De la ciuma lui Caragea la COVID-19

Duminica, 15 Martie 2020, ora 07:47
14266 citiri
De la ciuma lui Caragea la COVID-19

In amalgamul de confuzii si de vesti tot mai alarmante la care asistam, iata ca apare si una buna: in orasul Wuhan din China, acolo unde aparuse initial strasnica epidemie, cazurile de imbolnavire au scazut brusc, iar ultimul spital temporar ridicat in timp record si pus in functiune rapid pentru tratarea respectivilor bolnavi a fost inchis.

Pe scurt, epidemia, demarata la 12 decembrie 2019, a durat aproximativ 3 luni. Nu ma indoiesc ca ar fi fost incomparabil mai de durata daca autoritatile chineze n-ar fi luat masuri drastice de combatere, ajungand pana la construirea de spitale in timp record, si daca populatia Chinei n-ar fi fost disciplinata, gata se asculte de sfaturile specialistilor si sa se supuna celor hotarate de autoritati.

Daca cifrele se vor confirma, gestionarea epidemiei in China ar fi un succes si un exemplu pentru altii. Fara indoiala, pe noi nu ne tin curelele sa inaltam spitale contra cronometru, dar daca suntem cumva mai putin disciplinati decat chinezii, asta ne poate costa.

Pentru asa ceva nu trebuie multe fonduri sau multa multa pricepere. Trebuie numai bun simt, trebuie sa intelegi ca iti periclitezi nu numai concetatenii, dar chiar si rudele, sotia, copiii si pe ceilalti din familie daca, venind dintr-o tara contaminata, te sustragi de la regimul de carantina.

Pare ciudat, dar asa se intampla. Dosarele penale intocmite pe aceasta tema lasa de inteles ca unora le este mai draga propra vacanta decat sanatatea sau chiar viata celor apropiati.

Stiu, carantina este incomoda, este chiar impovaratoare cand stiai ca vii "acasa" si te-ai vazut deodata izolat, dar este de neinteles ca sa atarne mai greu in balanta decat imbolnavirea cu buna stiinta a celor din jur.

Cu acest pret incearca unii sa "pacaleasca" autoritatile, sa aduca boala in tara, s-o instaleze in orasul lor, in casa lor, chiar in propria familie. Ma intreb retoric: merita pretul?

Spre deosebire de China, unde se pare ca boala s-a declansat chiar pe teritoriul national, la noi a aparut "din import". Imbolnavitul "numarul zero" a venit de undeva, intr-un moment cand nu erau inca restrictii drastice, si cand fenomenul parea strict asiatic si incapabil sa parcurga atata distanta, pana la noi.

Nu este de condamnat, omul n-a stiut. Dar urmatorii au stiut si, desi isi dau seama in continuare, vin as zice in valuri, riscand sa prelungeasca grava criza, care la disciplinatii chinezi se pare ca s-a incheiat in trei luni, dar la nedisciplinatii nostri nu poate prevedea nimeni cat poate dura.

Se stie ca epidemiile au totdeauna o durata. Faimoasa gripa spaniola de dupa Primul Razboi Mondial s-a intins pe aproape 2 ani, respectiv de la 4 martie 1918, cand s-a semnalat primul caz, pana la sfarsitul anului 1919, cand epidemia s-a stins treptat, cam de la sine.

Doi ani de dezastru, fara antidot, fara masuri de igiena corespunzatoare, fara medicamente specifice bolii si cu un personal medical redus sub jumatate, dupa ce razboiul a ucis un numar urias de medici si de asistente! Numai gripa mai lipsea in acei ani, 1918-1919.

Tot vreo doi ani a durat o alta epidemie crunta, care a lovit tara noasta si in primul rand capitala: ciuma lui Caragea. Maestria cu care o descrie scriitorul Ion Ghica in eseul sau, redactat ca scrisoare catre Vasile Alecsandri, este desavarsita si prea cunoscuta, sa mai revin asupra detaliilor cumplite ale evenimentului.

