Nostalgia paguboasa
Citeste toate textele scrise de Hari Bucur-Marcu pentru Ziare.com
Vorbesc despre oameni care au avut o cariera profesionala si o viata personala ireprosabile, care nu au iesit din vorba sefului sau din vorba sotiei nici macar in intimitatea baii.
Ei au rabdat cu detasare umilintele traiului ceausist, dupa care au trecut fara efort la traiul post-ceausist si s-au adaptat noii politici a Romaniei, cea de occidentalizare.
Dintre militarii despre care vorbesc eu aici, multi au calatorit in interes de serviciu, in misiune, cum se zice, si in America, si in comandamente NATO, iar cativa au lucrat in structurile Aliantei, si inainte ca Romania sa devina membru, si dupa aceea.
E drept ca niciunul dintre ei nu a fost comandant, din aceia care au raspunderea trupei, pe timp de pace sau in misiuni de lupta. Dar altfel, au fost militari, fara indoiala.
Ai fi zis despre ei ca sunt niste pensionari simpatici, care se mai aduna la o bere sau la o poveste in parc ori pe Facebook si isi mai deapana amintirile de cand erau ei tineri si faceau treaba buna in Armata, pe santiere sau pe unde i-a mai trimis viata.
Si probabil ca asa si sunt, cum ai zice despre ei.
Doar ca oamenii astia nutresc o nostalgie paguboasa dupa vremurile comunismului ceausist romanesc. Nostalgie dublata de o ura foarte vocala fata de strainii occidentali, care "ne-au furat tara lasata de Ceausescu mostenire noua".
De ce ar fi paguboasa o asemenea nostalgie? Ca nu se justifica o asemenea nostalgie este evident pentru orice om cu un bun simt mediu si, de aceea, nici nu trebuie demonstrat. Dar paguboasa?
Raspunsul la aceasta intrebare nu este direct. Asa cum nici paguba produsa de nostalgici, atat lor, cat si noua, celorlalti care nu suntem ca ei, nu este o paguba directa, ci una intermediata.
In primul rand, putem sa ne dam seama cu usurinta ca este practic imposibila ostoirea unei asemenea nostalgii dupa frumoasele vremuri ale comunismului ceausist, cand tot partidul era strans unit in jurul iubitului conducator, care facuse din Republica Socialista Romania un simbol mondial de demnitate si mandrie nationala, cand tot americanul, rusul, chinezul, englezul, francezul si germanul priveau la romani in sus, cu uimire, respect si invidie, cand eram saraci dar demni, fara mancare, fara caldura, lumina si drumuri, dar suverani la noi in tara, unde nu indraznea nimeni sa vina sa ne spuna cum sa traim, cand muncitorii mergeau sase zile pe saptamana in mii de fabrici si uzine, de unde lipseau materiile prime, energia, infrastructura si pietele de desfacere, dar de unde se produceau pe stoc marfuri de proasta calitate si nevandabile, cand agricultura socialista, cu miile ei de cooperative agricole de productie si cateva intreprinderi agricole de stat, producea cele mai mari cantitati de grau si porumb la hectar din istoria ei multi-milenara, productii pe care nu le vedea nimeni in tara, ele fiind trimise la export, pentru plata datoriei externe de care nu beneficiasera defel, dar si nostalgia dupa frumoasele vremuri cand Securitatea Statului, ajutata de militie si de magistratura, pusese ordine si disciplina in viata noastra, pe strazi, in scoli, la munca si la distractie.
Cum ziceam, este evident imposibila ostoirea nostalgiei dupa asemenea vremuri.
Nu se mai naste niciun Ceausescu in zilele noastre. Nici macar vreo Elena Ceausescu nu se mai naste, care sa fie alaturi de iubitul ei sot, ca un far calauzitor pe drumul glorios al Romaniei in Lume.
Nu sunt sanse sa mai avem vreodata industria aia care producea pe stoc, asa cum nu mai sunt sanse sa avem agricultura aia care sa produca recorduri pe hartie. E drept ca se nasc tot felul de nomenclaturisti noi, din familiile celor vechi, cei din fostul Comitet Central, dar asta nu contribuie la ostoirea nostalgiei, cum ar trebui sa contribuie.
In al doilea rand, imaginati-va ca totusi s-ar intoarce vremurile acelea, dupa care ofteaza oamenii despre care vorbesc eu aici. Ca s-ar inchide din nou granitele, ca sa nu mai poata pleca nimeni din Romania decat printre gloantele Politiei de Frontiera.
Ca s-ar suprima toate publicatiile pe hartie, radio, de televiziune si online, cu exceptia celor de partid conducator. Ca s-ar inchide Internetul, asa cum se interzisesera prin 1983 masinile de scris particulare, care nu mai puteau fi folosite decat cu aprobare de la Militie.
Ca automobilele ar circula o zi da si o zi nu, cu benzina pe cartela, nu mai mult de 100 km pe luna. Ca mancarea ar fi rationalizata, caldura ar fi rationalizata, lumina ar fi rationalizata, drumurile ar fi desfundate, autostrazile ar fi inchise, aeroporturile ar fi militarizate, Jandarmeria ar re-deveni Trupele de Securitate, NATO ar redeveni inamic, Moscova ar redeveni aliatul cel mai de nadejde si asa mai departe.
Credeti ca o asemenea intoarcere la vremurile acelea ar ostoi in vreun fel umorile de astazi ale bietilor nostalgici?
Desigur, reinvierea, oricat de improbabila, a vremurilor apuse acum trei decenii nu inseamna nicio paguba, nici pentru nostalgicii dupa acele vremuri, nici pentru oamenii normali de astazi.
Ce produc deja pagube sunt consecintele manifestarilor foarte vocale ale nostalgicilor nostri, purtatori de ura anti-straini occidentali. Intr-o ordine intamplatoare, aceste consecinte se refera la:
Confiscarea discursului public de la teme importante pentru tara si pentru publicul care o locuieste cu asemenea teme irelevante si imposibile, precum cea despre cat de bine ne era in Romania Socialista, cand eram mandri si demni romani suverani, intre celelalte popoare ale Lumii.
Este o paguba imensa sa mentii in discursul public o asemenea tema, care sa inlocuiasca tema strategica obligatorie, privind 'Unde vrem sa ducem Romania de astazi, in urmatorii 15-20 de ani?'.
Confiscarea energiilor critice ale publicului national, de la critica adevaratelor probleme de guvernare interna si de politica externa a Romaniei de astazi, pentru a discuta despre cum ne fura strainii tara si fug cu ea in tara lor.
Asta, in loc sa vedem care sunt ramanerile strategice in urma, care fac din Romania de astazi o economie situata in Uniunea Europeana pe locul 16, cand potentialul ei este de locul 6, dupa iesirea Marii Britanii din uniune.
Ramaneri strategice care nu se datoreaza nici macar tangential succesului conspiratiei internationale occidentale impotriva romanilor, conspiratie alimentata de invidie si de ciuda fata de romanii primordiali.
Compromiterea notiunii de patriotism si a celei de patriot, care sunt fals redefinite ca lupta impotriva strainilor, ca efort de izolare nationala, ca persoana ce se bate cu pumnii in piept si plange dupa frumoasele vremuri apuse, daca au fost vreodata, ori au fost doar vremuri de legenda.
Desi patriotismul si cel care il practica inseamna cu totul altceva. Inseamna responsabilitate fata de viitorul patriei, nu fata de trecutul ei. Inseamna viziune cum sa fie patria mai bine in viitor, nu sa se deplanga ca patria nu mai este ce a fost, daca a fost vreodata.
Viziune insotita de angajament personal. De punerea mainii si a umarului la efortul national de a face patria mai buna decat este astazi.
Cascarea de prapastii intre fosti camarazi, prieteni sau colegi, prin indexarea ca tradatori sau catalogarea ca ne-patrioti a celor care nu adera la curentul nostalgic ceausist, care nu urasc occidentalii si care doresc si chiar fac ca Romania sa se integreze mai repede si mai bine in cultura si civilizatia occidentale.
Am vorbit aici despre niste oameni sinceri. Oameni care sunt convinsi ca fac bine, deoarece au dreptate. Care cred ca era bine in comunismul ceausist si ca este rau acum, in drumul nostru comun si national catre occidentalizarea euro-atlantica.
Dar exact la fel se manifesta si ipocritii. Cei care stiu ca era rau, dezastruos chiar, pe vremea comunismului nationalist romanesc, stiu ca astazi ne este incomparabil mai bine, exclusiv de pe urma intrarii in Occident a Romaniei, prin NATO si Uniunea Europeana, dar care zic si ei ca nostalgicii, ca ar fi invers si ca ura fata de strainii occidentali se justifica prin spolierea Romaniei, care nu mai este nici pe departe asa de grozava pe cat era pe vremea lui Ceausescu.
Ipocriti care zic asa doar pentru ca asta este la moda sa se spuna, este un populism de succes, este bagare in seama, cu consecinte de notorietate personala.
Si mai sunt, evident, dusmanii romanilor si ai Romaniei. Cei care folosesc exact aceeasi tema nostalgica si aceeasi retorica anti-occidentala pentru a diviza opinia publica romaneasca. Pentru a destrama si bruma de coeziune nationala care a mai ramas, macar prin falii cascate artificial si ideatic intre persoane din aceeasi generatie, cea de peste 60 de ani.
Pentru a deschide calea catre idei si concepte anti-occidentale, promovate asiduu de propaganda moscovita de razboi psihologic coerent si continuu.
Despre ce vrei sa scriem?
Articol citit de 12763 ori
Dle Iancu,aveti perfecta dreptate in descrierea mizeriei populatiei
Sunt unul dintre cei care "au fugit"din tara pe vremea ultimilor ani ceausisti!
Dar sunt destul de constient ca viata nu este facuta din alb si negru ci dintr'o infinitate de gris!
Personal am fugit din tara nu din cauza greutatilor cotidiene(cinstit,nu murea nimeni de foame)ci din cauza mizeriei socio-economice,cultura la pamant,emisiunile tv reduse la cateva ore de osanale paranoice,lipsa de liberate de a calatori etc etc
Ceeace descrieti dvs este valabil pentru ultimii ani ai dictatorului,cand ,evident,se deteriorase psihic devenind paranoic mai ales sub influienta malefica a sotiei sale!
Dar sa vorbim si de alte aspecte:
-industrializare masiva(unii o numesc "fortata")
-dezvoltarea oraselor si ,implicit,a constructiilor de locuinte incat romanii sunt pe primul loc in lume ca procentaj de proprietari ai propriilor locuinte(un avantaj pe care-l "uita"marii analisti ai nivelelor de trai).
Evident au aparut miticii "stralucitori"de prostie care considera blocurile respective "cutii de chibrituri,cand proiectele erau dupa HLM franceze iar in Paris ori New York am stat in micro-apartamente (jumatate din "cutiile de chibrituri")platind chirii exorbitante!
-dar despre impanzirea tarii cu baraje si lacuri de acumulare care au dus la electrificare tuturor localitatilor,practic?
Asi aminti Portile de Fier(1 si 2)care trezesc invidii in tari "dezvoltate"
-dar despre sistemele de irigatii(distruse ulterior!!)care au trasformat zone intregi in gradini(cazul Dobrogei)
-Dar despre reteaua de metrou (patru linii in opt ani!!!)care a transformat Bucurestiul din capitala fara metrou in capitala cu cea mai mare retea din Estul Europei in timp record?
-dar despre facultatile care scoteau cadre excelent pregatite preluate imediat de tarile de "refugiu"?
-Transfagarasanul este cotat ca cea mai frumoasa sosea europeana!
etc etc
Evident,toate aceste "realizari"in mare parte distruse idiotic dupa caderea comunismului,s-au facut cu mari eforturi si sacrificii din partea populatiei!
Dar nici risipa inepta a mafiei PSD,care in sapte ani de proasta guvernare nu a mai construit nimic,in materie de infrastructura chiar a distrus,lasand Romania la coada Europei in domeniul autostrazilor ,scolilor si spitalelor!
Vorbind cu multimea de romani contemporani,constat ca tinerii nu vor sa lase nimic in urma lor decat...fumul si noxele tevilor de esapament ale unor masini "fatoase"cumparate la mana a cincea(!)cand nu viseaza sa..plece,iar pensionarii,total dezinteresati de viitor cer mereu pensii mai mari ca sa aiba bani de...tuica!
Mergeti pe soselele Olteniei si o sa vedeti batrane bete pe sosele,adevarat pericol!
Evident,azi se traieste mult mai bine,si mai ales(foarte important)mult mai liber decat sub "comunismul"impus de tancurile rusesti,Ceausescu fiind subprodusul sistemului!
Teo
Autorul nu cade in "cealaltă extremă", nu spune că in Occident
"curge lapte și miere". El compară cele două perioade din istoria Romaniei și conchide in favoarea ultimei (care incă pare o perioadă de tranziție). Vorbește de nostalgici, de ipocriți, dar și de dușmanii romanilor și ai Romaniei. Dacă ar fi să alegeți intre NATO și UE, pe de o parte, și Rusia, pe de altă parte, dv. ce ați alege? Sau credeți că am putea avea, deopotrivă, relații de cooperare și alianță militară cu ambele părți?
Diferenta fundamentala intre regimul de acum si cel dinainte
nu e cea intre socialism și capitalism, asa cum propaganda regimului comunist a reușit, cu mult succes, sa ne formateze modul de gandire.
Diferența fundamentala e cea intre libertate și democrație pe de o parte și represiune și dictatura pe de alta.
Ideologia comunista a constituit mai degrabă doar un pretext pentru dictatura și represiune.
Regimul actual nu e un regim capitalist, nimeni nu ne impiedică acum sa aducem la putere, prin alegeri, partide socialiste, chiar comuniste. In orice caz, nimeni nu ne impiedică sa ducem societatea din ce in ce mai spre stanga, spre socialism sau comunism, daca dorim. Faptul ca acum avem la putere un președinte și un guvern de centru dreapta dovedește ca exista incă foarte mult spațiu posibil de parcurs spre socialism, daca dorim. Cu alte cuvinte, suntem acum orientați spre centru, sau centru-dreapta (deci ceva mai mult spre spre capitalism decat spre socialism) nu pentru ca regimul ne-ar impune asta, ci pentru ca asta a rezultat din alegeri, suntem incă foarte departe de limita stangă permisa de regim. Nu putem spune ca am ajuns la limita stanga, ca am dori sa mergem și mai spre stanga, dar regimul constituțional ne-ar impiedica s-o facem.
Ca sa zic mai simplu, n-am pierdut de fapt aproape nimic din ce aveam inainte, ce aveam atunci exista in continuare ca una dintre opțiuni. Cine ii impiedică pe nostalgici, daca sunt convinși ca au dreptate, sa constituie un partid socialist sau comunist, cu un program cat mai apropiat posibil de ideologia vechiului regim, și sa incerce sa convingă o majoritate de alegători ca au dreptate.
In realitate ei nu regreta ca nu mai exista opțiunea de a alege ce aveam inainte, pentru ca opțiunea asta exista și a existat mereu, ci regreta in realitate doar faptul ca aceasta opțiune nu mai poate fi impusa cu forța majorității de către o minoritate, de fapt asta e singurul lucru care s-a pierdut cu adevărat. Sigur ca nostalgicii nu recunosc asta, probabil ca nici nu realizează asta. Ei nu pot ieși din logica propagandei comuniste, conform căreia singurul lucru care s-a schimbat e ca am trecut de la socialism la capitalism. E greu să-ți schimbi modul de gandire, cand el ți-a fost formatat intr-un anumit fel de un sistem de propaganda care a funcționat de fapt foarte eficient, e poate ceea ce a funcționat cel mai bine in regimul trecut.
Sper ca daca nostalgicii vor inființa un partid cu care sa ajungă la putere pentru a pune-n practica ce exista atunci, sa nu uite sa promită și săptămana de lucru de 6 zile sau interdicția de a părași tara, poate ca și astea sunt văzute de unii ca niște avantaje, cine știe.
Eu il cred pe domnul Hari.
El chiar ii cunoaște pe cei despre care povestește. A lucrat cu ei de-a lungul timpului. Iau acum pensie specială pentru faptele de vitejie din birouri.
Tinerii pensionari dacă nu mai au o slujbă la stat, scriu articole și comentarii.
Dar au de ce să fie nostalgici fiindcă au trăit peste mult medie, iar acum sunt invidioși pe "izmelele" cu girofar.
Da, dar astea nu sunt "roadele" UE...
...sunt roadele "patri-hotilor" nostri, care asa au inteles capitalismul: vindem pe nimic ce e al tuturor si bagam noi comisioanele in buzunar, sa ne imbogatim. Acum, sau niciodata!
Si Polonia, si Cehia, si RDG, si tarile baltice au mai facut tranzitii comunism - capitalism, dar au avut oameni mai patrioti ca ai nostri si mai putin lacomi. Dar au mai avut si altceva, ce ne-a lipsit noua: un electorat mai informat, mai modern si mai exigent. Ei nu i-au lasat pe "aia mari" sa-si bata joc de munca lor, cum i-au lasat romanii pe pesedelele hoate...si-i lasa in continuare...."sa poata"...cate un pic, pic, pana nu mai ramane nimic.
Titanu 13:28. Romania face parte din categoria
statelor mici și mijlocii și nu-și poate asigura de una singură integritatea teritorială. De aceea, refuzul de a face parte dintr-o alianță militară nu se justifică, nu are argumente. Situația prezentă confirmă opțiunea țării noastre: niciun stat membru al NATO nu a fost invadat de o altă putere, in timp ce state care nu fac parte din această alianță militară au suferit și suferă in continuare consecințele unor agresiuni și pierderi de teritorii.
D-nului Hari Bucur-Marcu
Eu i-am cunoscut pe cei de "ieri" si nu pot sa va explic cita scirba am adunat in anii pe care ii am.
Problema este mereu aceasi: "Nu intreba ce poate face tara pentru tine, intreaba-te ce poti face tu pentru tara", gargara-gargara
Suna ca in Biblie :"Chinuiestete toata viata, ca poate vei avea un colt de rai cu putin soare..."
Pai ce au facut Nadia, Simona si multi altii si ce au facut (si continua sa faca) mai marii zilei? Unii s-au spetit muncind (cu merite pe care niste dobitoci nici nu le recunosc) iar cei mari au furat (si continua s-o faca sub obladuirea diverselor partide).
Pina cind cei carora li se tot promite lapte si mire in lumea de apoi nu se vor satura de minciuni si-si vor lua soarta in propriile lor miini, pina atunci nu se va schimba nimic.
Ce-ti doresc eu tie scumpa Romanie, este un brad inalt si frumos in care in loc de globuri sa-i atirni pe toti nemernicii, fosti si actuali.
Te felicit, Te-o!
Cel mai mare defect al comunismului a fost lipsa libertatii de constiinta, frica oamenilor de a spune adevarul.
Am ramas asa si dupa caderea comunismului. Atunci aparuse o catgorie de propagandisti comunisti care pareau convinsi si incercau sa ne convinga pe toti. Dupa revolutie au aparut alti propagandisti, ai capitalismului, care pareau ca stiu tot, iar noi am inghitit pe nemestecate.
Atunci nu indrazneam sa criticam comunismul, sa laudam situatia de inaintea lui. Dupa, nimeni nu a indraznit sa apere ce fusese construit, mai ales, sa recunosca faptul ca atunci, totusi, S-A CONSTRUIT.
Ne-am supus din nou, am acceptat devastarea economiei, Invatamantului, Sanatatii.Am acceptat metodele de imbogatire a unei categorii de profitori-distrugatori.
Comunismul a fost o dictatura, adusa de armatele sovietice. Si acum este o dictatura, a hotiei, lacomiei, ciruptiei si iresponsabilitatii.
Dumneata, Te-o, te-ai revoltat si ai actionat atunci, asa cum ai curajul sa spui si acum adevarul. Noi, cei ramasi aici, reactionam inadmisibil de slab la toata ticalosia care s-a intamplat si inca se mai intampla!
revigorant
Să citești astfel de comentarii.
