Cum s-au răzbunat comuniștii pe locuitorii unui sat din Apuseni care i-au ajutat pe partizani. Calvarul oamenilor a durat patru ani

Autor: N.G.
Duminica, 24 Octombrie 2021, ora 22:53
4587 citiri
Cum s-au răzbunat comuniștii pe locuitorii unui sat din Apuseni care i-au ajutat pe partizani. Calvarul oamenilor a durat patru ani

Un sătuc din Apuseni cu cel mult 200 de suflete a avut un rol important în luptele ultimilor români care se opunea regimului comunist, după Al Doilea Război Mondial.

Oamenii de aici au fost, însă, pedepsiți crunt după ce comuniștii au lichidat grupările de partizani din această zonă a țării.

În urmă cu mai bine de 60 de ani, jumătate din locuitorii satului Segagea, comuna Poșaga, erau deportaţi în Bărăgan de securitatea comunistă pe motiv că i-ar fi ajutat pe membrii grupării de partizani condusă de Leon Şuşman.

Zona era un foarte bun ”protector” pentru partizanii care se opuneau regimului comunist. Zeci de membri ai grupărilor care au acţionat în Apuseni se ascundeau în grotele şi pădurile din apropierea satului. Inevitabil, aceştia interferau cu localnicii care îi ajutau cu mâncare, îmbrăcăminte şi alte necesităţi ale acestora.

Monumentul dedicat partizanilor anticomuniști și o parte a zonei unde se ascundeau

Unii dintre locuitorii satului au aderat la una dintre aceste grupări şi s-au implicat direct în lupta împotriva securităţii comuniste. Timp de mai mulţi ani au fost vânaţi, cei mai mulţi sfârşind împuşcaţi în bătăliile de pe munte sau executaţi după ce au fost condamnaţi la moarte. Alţii au executat ani grei de închisoare pentru simplul motiv că au fost rude cu cei care i-au sprijinit pe partizani.

Deportați și cu averea confiscată

În zona comunei Poşaga, mai mulţi opozanţi ai regimului comunist intraseră în clandestinitate în anii 1948-1950, încercând să supravieţuiască până la o sperată schimbare a regimului comunist. Treptat acest grup a ajuns să atragă atenţia securităţii, pentru depistarea şi anihilarea sa fiind recrutaţi numeroşi agenţi.

La 18 iulie 1957, în cursul unei operaţiunii a Securităţii a fost împuşcat mortal preotul Simion Roşa, iar Leon Şuşman a fost rănit grav, murind la scurt timp. În schimbul de focuri a murit şi şeful echipei de Securitate. Gheorghe Şuşman, fratele lui Leon, şi Vasile Crişan au fost prinşi vii. Ulterior au fost executaţi de către securiști.

Satul Segagea

În perioada următoare au fost arestaţi zeci de susţinători din zonă ai grupului Şuşman-Roşa. Aceștia au avut parte de anchetele specifice epocii, au fost judecaţi în mai multe loturi de către Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Cluj, în anul 1958, acordându-li-se pedepse grele, inclusiv la moarte, cum a fost cazul cu Gheorghe Şuşman şi Vasile Crişan.

În afară de cei trimişi în puşcării, mai multe familii au fost deportate în Bărăgan, averea lor fiind confiscată de stat. S-a întâmplat în 1959, într-o noapte rece de decembrie. Familii întregi au fost ridicate şi transportate în vagoane de animale până în Bărăgan, unde au fost abandonaţi în bordeie părăsite.

Erau bordeie din chirpici, făcute în anul 1950 de deportații din Banat. Cinci ani şi 4 luni a stat în satul din Bărăgan. Oamenii avea D.O. pe buletin (domiciliu obligatoriu) şi lucrau cu ziua la Gostat şi câştigau 15 – 20 de lei. În primăvara anului 1964, autorităţile comuniste au decis să îi elibereze pe deportaţi. De pe buletine au fost şterse literele D.O şi, astfel, oamenii au avut posibilitatea să revină acasă, la Segagea. Au găsit, la revenire, totul vandalizat. Casele erau fără geamuri şi fără uşi, era devastat şi furat tot.

Le-au interzis să vorbească

Comuniștii le-au interzis să spună ceva despre cele suferite în Bărăgan. De frică, cei mai mulți nu au scos un cuvânt până după căderea comunismului, în decembrie 1989.

”Primul a fost arestat unchiul meu pentru că îl ajutase pe prietenul din copilărie care devenise avocat şi se împotrivea regimului comunist. Apoi a fost arestat bunicul meu împreună cu familia. Au venit noaptea, miliţieni însoţiţi de soldaţi, le-au spus să-şi ia cu ei un sac de mălai şi unul de grâu, cei care aveau porcul tăiat l-au pus într-un sac şi l-au luat. Era săptămâna înaintea Crăciunului. I-au urcat în căruţe până la gară unde au fost urcaţi în vagoane de marfă, precum animalele.

Mama mea povestea că atunci când a văzut cum un soldat a luat boii de jug şi i-a scos pe poartă a strigat din toate puterile şi a căzut în genunchi, credea că o să i se crape inimă în două! Au ajuns în Bărăgan unde li s-a dat câte-o casă fără uşi, fără geamuri din chirpici. Toate nopţile erau treziţi pentru a le face prezenţa. Acestea sunt poveştile copilăriei noastre a celor care ne-am născut acolo sau a celor care erau copii la aceea vreme”, este amintirea lăsată de o persoană care s-a născut în Bărăgan.

Citeste si:
Cel mai frumos fotoreportaj românesc din perioada interbelică. Omul care a descris în imagini fabuloase viața aurarilor din Apuseni
Cel mai frumos fotoreportaj românesc din perioada interbelică. Omul care a descris în imagini fabuloase viața aurarilor din Apuseni
O colecție unică de fotografii care surprinde istoria mineritului din Munții Apuseni a fost lăsată posterității de fotograful Bazil Roman. Lucrarea cuprinde în jur de 400 fotografii ce...
Eroul necunoscut din Apuseni. Senzaționala poveste a lui Elie Bufnea, voluntarul român care a luptat în Siberia împotriva bolşevismului rusesc
Eroul necunoscut din Apuseni. Senzaționala poveste a lui Elie Bufnea, voluntarul român care a luptat în Siberia împotriva bolşevismului rusesc
Răsplătit de rege cu medalii pentru faptele de vitejie în Primul Război Mondial, Elie Bufnea a fost închis de comunişti ca urmare a faptelor și scrierilor sale împotriva bolşevismului...