Cert este ca boala a secerat peste jumatate din locuitorii Bucurestilor, iar mijloacele profilactice sau terapeutice erau ca si inexistente. Ion Ghica amintiste vag despre modul cum se izolau cei avuti:

"la fiecare poarta de casa boiereasca era o ghereta unde statea un servitor pus "pazarghidan", adica comisionar pentru targuielile de paine, de carne, de zarzavaturi: nimic nu intra in curte decat dupa ce se purifica la fum si trecea prin hardaul cu apa sau prin strachina cu otet".

Ca si in cazul gripei spaniole, ciuma a trecut ca de la sine, dupa un an de crestere progresiva si altul de descrestere.

Simtitor mai mult a durat o alta epidemie apocaliptica, despre care istoricii vorbesc cu groaza: "ciuma neagra", izbucnita probabil in Asia prin 1330 si ajunsa in Europa in anul 1347, venind prin Turcia. Evolutia europeana a durat 4 ani, pana in anul 1351.

Dupa 1351 s-a instalat o oarecare liniste, dar istoricul francez Jean Froissart contemporan cu evenimentele, estima ca aproximativ o treime din populatia globului ar fi fost rapusa de boala. Estimarea nu este departe de realitate si o confirma si cercetarile contemporane.

"Ciuma neagra" a mai aparut de multe ori in cursul secolelor, ultimul asalt fiind consemnat in India anului 1995, cu cateva zeci de mii de victime. Aparea si disparea de la sine, niciodata tratata radical. Stiinta nu avea inca nici laboratoarele de azi, nici experienta acumulata pe parcurs, nici specialisti de inalta pregatire.

Numai pe teritoriul nostru, faimoasa ciuma s-a repetat de-a lungul catorva secole de zece ori in Tara Romaneasca (1476, 1509, 1553-1554, 1603-1604, 1637, 1661, 1674-1675, 1684-1686, 1691-1692, 1697) si de unsprezece ori in Moldova (1476, 1512, 1552-1553, 1588, 1603, 1641, 1652, 1661, 1675-1678, 1681, 1692-1693).

Este limpede ca predecesorii nostri n-au avut la indemana mijloacele necesare ca sa stavileasca epidemia si poate nu le avem nici noi in totalitate. Dar dispunem de incomparabil mai mult decat ei, incepand cu regulile de igiena, cu dezinfectantele, cu echipamentele de protectie, cu regulile de conduita, pe care inaintasii nu le cunosteau.

Nu s-a inventat inca vaccinul impotriva temutului virus, se cauta febril in laboratoare, sunt sperante, dar pana sa fie gata, mi se pare inadmisibil sa nu ne supunem experientei existente in combaterea lui, inepand cu banalul spalat pe maini si terminand cu inadmisibila eschivare de la carantina sau izolare, oricat de incomode ar fi acestea penru cei in cauza.

Este ca si cum ai regreta astazi vremurile lui Caragea Voda.

Citește și:
Fostul premier al Australiei, acuzat că s-a numit în secret în mai multe ministere. Totul s-a întâmplat în timpul pandemiei
Fostul premier al Australiei, acuzat că s-a numit în secret în mai multe ministere. Totul s-a întâmplat în timpul pandemiei
Parlamentul Australiei a votat miercuri o moţiune de cenzură contra fostului prim-ministru Scott Morrison pentru că s-a numit el însuşi în secret în mai multe portofolii ministeriale în...
Erori ale unui laborator de testare COVID-19 din Marea Britanie ar fi putut determina decesul a 20 de persoane
Erori ale unui laborator de testare COVID-19 din Marea Britanie ar fi putut determina decesul a 20 de persoane
Erori ale unui laborator de testare COVID-19 din Marea Britanie care au făcut ca zeci de mii de cazuri pozitive de COVID-19 să fie raportate ca fiind negative ar fi putut conduce la moartea a 20...