Cand vine al doilea val?

Pe fondul relaxarii masurilor anti-COVID-19, OMS avertizeaza ca acest virus "s-ar putea sa nu mai dispara niciodata". Cresc temerile privind un al doilea sau chiar al treilea val de infectari.

Initial s-a crezut ca perioada de carantina va dura mult. Poate chiar pana la sfarsitul vacantei de vara. Dar situatia s-a schimbat brusc si usile s-au deschis mult mai repede decat se anticipa. In Germania, Spania, Romania, Grecia si in multe alte tari, cele mai restrictive masuri au fost anulate.

Pana si Marea Britanie, una din tarile din Europa cu cele mai multe cazuri de infectari si cu cele mai multe victime facute de COVID-19, se gandeste sa "redeschida economia", dupa ce mai multi politicieni de la Londra au cerut acest lucru.

India a prelungit cu doua saptamani lockdown-ul la inceputul lunii. Cresc temerile ca un al doilea val al pandemiei ar urma sa loveasca lumea intreaga, daca prea multe tari relaxeaza prea repede si prea amplu masurile de protectie.

Un al doilea val este, mai mult sau mai putin, de neevitat, apreciaza Organizatia Mondiala a Sanatatii. "Acest virus s-ar putea raspandi din nou in intreaga societate", spune Mike Ryan, director al Programului de Urgente Sanitare al OMS. "Posibil sa nu mai dispara niciodata", a adaugat el referitor la acest coronavirus la o coferinta de presa.

Mai multa rabdare, mai multa blocada?

Nici alte virusuri, cum este HIV, de exemplu, nu au mai disparut pur si simplu, a aratat Ryan. Cercetatorii au creat medicamente care tin aceste virusuri sub control si care permit coexistenta oamenilor cu acesti agenti patogeni. Doar foarte putine virusuri mortale, de exemplu cel al variolei, au putut fi exterminate.

Toate celelalte se afla in continuare printre noi. Intre timp, unele chiar revin in prim-plan - cum ar fi tuberculoza. O privire retrospectiva ne arata ca un al doilea val de pandemie ar putea fi mai periculos decat primul. Asa a fost in 1918, in cazul gripei spaniole. Aceasta a evoluat in valuri, pana la disparitia ei in 1920.

Ar trebui deci sa avem mai multa rabdare? Sa ramanem inca in lockdown?

Germania: Un experiment controlat?

La sfarsitul lui aprilie, cand factorul "R", de reproducere a coronavirusului, a scazut sub valoarea de 1,0 la 0,76, guvernul federal si responsabilii sanitari au cazut de acord sa fie redeschise partial scolile. Mai ales pentru elevii care aveau examene importante in toamna sau care urmau sa termine scoala primara si sa treaca in etapa urmatoare de invatamant.

Scolile au reorganizat spatiile de curs si au impartit curtea scolii in zone de siguranta. Astfel ar urma sa se respecte regulile de igiena si de distantare sociala.

Dar inainte ca scolile sa poata testa noul concept, Guvernul a decis noi relaxari, urmand ca si elevii din clasele mai mici sa mearga la scoala o zi pe saptamana.

Si-au redeschis portile, in conditii modificate, si muzeele sau gradinile zoologice. Ele trebuie sa se asigure ca masurile speciale de protectie sunt respectate. Acelasi lucru este valabil si pentru locurile de joaca, redeschise din 7 mai.

Dar lucrurile functioneaza doar foarte limitat: copiii reduc rapid distanta intre ei de la 1,5 metri la 1,5 centimetri.

Au fost toate acestea doar un experiment controlat pentru a testa comportamentul populatiei? Germania este o democratie, "construita pe incredere", a declarat saptamana trecuta cancelarul Angela Merkel, odata cu anuntul noilor masuri de relaxare.

OMS ar fi preferat insa ca iesirea din lockdown sa se faca "in baza dovezilor evolutiei epidemiei si a datelor disponibile"; in plus, sa se produca "treptat", pentru a "reduce riscul izbucnirii unor noi focare de infectie".

"Ideal, ar fi trebuit ca intre fazele diferite de relaxare sa treaca minimum doua saptamani (proportional cu perioada de incubatie pentru COVID-19), pentru a putea estima corect riscul unor noi focare de infectie si pentru a putea reactiona potrivit la aceste situatii", spune OMS in noua sa strategie privind COVID-19, publicata pe 19 aprilie.

Ceea ce nu s-a intamplat in Germania, unde a doua faza de deschidere in scoli a avut loc deja la patru zile dupa prima faza, nepastrandu-se deci intervalul minim recomandat de 14 zile.