Că este valabil pentru militari, dar sunt la fel toți leneșii sistemului comunist, care au luat bani degeaba și se plang că pensiile sunt mici!
@Te-o
1. Romanii au devenit proprietari atunci cand Ion Iliescu a vandut chiriasilor locuintele pe nimic (probabil ca a fost una din putinele decizii bune).
2. Epoca de Aur a fost construita pe datorii. Nimic rau in a construi pe datorii, din pacate insa, managementul intreprinderilor de stat (directorii burtosi si inginerii sefi cu basca -numiti pe linie de partid) nu au resit sa produca castiguri - peste 90% din intreprinderi functionau pe minus. In final, amortizarea investitiilor a fost facuta din vanzarea produselor alimentare:))))
3. Portile de fier (Hidroelectrica) a ramas o companie de stat... in care domenste si astazi nepotismul si mediocratia (ca pe timpul lui Ceasca).
4. Fara Nato si in special fara UE, Romania era astazi un fel de Belarus (dar fara industria aia grea bolsevica pe care o mai are Belarus).
P.S. Cunosc si eu pe cineva care se mandreste si astazi ca in Ro curentul este cu mult mai ieftin decat in Germania.
Pai profitorii despre care vorbiti tot ei sunt
….fostii peceristi. A se vedea biografia elitei /miliardarilor romani si a fostilor lideri de partide- Felix, Gigi Muschi, Patriciu, Ioan Nicolae, Iliescu, Nastase, Basescu, Tariceanu, et al. Chiar daca multi dintre ei au imbatranit, astazi tot ei sunt sforarii, doar ca in fata sunt bagati "copii de suflet" cum ii numea si fostul Director General al unui Inspectorat de Stat in cadrul Romaniei Pecere (Traian Basecu;)
P.S. dupa revolutie, intreprinderile (depasite) de stat construite prin anii '70 tot la fel de energoface si de neproductive si de perdante au ramas. Fostii peceristi bineinteles ca le-au pastrat cat au putut de mult, pentru a putea justifica largirea gaurilor negre la buget (prin metoda capusare - sub sloganul nu ne vindem tara;)
https://www.youtube.com/watch?v=Fr7gKF45Pmg
Nu sunt un nostalgic
al regimului trecut, dar sa nu cadem in cealalta extrema, apologia societatii capitaliste unde curge lapte si miere, a NATO si UE... Ori nu este chiar asa, as da doar trei exemple: educatia, sanatatea, securitatea persoanei, comparatie intre trecut si prezent( v-o spune unul care a trait jumatate in socialism, jumatate in capitalism).Citeam zilele trecute niste clasamente ale primelor zece companii, cu vreo sase domenii de activitate economica, cvasiunanimitatea companii straine. Nimic in neregula pana aici, dar la o analiza mai atenta vedem ca la productivitatea muncii stam foarte pro*st, la impozite si taxe platite Statului roman unele sunt pe minus sau nesemnificative fata de cifra de afaceri, salariile sunt pe jumatate sau sub, comparativ cu nivelul din tarile lor,milioanele de muncitori romani care muncesc in strainatate castiga mult sub nivelul localnicilor etc.
ungurii...
Ungaria are relatii ft bune si cu UE si cu Rusia.Platesc gaz mai ieftin de la rusi dar sunt laudati de Merkel in ue.Viktor orban merge si la moscova dar si la berlin si ungurii traiesc ft bine.dar au conducator adevarat patriot.
N-as fi
pentru nicio alianta militara, sa ne aducem aminte ca inainte de '90 faceam parte din Tratatul de la Varsovia, participam la aplicatii doar la nivel comandament,ceva asemanator Frantei in NATO, trupele Tratatului treceau pe teritoriul Romaniei fara armament, nu se desfasurau aplicatii cu trupe(TV) pe teritoriul national, nu eram obligati sa importam tehnica si armament second hand etc.Referitor la aliante economice ne-am "fript" cu Blocul rasaritean cand aveam excedente comerciale cu toate tarile nerecuperate nici azi.