Cand vom scapa de COVID-19. Explicatiile inedite ale unui expert roman referitoare la virusuri, vaccinuri si cum va arata lumea post-epidemie - INTERVIU

Duminica, 30 August 2020, ora 03:45
80439 citiri
Cand vom scapa de COVID-19. Explicatiile inedite ale unui expert roman referitoare la virusuri, vaccinuri si cum va arata lumea post-epidemie - INTERVIU
Foto: Facebook/ Alexandru Toma Patrascu

Alexandru Toma Patrascu este fondatorul si directorul Bucharest Science Festival, cel mai important eveniment de promovare a stiintei din Romania. In plina epidemie de coronavirus, acesta a lansat cartea "Povestiri despre epidemii si vaccinuri", un ghid de imunizare impotriva dezinformarii, dupa cum afirma acesta, la care a lucrat 3 ani. "Probabil ca ar fi durat mai mult daca nu ar fi inceput actuala epidemie".

Alexandru Toma Patrascu a oferit un interviu pentru Ziare.com, in care a explicat ce sunt virusurile, cum functioneaza vaccinurile si de ce ar trebui sa ne vaccinam, dar raspunde si la intrebarea care se afla acum pe buzele tuturor: "Cand se va termina aceasta epidemie de COVID-19?"

Alexandru provine dintr-o familie de medici bacteriologi. Cand era mic, in timpul sau liber, dupa ce iesea de la scoala, mergea la laboratorul parintilor. "Lucrurile astea pentru mine sunt obisnuite si mi-a luat un timp sa inteleg ca, niste lucruri care mie mi se par cat se poate de normale si de naturale, nu sunt atat de cunoscute la nivelul publicului larg".

Ziare.com: Ce va doreati sa devenit cand erati mic?

Alexandru Toma Patrascu: Astronaut.

Si ce v-a facut sa schimbati macazul?

Dupa ce am crescut, am inteles ca nu este chiar atat de usor sa devii astronaut si oricum, ca cetatean al Republicii Socialiste Romania n-aveai nicio sansa. Asa ca, am schimbat putin cuvantul si am zis ca ma fac astronom.

De unde v-a venit ideea sa scrieti o carte despre vaccinuri?

Ideea a venit din sesizarea unei lipse majore din peisajul informational, cultural. Nu ai unde sa gasesti informatiile corecte daca vrei sa afli mai multe despre vaccinuri, despre epidemii, despre boli. Am sesizat relativ tarziu aceasta lipsa. Eu sunt copil de medici. Parintii mei au fost medici bacteriologi. Cand eram mic, in timpul liber, dupa ce terminam cu scoala, ma duceam pe la ei pe la laborator. Lucrurile astea pentru mine sunt obisnuite si mi-a luat un timp sa inteleg ca, niste lucruri care mie mi se par cat se poate de normale si de naturale, nu sunt atat de cunoscute la nivelul publicului larg. Mai mult de atat, am remarcat ca nici daca ar vrea cineva, nu are de unde sa gaseasca aceste informatii. Evident, in momentul de fata, poti sa te duci pe Amazon si sa-ti cumperi zeci de mii de carti, dar in romana nu gasesti o sursa de informatie valabila.

Cat timp v-a luat sa scrieti cartea?

Am inceput in urma cu 3 ani, in vara lui 2017. Probabil ca ar fi durat mai mult daca nu ar fi inceput actuala epidemie, actuala pandemie, caci la inceputul acestui an, cartea nu era inca terminata si abia prin martie m-am apucat serios sa o termin. Am mai avut nevoie de o luna si jumatate sa o definitivez. Am descoperit cu relativa surprindere ca iti trebuie foarte mult timp si efort pentru a o duce de la faza de manuscris, la faza de produs finit, ca sa spun asa.

Este o carte despre epidemii, exact in vremea epidemiilor.

Da, s-a potrivit foarte bine. Sincer, as fi preferat sa scot cartea intr-o perioada mai normala.

"Virusurile sunt niste nano-automate care se pot reproduce doar parazitand un sistem deja existent"

Totusi, ce sunt virusurile?

In esenta, virusurile sunt un fel de nano-roboti. Nano-automate care se pot reproduce doar parazitand un sistem deja existent. Ele au in componenta lor toata informatia necesara replicarii, dar nu au masinaria necesara. Este ca si cum niste roboti ar sti sa construiasca o fabrica care sa produca alti roboti. Virusurile au doar o parte din informatie. Ele stiu cum sa produca alti roboti, dar nu stiu cum sa produca si masinaria necesara, nu stiu sa produca si "fabrica". Dar ele stiu sa faca altceva, stiu cum sa-si gaseasca o fabrica potrivita pe care o invadeaza si ii deturneaza functionarea normala.

"Fabrica" ar putea fi comparata cu omul?

Cu omul sau cu oricare organism. Virusurile nu au ceva cu noi, metaforic vorbind. Ele sunt niste ansambluri moleculare inerte. In momentul in care intalnesc un organism susceptibil, pot sa-l infecteze. Daca e sa ne luam doar dupa numere, am putea sa spunem ca noi traim in lumi complet diferite, fara prea multe puncte de contact. Exista un numar stupefiant de mare de specii de bacterii si de virusuri, dar sunt foarte, foarte, foarte putine organisme microscopice care ne pot invada. Asta nu inseamna ca nu sunt unele care intr-adevar ne ataca, ne omoara si asa mai departe, doar ca acestea reprezinta o fractiune infima din total. De ce? Pentru ca nu ne potrivim. La fel cum oamenii nu pot sa traiasca pe fundul oceanului sau la 50 de km in atmosfera, imensa majoritate a fiintelor microscopice nu pot sa traiasca in corpul uman.

De exemplu, o mare parte a virusurilor traiesc pe seama bacteriilor, infectand doar anumite specii. Imensa majoritate a micro organismelor pot infecta doar o specie sau o gama foarte ingusta de specii inrudite. Ca sa poti sa infectezi un organism, ca sa poti sa ataci o "fabrica", trebuie sa patrunzi in ea, trebuie sa stii cum functioneaza, trebuie sa poti prelua controlul. Lucrurile astea, de obicei sunt foarte specializate.

Pentru ca vorbeati mai devreme despre bacterii. Care este diferenta dintre un virus si o bacterie?

Bacteriile sunt organisme vii fara doar si poate. Au o structura celulara, lucru pe care virusurile nu-l au. In codul genetic al bacteriei ai intregul set de instructiuni, nu doar pentru simpla copiere, cum au virusurile, ci si pentru producerea intregii masinarii necesare copierii. Deci, bacteriile sunt autonome. De cele mai multe ori, bacteriile traiesc in pamant sau in apa.

Unele bacterii s-au adaptat si invadeaza alte organisme. Exista cazuri de bacterii care patrund chiar si in interiorul celulelor si traiesc acolo. Exista cazuri de bacterii care si-au pierdut o parte din propria masinarie celulara pentru ca, traind in interiorul unei alte celule, au acces la echipamentul aceleia si in timp, se poate dovedi redundant sa-ti pastrezi si tu propriile unelte. Daca tu invadezi casa vecinului si gasesti acolo furculite, cutite si ce-ti mai trebuie ca sa mananci, nu le mai cari si pe ale tale.

O sa le cari o data, o sa le cari a doua oara, dar o sa descoperi ca e greu sa cari propriile tacamuri cu tine si daca te-ai obisnuit sa gasesti si sa folosesti tacamurile casei sparte, la un moment dat zici: "Hmm, de ce sa ma mai complic cu astea ale mele?". Acesta ar putea sa fie unul din mecanismele prin care au aparut virusurile. Lucrurile nu sunt inca lamurite. Una dintre explicatiile avansate este ca virusurile sunt de fapt, urmarea unei simplificari evolutive, a unor astfel de bacterii care s-au obisnuit sa traiasca parazite in interiorul altor celule.

Vaccinurile: "Fotografia pe care politia o distribuie in toate sectiile ca sa-i puna in garda pe agenti cu privire la aparitia unui potential infractor"

Dar vaccinurile ce sunt? Cum actioneaza ele?

Ca sa fac iarasi o analogie, vaccinurile sunt fotografia pe care politia o distribuie in toate sectiile ca sa-i puna in garda pe agenti cu privire la aparitia unui potential infractor. Daca stii ca ai putea sa fii atacat de X, celebrul spargator, nu e mai bine sa stii din vreme cum arata X si sa nu astepti sa iti distruga casa sau sa te omoare? Nu e mai bine sa poti sa-l identifici imediat ce apare in preajma ta?

Asta fac vaccinurile. Vaccinurile invata organismul cum sa recunoasca posibilii inamici. Sistemul nostru imunitar are un tip de memorie. Celulele respective au o memorie chimica, in esenta. Ele stocheaza date cu privire la patogeni, iar vaccinurile ofera sistemului imunitar informatii cu privire la cum arata amprenta chimica a unor posibili invadatori. Daca corpul tau este expus acestui potential invadator, sistemul imunitar antrenat in prealabil recunoaste acea amprenta chimica si isi trimite trupele sa elimine inamicul. Si atunci nu mai faci boala sau faci o forma foarte slaba. Depinde cat de mult reuseste inamicul sa avanseze. Fundamental, vaccinurile simuleaza ce se intampla in urma unei infectii reale.

"Vaccinurile sunt victima propriului succes"

Si de ce ar trebui sa ne vaccinam? Pentru ca foarte multi oameni sunt impotriva acestui lucru.

Putem sa spunem ca vaccinurile sunt victima propriului succes. In anii '50, cand au aparut primele vaccinuri impotriva poliomielitei, oamenii erau disperati sa obtina acel vaccin si sa-si vaccineze copiii. De ce? Pentru ca poliomielita aparea in fiecare vara si producea victime de oridinul zecilor de mii si parintii erau absolut disperati. A fost unul dintre cele mai asteptate vaccinuri. Doar ca acum, poliomielita, ca sa luam acest exemplu, aproape a disparut. Si oamenii dintr-o data zic: "Pai boala nu mai e, de ce sa ma mai vaccinez?".

Doar ca ea inca nu a disparut de tot. Oamenii, de obicei, sunt comozi. Nu sunt neaparat anti-vaxxeri, dar vaccinarea presupune totusi un efort. Trebuie sa te duci la cabinetul medicului, sa faci fata protestelor copilului caruia ii e frica de injectie... Daca vezi ca in jurul tau boala pare sa fi disparut, nu te mai temi. De ce sa-ti mai bati capul si cu asta? Mai amani: "Lasa ca o sa ma duc saptamana viitoare. Lasa ca o sa ma duc luna viitoare. Hai ca ma duc peste un an, ca acum n-am timp, acum plec in concediu". Si din foarte multe astfel de instante marunte, nesemnificative la nivel individual, te trezesti ca la nivelul intregii societati, in timp, apare o masa relativ mare de oameni nevaccinati. Si atata vreme cat o astfel de boala care este foarte contagioasa continua sa existe, mai devreme sau mai tarziu, te vei intalni cu ea.

Care credeti ca sunt motivele pentru care unii parinti aleg sa nu-si vaccineze copiii?

Sunt multe motive. Daca incepi sa diseci pretextele oamenilor, de obicei o sa gasesti un amestec confuz de motive, mai mult sau mai putin bine digerate. Cu exceptia unei infime minoritati de nebuni patologici, majoritatea se supune mai degraba modei, se supune atitudinii prevalente din cercul lor. De aceea, este foarte important de izolat acesti nebuni patologici. Stiti cum se zice: "Un nebun arunca piatra si o suta de intelepti se chinuie sa o scoata din lac".

Asa se intampla si cu vaccinurile. Un nebun scoate o aberatie, dupa care se distribuie pe Facebook, pe Twitter, la televizor, pentru ca din pacate nu exista filtrele necesare pentru a opri aceste dezinformari, farse, aberatii. Daca discutam de situatia din Romania, este o problema majora a statului roman in a asigura servicii medicale de calitate. Epidemia de rujeola nu a pornit neaparat din cauza unor credinte profunde anti-vacciniste. Cei mai multi nu si-au vaccinat copiii din cauza ca vaccinul nu a fost intotdeauna disponibil la cabinete. In carte am publicat o carte postala pe care parintii mei au primit-o in 1969 pe post de reamintire a unei vaccinari. Ni se spunea: "Vedeti ca trebuie sa va prezentati cu copilul pentru vaccinare. Va asteptam in data Z, la ora Y, la circumscriptia sanitara". Erau si sanctiuni: "Nu veniti, amenda 150 de lei". Era mult in '69. Este nevoie de un efort coerent si constient din partea statului pentru a promova vaccinarea.

Foto: Cartea postala primita de parintii lui Alexandru Toma Patrascu/ captura carte

"Vaccinurile care vor iesi pe piata vor fi mai putin testate decat sunt in mod normal"

Chiar daca va aparea un vaccin, in urma unui sondaj IRES, doar 40% dintre romani s-ar vaccina impotriva coronavirusului. Ce efect va avea aceasta atitudine asupra populatiei?

In primul rand, nu doar la noi oamenii sunt circumspecti vis-a-vis de un nou vaccin impotriva coronavirusului. Atentie, sa nu cadem in partea cealalta! Aceste noi vaccinuri - pentru ca nu discutam de unul singur (in primavara erau aproape 100 de vaccinuri diferite in lucru, numarul lor s-a dublat intre timp) - pleaca de la principii diferite, sunt produse diferit, sunt administrate de o maniera diferita, sunt testate in alte conditii. Datorita situatiei de urgenta actuale, vaccinurile care vor iesi pe piata vor fi mai putin testate decat sunt in mod normal. De obicei, un vaccin este testat ani de zile.

E un proces foarte lung de testare. De aceea si sunt atat de sigure. Teama legata de posibilele efecte secundare ale noilor produse este reala. Dar sa nu uitam, si aspirina poate sa te omoare. Aspirina poate sa produca hemoragii foarte grave. Asta nu impiedica miliarde de oameni din intreaga lume sa ia aspirina. Riscul acelor hemoragii este foarte mic in comparatie cu beneficiile pe care le iei de la acel medicament. Asa este si cu noile vaccinuri, chiar daca riscurile asociate sunt ceva mai mari decat cele cu care ne-am obisnuit, si beneficiile sunt pe masura caci ne confruntam cu o boala grava. Aceste noi vaccinuri, e adevarat, pot avea efecte secundare nedorite, dar ma astept sa fie minore. In lipsa unui vaccin, noua boala va ucide milioane de oameni. E foarte putin probabil ca vaccinul sa faca vreo victima. Mai ales ca, produsele care sunt folosite in tarile civilizate, se bazeaza pe tehnologii foarte sigure, care sunt testate suficient de mult.

"Chiar si cu existenta unui vaccin. Nu este simplu sa scoti din circulatie existenta un virus odata aparut"

Referitor tot la coronavirus. In acest moment, toata lumea se intreaba cand o sa se termine toata aceasta epidemie. Dumneavoastra ce parere aveti? Cand se va termina? Cat va mai dura?

Boala nu va disparea. A exista la inceput speranta ca ar putea sa fie limitata cum s-a intamplat cu SARS-CoV 1, cu primul SARS, care a disparut inainte sa apara vaccinul. Este o relatie interesanta dintre mortalitatea pe termen scurt si mortalitatea totala. Ebola, ca sa va dau un exemplu, este o boala mult mai grava. Poate sa omoare si 80% din oamenii infectati. Totusi, numarul total al mortilor de Ebola este relativ insignifiant fata de numarul total al mortilor de coronavirus. De ce? Pentru ca o boala atat de agresiva se transmite mult mai greu pe scara larga. Mai precis, reusesti sa izolezi bolnavii mult mai repede si mult mai usor si sa-i scoti din circulatie.

Asa s-a intamplat cu primul SARS. Primul SARS era mult mai agresiv, mult mai violent. Simptomele erau mult mai serioase, iar epidemiologii au reusit sa izoleze focarele mult mai repede. Noul SARS nu este atat de ucigator, este mult mai bland. Foarte multi oameni se infecteaza, pot sa raspandeasca boala mai departe chiar daca nu este vizibil ca sunt bolnavi. Astfel, boala se raspandeste usor, usor pentru ca tu ii scoti din circulatie pe bolnavi si contactii lor, dar mai ai nu stiu cate focare de care nu esti constient. Atunci, la nivel global, vei avea mai multe victime decat in cazul unei boli foarte agresive, dar care poate fi oprita rapid. Nu am reusit sa oprim noul SARS. Probabil ca va ramane cu noi, la fel ca gripa. Chiar si cu existenta unui vaccin. Nu este simplu sa scoti din circulatie un virus odata instalat in populatie.

"Paradoxal, dupa ce se uita grozaviile epidemiei, viata sociala se dezvolta chiar si mai tare, explodeaza"

Si cum credeti ca va arata viata noastra dupa coronavirus?

Va reveni la normal.

R: Deci o sa revina la normal la un moment dat.

Dupa toate marile epidemii viata revine la normal. Paradoxal, dupa ce se uita grozaviile epidemiei, viata sociala se dezvolta chiar si mai tare, explodeaza. Putem sa ne gandim si la marile epidemii din trecut. Marea ciuma a dus la cresterea salariilor, la renuntarea la iobagie. De ce? S-a imputinat forta de munca. Bine, discutam de cu totul alta mortalitate. Au murit foarte multi tarani, iar nobilii au inceput sa concureze intre ei pentru a atrage lucratori. Si cum puteau sa-i atraga? Crescandu-le salariile.

Cel mai așteptat film al primăverii intră pe Netflix. Pelicula e o poveste reală palpitantă
Cel mai așteptat film al primăverii intră pe Netflix. Pelicula e o poveste reală palpitantă
Scoop", cu Billie Piper, Gillian Anderson, Rufus Sewell în rolurile principale, despre apariţia prinţului Andrew la BBC Newsnight, va avea premiera în 5 aprilie, pe Netflix. Bazat pe...
Boala care se răspândește înfiorător de repede și riscă să devină o epidemie. Primele simptome sunt confundate cu răceala
Boala care se răspândește înfiorător de repede și riscă să devină o epidemie. Primele simptome sunt confundate cu răceala
O infecție bacteriană considerată până de curând rară, dar periculoasă, se răspândește îngrijorător de repede în ultima perioadă, în Japonia, iar experții din sănătate nu...
#interviu, #coronavirus, #virusuri, #epidemie, #pandemie, #vaccin, #infectii, #viata , #coronavirus