Ziare.com

AFP: Virusul SARS-CoV-2 sufera mutatii fara consecinte notabile

Vineri, 18 Septembrie 2020, ora 18:51

   

AFP: Virusul SARS-CoV-2 sufera mutatii fara consecinte notabile
In filmele cu zombi, un "mutant" este o creatura terifianta. In realitate insa, este normal ca un virus sa sufere mutatii, iar acest fenomen nu este, in principiu, nici de bine, nici de rau. Pana in acest moment, mutatiile SARS-CoV-2 nu par sa aiba consecinte notabile, scrie AFP.

De ce un virus sufera mutatii?

Atunci cand patrunde intr-o celula, un virus se multiplica: se copiaza pe sine pentru a se propaga.

La fiecare replicare, in copia genomului virusului se produc erori, asemenea unui "bug" informatic. Dar aceasta eroare poate avea - sau nu - o incidenta mai mult sau mai putin importanta asupra comportamentului virusului.

Mutatia poate fi "favorabila" virusului - il ajuta sa supravietuiasca mai bine - sau "defavorabila" (ii slabeste puterea). Este un proces pe care il denumim selectie naturala.

Virusurile ARN (material generic inrudit cu ADN-ul), categorie din care face parte SARS-CoV-2, sufera mai des mutatii decat virusurile ADN intrucat erorile de codificare sunt mai frecvente.

Totodata, coronavirusurile sufera mutatii mai lent decat alte virusuri ARN: pana in prezent, spre exemplu, SARS-CoV-2 a suferit mutatii de doua ori mai lent decat virusul gripal si de patru ori mai lent decat HIV, potrivit cercetatoarei Emma Hodcroft, epidemiolog molecular la Universitatea Basel (Elvetia), citata recent de revista Nature.

Oamenii de stiinta considera chiar ca noul coronavirus este relativ stabil din punct de vedere genetic. Dar ceea ce conteaza este sa stim ca aceste mutatii au efecte notabile. Si daca acestea il fac oare sa fie mai "periculos"?

Aceste mutatii il fac sa fie mai contagios? Mai patogen, adica mai susceptibil sa declanseze boala? Mai virulent, capabil adica sa declanseze o forma mai grava a bolii? Mai putin vulnerabil in fata unui vaccin? Mai rezistent la mecanismele noastre de aparare imunitara?

Ce stim despre efectele mutatiilor SARS-CoV-2?

Mutatiile genetice ale coronavirusului sunt monitorizate in lumea intreaga de cercetatori, care secventioneaza genomul virusurilor pe care le identifica si le distribuie intr-o baza de date internationala, GISAID, plina de informatii pretioase in urma a zeci de mii de secventieri.

Pana in acest moment, nimic nu indica in mod clar ca noul coronavirus ar fi suferit mutatii intr-un fel care sa modifice semnificativ efectele sale asupra oamenilor.

Un lucru e sigur: noul coronavirus nu face exceptie de la regula si sufera "mutatii continue", a explicat in aceasta saptamana in fata senatorilor francezi Marie-Paule Kieny, virolog, directoare de cercetare la INSERM.

"Problema" este de a sti daca aceste "mutatii modifica sau nu virulenta", a adaugat colega sa Dominique Costagliola, epidemiolog, audiata de asemenea in Senat. Pana in acest moment, "nu avem nicio informatie" in acest sens.

"Pana in prezent, acest lucru nu inseamna ca nu va fi niciodata cazul, nu pare ca aceste mutatii ar avea o influenta asupra patogenicitatii acestui virus", a adaugat Kieny.

Intr-un studiu aparut in iulie in revista Cell (dupa o versiune preliminara publicata in primavara), oamenii de stiinta au afirmat ca o mutatie permite celei mai raspandite suse a virusului sa infecteze mai usor celulele gratie unei modificari a proteinei S, "punctul" prin care patrunde in celula. Potrivit ipotezei acestora, aceasta mutatie ar putea face ca virusul sa devina mai contagios, ceea ce ar explica propagarea sa exponentiala.

Numerosi oameni de stiinta au evidentiat limitarile acestei ipoteze, precizand ca cea mai mare infectiozitate a fost observata doar in laborator si ca acest studiu nu ofera dovada ca o capacitate mai mare de a infecta celulele il face mai contagios.

Concluzia cea mai stricta este asadar ca, daca aceasta celula susa este fara indoiala mai "infectioasa", nu este obligatoriu mai "transmisibila" de la om la om.

Autorii au observat de asemenea, in cazul bolnavilor spitalizati, ca aceasta susa nu a determinat forme mai grave ale bolii.

In ceea ce priveste ipoteza formulata in august de un cercetator din Singapore, potrivit careia virusul devine mai putin virulent, nu a fost fundamentata in mod stiintific. Din nou, o gravitate mai scazuta a simptomelor poate fi explicata prin alti factori: mai putine comorbiditati, un tratament mai eficient etc.

Dar daca sufera mutatii, cum putem spera la un vaccin?

Cand mutatiile modifica in mod substantial "antigenicitatea" unui virus, cu alte cuvinte, capacitatea sa de a provoca productia de anticorpi, vaccinurile isi pot pierde din eficacitate.

Dupa cum s-a observat insa, SARS-CoV-2 sufera mutatii relativ lent pana in prezent, iar din acest punct de vedere, in orice caz, este o veste buna in ceea ce priveste vaccinul.

Pentru moment, "nu pare ca (...) aceste mutatii fac vreo diferenta in ceea ce denumim antigenicitatea lor", a precizat Marie-Paule Kieny.

"Cea mai mare parte a vaccinurilor au fost dezvoltate cu virusuri care corespund primelor suse din Wuhan, dar numerosi cercetatori si companii au incercat sa testeze daca anticorpii pe care reusesc sa-i produca prin intermediul vaccinului lor candidat neutralizeaza de asemenea si virusurile noi", a mai spus aceasta "si au vazut efectiv ca virusurile noi sunt neutralizate la fel de bine ca si cele mai vechi".

"Asadar, pentru moment, nu pare ca aceste mutatii, desi reale, ne duc la concluzia ca ar trebui sa procedam ca in cazul gripei, un vaccin diferit in fiecare an", a incheiat cercetatoarea.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre coronavirus sars cov 2 mutatii virus
Sursa: AGERPRES

Articol citit de 2235 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor