil pentru ca el nu are in mod realist nicio motivatie obiectiva sau juridica valida, ridicand astfel suspiciuni serioase in legatura cu motivatiile reale ale actiunii guvernamentale.

Presedintele UNJR reproseaza guvernului ca a adoptat codul prin ordonanta, fara a consulta magistratii, fara studiu de imapct si fara a avea avizul CSM. Natalia Roman atrage atentia ca intrarea rapida in vigoare a noului cod va avea efecte negative foarte serioase inclusiv in primul rand asupra mediului de afaceri. Este motivul pentru care UNJR a declansat demersuri pentru ca amanarea intrarii in vigoare a Codului Insolventei.

In acelasi interviu, presedintele UNJR a comentat scadalul Papici: "Este inadmisibil ca un premier sa puna calificative procurorilor si tot inadmisibil este si ca un presedinte sa dea telefoane procurorului general pentru mentinerea in functie a unor procurori."

La sfarsitul saptamanii trecute a fost adoptat prin ordonanta de urgenta Codul Insolventei. Cred ca sunt doua directii de discutat: modalitatea de adoptare si continutul codului.

Este fara precedent ca un cod juridic, asa cum este Codul Insolventei, sa fie adoptat prin ordonanta de urgenta. Niciodata de la instaurarea regimului democratic nu s-a procedat in acest mod.

Codurile juridice sunt o parte extrem de importanta a legislatiei unui stat, fiind adoptate cu scopul de a imbunatati legislatia in anumite domenii si de a asigura o aplicare unitara a unor reguli, urmarindu-se intotdeauna ca aplicarea lor sa dureze in timp pentru o perioada cat mai indelungata, tocmai pentru a oferi previzibilitate, coerenta si stabilitate relatiilor juridice din domeniul pe care il reglementeaza.

Aceasta presupune ca procesul de adoptare a unor astfel de coduri sa fie rezultatul unor dezbateri serioase la care sa participe in primul rand specialistii si actorii din domeniul de activitate respectiv, iar apoi sa aiba loc o dezbatere publica asupra respectivelor dispozitii in vederea imbunatatirii si corectarii textelor propuse.

Dupa parcurgerea acestor etape in mod transparent, un astfel de cod trebuie promovat ca proiect de lege si inaintat Parlamentului Romaniei pentru a-l dezbate. In fine, dupa ce Parlamentul adopta un astfel de cod, intotdeauna este stabilita o perioada de timp pana la intrarea in vigoare efectiva a dispozitiilor noului Cod pentru a da posibilitatea institutiilor implicate in aplicarea acestuia si celor care sunt vizati de respectivul cod sa cunoasca dispozitiile legale adoptate si sa ia masurile administrative si logistice necesare in vederea asigurarii aplicarii corecte si eficiente a codului.

De altfel, intentia initiatorilor Codului-si ma refer aici la Ministerul Justitiei, a fost aceea de a urma aceasta procedura indicata anterior, astfel ca nimic nu prevestea gestul Guvernului de saptamana trecuta, de a adopta Codul insolventei prin ordonanta de urgenta.

Consideram ca un astfel de act al Guvernului este unul iresponsabil pentru ca el nu are in mod realist nicio motivatie obiectiva sau juridica valida, ridicand astfel suspiciuni serioase in legatura cu motivatiile reale ale actiunii guvernamentale.

Extrem de grav este si faptul ca dispozitiile din noul cod sunt de imediata aplicare, vizand si procedurile de insolventa in curs in instante, astfel ca efectele sale se vor repercuta negativ in mod cert asupra mediului de afaceri.

Este de neinteles cum se vorbeste de imbunatatirea si incurajarea mediului de afaceri prin politici guvernamentale si in acelasi timp se adopta, in mod netransparent si intempestiv, dispozitii legale care afecteaza direct si imediat mediul de afaceri.

A fost consultat corpul judecatorilor in privinta prevederilor Codului Insolventei?

Nu. Proiectul de lege a fost postat pe site-ul Ministerului Justitiei si au fost organizate cateva intruniri ale comisiei de experti in cursul acestei veri, cand dupa cum se stie, este stabilita in mod legal perioada vacantei judecatoresti. Din acest motiv, foarte putini judecatori specializati in domeniul insolventei au putut sa participe la una sau doua din aceste intalniri, intalniri in cadrul carora reprezentantii ministerului au comunicat intentia de a promova codul ca proiect de lege.

Este extrem de importat de precizat ca pana in acest moment Consiliul Superior al Magistraturii nu a avizat Codul Insolventei, cu toate ca legea prevede ca obligatoriu emiterea unui astfel de aviz.

Are timp un jurist sa se puna la punct cu noul cod in 20 de zile?

Un termen de 20 de zile iti permite sa lecturezi cele 350 de articole ale Codului, insa in niciun caz nu sunt suficiente pentru a reusi sa le aprofundezi. Dincolo de citirea si aprofundarea textelor de lege, este absolut necesara luarea unor masuri de ordin administrativ si logistic pentru ca aplicarea textelor legale sa fie posibila (ma refer aici la modificarea regulamentului de ordine interioara a instantelor, adaptarea sistemului informatic ECRIS etc.).

Pe fond, prevederile noului cod sunt corecte?

Vreau sa precizez din start ca adoptarea unui Cod al insolventei era necesara. Multe din articolele din cod sunt corecte din punct de vedere juridic, insa sunt multe alte articole care trebuie corectate, modificate sau chiar eliminate pentru a se reusi cu adevarat imbunatatirea procedurilor de insolventa, iar toate aceste corectii puteau fi facute in cadrul dezbaterilor parlamentare, daca scopul primordial ar fi fost cu adevarat o imbunatatire a legislatiei in domeniul insolventei.

Putem vorbi despre o discriminare avand in vedere ca firmele din audiovizual au reglementari mai severe?

Este de principiu ca un text de lege care reglementeaza un anumit regim juridic trebuie sa se aplice in mod nediscriminatoriu pentru toate categoriile care cad sub incidenta lui.

Ceea ce pot sa constat din cuprinsul ordonantei de urgenta este ca aceasta cuprinde o serie de dispozitii care se aplica doar societatilor care au nevoie de licenta de functionare de la Consiliul National al Audiovizualului. In lipsa unei justificari pentru o astfel de masura adresata tintit acestui grup de societati, aceasta este in aparenta una discriminatorie.

Se mai poate face ceva pentru ca acest cod sa nu intre in vigoare pe 25 octombrie?

Cred cu tarie ca lucrurile pot fi reparate. U.N.J.R. a solicitat C.S.M. sa sesizeze Avocatul Poporului pentru ca acesta la randul sau sa sesizeze Curtea Constitutionala in vederea verificari constitutionalitatii adoptarii Codului prin ordonanta de urgenta.

In acelasi timp, dat fiind termenul extrem de scurt prevazut in ordonanta pentru intrarea in vigoare a codului, am solicitat C.S.M. sa se adreseze Parlamentului Romaniei pentru ca acesta sa supuna dezbaterii ordonanta de urgenta.

In fine, mi se pare ca este absolut necesar ca ministrul Justitiei sa prezinte public explicatii pentru faptul ca nu a realizat un studiu de impact pentru aplicarea acestui cod si sa indice in concret masurile pe care le-a luat (nu avem cunostinta de astfel de masuri) precum si cele pe care urmaza sa le ia pentru a asigura aplicarea acestui cod.

Este de neacceptat ca sistemul judiciar sa fie facut responsabil pentru disfunctionalitatile ce vor fi generate de intrarea intempestiva in vigoare a acestui Cod in conditiile in care nu a fost consultat si nu a fost pregatit pentru implementarea lui. Raspunderea pentru acest act trebuie asumata in mod public de cei care au luat si au girat aceasta masura.

Am avut saptamana trecuta "scandalul Papici". Considerati ca am asistat la o chestiune strict procedurala, dupa cum sustine premierul, sau la un atac asupra independentei justitiei dupa cum afirma o mare parte a societatii civile si a presei?

Actiunile si afirmatiile decidentilor politici - in prim-plan fiind premierul si presedintele - in legatura cu incetarea mandatelor unora din procurorii-sefi din D.N.A. nu au nicio legatura cu apararea independentei justitiei.

Sunt declaratii extrem de nocive si periculoase pentru ca sunt facute de la cel mai inalt nivel, de oameni politici care ocupa functii de demnitate publica si care au obligatia constitutionala de a apara independenta justitiei si de a se abtine de la orice actiuni prin care o pot afecta.

Este inadmisibil ca un premier sa puna calificative procurorilor si tot inadmisibil este si ca un presedinte sa dea telefoane procurorului general pentru mentinerea in functie a unor procurori.

In cazul in care actorii politici au suspiciuni legate de conduita profesionala a unor magistrati, acestia ar trebui sa sesizeze C.S.M-ul, care prin Inspectia Judiciara poate efectua verificari in legatura cu astfel de suspiciuni.

De fapt, problema esentiala e legata de modul de numire in functiile de conducere din Parchete: atata timp cat numirile vor fi rezultatul unei intelegeri eminamente politice iar discutiile vor viza doar persoanele, vor exista mereu suspiciuni legate de influentele care pot fi exercitate de decidentii politici asupra sefilor din Parchete.

Acesta a fost motivul pentru care U.N.J.R. militeaza pentru modificarea acestei modalitati de numire, in sensul instituirii unei proceduri transparente care sa fie desfasurata in fata C.S.M., cu eliminarea oricarei interferente din partea actorilor politici, oricare ar fi acestia.

Sunt voci care spun ca ne-am intors la practici de intimidare a magistratilor din perioada 2000-2004. Impartasiti acest punct de vedere?

Sa nu fim naivi: intotdeauna, in orice societate, politicienii vor incerca sa influenteze justitia. De aceea, este absolut necesara instituirea prin lege a unor garantii care sa tina justitia departe de influentele politice. Concomitent, e necesara o reactie prompta a societatii civile de fiecare data cand oamenii politici incearca sa influenteze justitia pentru ca fiecare societate va avea justitia pe care si-o doreste cu adevarat si pentru care lupta.

Influentele si incercarile de intimidare au fost si cu siguranta vor mai fi, iar modalitatile de actiune se rafineaza. E de datoria noastra ca magistrati sa le rezistam si sa reactionam atunci cand ele exista.

Ar trebui sa se implice CSM in acest scandal?

Consiliul Superior al Magistraturii este obligat sa se implice, fiind autoritatea chemata sa apere independenta justitiei, condamnand ferm actiunile si declaratiile decidentilor politici. In plus, cred ca e necesar ca C.S.M. sa solicite modificarea legii in ceea ce priveste numirile in funtiile de conducere in parchete.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...