Tribunalul Bucuresti a decis ca statul nu va garanta plata despagubirilor in Dosarul Colectiv

Tribunalul Bucuresti a respins, luni, solicitarea DNA care a cerut ca statul sa garanteze plata daunelor din Dosarul Colectiv.

Tribunalul Bucuresti a respins astazi cererea de introducere a statului roman ca parte responsabila civilmente in acest proces. Decizia este definitiva. Sentinta poate fi contestata, insa, in faza de apel a procesului, odata cu fondul dosarului.

Asadar, institutiile statului nu vor participa la plata despagubirilor acordate victimelor, daca instanta va decide ca se impun astfel de daune.

Argumentele DNA

"Viata oamenilor care intra in spatii autorizate de institutii publice nu trebuie sa fie plina de pericole, nu trebuie ca omul sa-si asume un risc cand intra in spatiul public autorizat de institutii publice ale statului roman care au aceasta competenta legala".

Pasajele sunt din solicitarea procurorilor DNA prin care cereau ca statul roman, prin Ministerul de Finante, sa fie parte civila in Dosarul Colectiv.

Este vorba de procesul in care sunt judecati fostul primar Cristian Popescu-Piedone, patronii clubului si pompierii Antonina Radu si George Petrica Matei.

Practic, DNA cerea ca statul sa garanteze, la finalul procesului, plata despagubirilor materiale si morale.

Procurorii DNA au depus saptamana trecuta concluzii scrise suplimentare privind aceasta solicitare, motivata in baza Constitutiei si a jurisprudentei CEDO.

Procesul a inceput pe fond in mai 2017, insa a fost amanat de mai multe ori din motive procedurale, in principal pentru ca nu au fost citate corect partile vatamate din dosar.

"Dincolo de necesitatea stabilirii corecte a gradului de vinovatie a tuturor persoanelor care au concurat direct sau indirect (mediat) la producerea dezastrului din 30 octombrie 2015 si corecta solutionare a laturii civile, ce formeaza obiectul rechizitoriilor cu care a fost investita instanta de judecata, participarea Statului Roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, la acest proces, in calitate de subiect procesual, este concordanta rolului constitutional al statului de conducator al institutiilor publice, in considerarea faptului ca, intre activitatea de autorizare, rezultatul dramatic si prejudiciul adus victimelor care au suferit vatamari, rani, arsuri etc in urma incendiului din club, deficientele entitatilor publice implicate in interventia de urgenta la incendiul din Clubul Colectiv din Bucuresti, in seara zilei de 30 octombrie 2015, exista legatura de cauzalitate mediata, asa incat necesitatea participarii ca subiect procesual in sensul art.34 Cod procedura penala a Statului Roman rezulta din aceste imprejurari", arata procurorii DNA.

DNA invoca prevederi constitutionale, legislatia nationala, dreptul comunitar, jurisprudenta Curtii de Justitie de la Luxembourg si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Proba cheie

Unul dintre documentele cheie invocate in sustinerea solicitarii este Raportul de control al Guvernului Romaniei efectuat incepand cu data de 6 ianuarie 2016.

In esenta, potrivit actului oficial, in seara de 30 octombrie 2015 a avut loc cel mai mare dezastru provocat de om cu care s-a confruntat societatea romaneasca in ultimii 25 ani: 64 de persoane si-au pierdut viata in incendiu (27 in incendiul propriu-zis, iar restul ulterior, in spitalele din Romania si din strainatate) si alte 146 persoane au suferit rani mai grave sau mai usoare, care le vor marca restul vietii.

Tragedia a fost rezultatul unui complex de factori care au provocat un numar mare de victime, in conditiile in care acesta putea fi prevenit, iar pierderile de vieti omenesti puteau fi evitate daca institutiile statului nu ar fi avut deficiente esentiale.

Raportul este proba in acest proces, dupa ce a fost validat de judecatorul de Camera Preliminara.

Greseala privind neactivarea Mecanismului european

De asemenea, din acelasi raport de control al Guvernului Romaniei rezulta ca statul nu a activat Mecanismul de protectie civila al Uniunii Europene, desi acesta era aplicabil, deoarece decidentii de la acel moment au considerat ca nu ar fi fost nevoie de resurse suplimentare, capacitatea proprie a statului roman nefiind depasita.

"Prin urmare, Statul Roman trebuie sa participe la procedurile judiciare in acest dosar, intrucat in cauza avem de-a face cu un ansamblu de consecinte datorate inclusiv institutiilor publice romane", arata DNA.

Faptul ca Romania nu a activat Mecanismul de protectie civila al Uniunii Europene ar reprezenta o incalcare a dreptului comunitar, asa incat responsabilitatea statului de a garanta repararea daunelor cauzate particularilor subzista inclusiv in temeiul dreptului comunitar al Uniunii Europene.

"In plus, prin raportul de control al Guvernului Romaniei realizat dupa tragedia din Clubul Colectiv, s-a asumat ca institutiile Statului Roman trebuie sa-si regleze si sa-si imbunatateasca mecanismele de interventie in astfel de situatii pentru a inlatura sau diminua factorii care pot provoca victime si pentru a preveni pierderile de vieti omenesti", precizeaza DNA.

"Inculpatii nu au bani sa achite toate despagubirile"

Dupa ramanerea definitiva a hotararii, partile civile - ranitii din clubul Colectiv sau rudele celor decedati - nu vor putea obtine despagubirile civile stabilite de instanta de judecata, deoarece cei judecati nu au in patrimoniile lor bunuri suficiente care sa serveasca la acoperirea prejudiciilor.

Procurorii DNA amintesc deciziile CEDO, in acest caz, deoarece magistratul este in imposibilitate absoluta de a pronunta, pe latura civila, o hotarare judecatoreasca susceptibila de a fi pusa in executare, in mod real.

Cazul de la Hadareni

DNA invoca un precedent celebru, dosarul Moldovan contra Romaniei, un proces deschis de victimele violentelor interetnice de la Hadareni, proces in care CEDO a dat castig de cauza reclamantilor.

"Romania, intr-un caz care a pus in discutie atitudinea autoritatilor romane in legatura cu evenimente care au ridicat probleme sub aspectul respectarii drepturilor omului, a acceptat in fata instantei de contencios european ca s-a produs pentru persoanele implicate suferinta emotionala decurgand din evenimente care nu au fost gestionate corespunzator de autoritatile statului si s-a angajat in acel caz sa adopte toate masurile necesare, inclusiv banesti pentru a asigura respectarea drepturilor individuale garantate de Conventie", arata DNA.

Eșec în instanță pentru Cătălin Cherecheș. Primarul fugar a încercat să obțină anularea condamnării pentru luare de mită

Curtea de Apel Cluj a decis joi, 18 aprilie, că fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare. Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată contestaţia în care...

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...