Guvernul federal a pasat raspunderea pentru relaxarea masurilor si consecintele rezultate autoritatilor regionale si locale. De indata ce o regiune inregistreaza mai mult de 50 de noi cazuri de infectare raportat la 100.000 de locuitori, trebuie stopat imediat procesul si reintroduse masuri restrictive dure.

Nu exista un standard international

Totusi, aceste 50 de cazuri la 100.000 de locuitori sunt doar niste cifre. Nu exista vreun standard international referitor la un al doilea val de pandemie.

"Al doilea val" nu este o notiune de specialitate consacrata, scrie purtatorul de cuvant al OMS, Christian Lindmeier, intr-un e-mail pentru DW. "Notiunea se refera doar la reizbucnirea de noi focare de infectie, dupa ce initial numarul infectarilor scazuse. La fel in cazul unui al treilea val".

Unii cercetatori germani, printre care Eva Grill, epidemiolog la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen, si colegul ei, Rafael Mikolajcyzk, de la Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg, sunt de parere ca 50 de cazuri la 100.000 de locuitori ar fi deja prea multe.

Pericolul ar fi ca sistemul sanitar sa nu faca fata atator cazuri noi si ar putea fi prea tarziu pentru a stopa extinderea epidemiei.

Daca se va ajunge aici, orase intregi vor trebui din nou izolate. Invatamantul in scoli si economia vor trebui din nou blocate. Noul lockdown ar fi urmat de noi relaxari, dupa imbunatatirea situatiei. Si tot asa mai departe - un ciclu cu care ar trebui sa ne obisnuim pana la urma.

Potrivit OMS, "daca boala va persista in tari sarace care nu dispun de capacitati suficiente de testare si identificare a focarelor de infectie, atunci persista pericolul reizbucnirii epidemiei. Este valabil mai ales acolo unde exista mari multimi de oameni: in mari orase, in tabere de refugiati, in locurile unde distantarea fizica si sociala este greu de respectat."

Venit ca sa ramana

Gripa spaniola din 1918 a lovit in trei mari valuri. Pandemia a debutat in martie 1918 si a atins punctul culminant in timpul unui al doilea val, la sfarsitul lui 1918. Intre timp, virusul suferise mutatii care l-au facut si mai periculos in al doilea val.

Autoritatea sanitara americana (CDC - Centers for Disease Control and Prevention), crede ca al doilea val al gripei spaniole a facut majoritatea victimelor in SUA, tara in care se pare ca s-a declansat aceasta boala.

La inceputul lui 1919 a venit al treilea val, care a durat pana la jumatatea anului. Potrivit CDC, gripa spaniola a dat ulterior inapoi. Boala ar fi facut pana la 50 de milioane de victime, iar virusul nu a disparut probabil niciodata de tot.

Unii virologi cred ca mutatiile ulterioare slabesc un virus si il fac mai putin mortal. Nu are legatura doar cu faptul ca mai multi oameni ar fi deja imuni la virus. Virusul are nevoie de gazde vii pentru a se multiplica si supravietui.

Potrivit unui studiu din 2006, aproape toate cazurile de Influenza A - un tip de gripa care afecteaza pasarile si mamiferele - ar fi fost "provocate de variante ale virusului care a generat in 1918 gripa spaniola".

Deja de acum se vad semnele celui de-al doilea val: noi cazuri de infectare cu coronavirus sunt raportate in China, Rusia si chiar Coreea de Sud. Aceasta din urma a fost laudata pentru modul in care a adus rapid epidemia sub control - acum, insa, se inregistreaza si acolo noi cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Mai bine mai devreme decat mai tarziu

Acum ca incepe vara in emisfera nordica, iar tari ca Grecia si Spania spera ca vor avea turisti, in pofida epidemiei, al doilea val al putea lovi mai degraba mai devreme decat mai tarziu.

Este si concluzia unui studiu publicat in aprilie de renumita revista de medicina The Lancet.

Un al doilea val de infectari va avea ca urmare un al doilea val de lockdown.

"Exact asta vrem sa evitam", explica Ryan de la OMS. "Speram si ne bazam pe faptul ca Germania, Coreea de Sud si alte tari vor fi capabile sa aduca rapid sub control noi focare de infectie. In anumite cazuri, probabil la nivel subnational, va fi nevoie de masuri concrete pentru a reduce anumite tipuri de raspandire a virusului."

Nu ar fi exclus sa fim obligati pana la urma sa ne anulam, totusi, rezervarile de concediu.

Zulfikar Abbany

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...