Va mai amintiti vulcanul islandez care a erupt acum un deceniu? Cu un nume imposibil de pronuntat, el a blocat traficul aerian timp de o luna. Particule de cenusa eliminate in atmosfera puneau in pericol zborul avioanelor. Cerul a fost inchis. Au fost afectate circa o suta de mii de zboruri, adica aproximativ 10 milioane de calatori.
In ianuarie 2015, o alta criza lovea Europa. Cea terorista. Atacuri in redactia unui ziar, in gari si aeroporturi, pe esplanada unei statiuni celebre sau la targuri de Craciun au semanat frica in cele mai populate state-membre. Limitarea libertatii de miscare a europenilor a fost pusa la grea incercare.
Azi ne confruntam cu o alta criza noua. Ea nu e cauzata nici de un fenomen natural, nici de o vointa criminala. La origine e un virus. Mai greu de perceput decat particula de cenusa "scuipata" de vulcanul islandez, mai greu de oprit decat un terorist inarmat pana-n dinti.
O criza la fel de neasteptata ca eruptia unui vulcan care nu mai fusese activ din 1823 si la fel de paralizanta pentru "distanta sociala" ca ticalosia unui criminal. O criza care loveste intreaga societate europeana.
In vremuri ca acestea, avem nevoie de trei lucruri.
In primul rand, de incredere in capacitatea de a gasi solutii. Sunt convins ca medicii vor selecta cele mai bune tratamente, iar epidemiologii vor descoperi un vaccin intr-un interval mai scurt decat ne imaginam azi.
Avem nevoie, apoi, de calm. De minti limpezi, care sa poata lua decizii calculand cat mai precis si cautand protectie pentru cat mai multi.
In fine, solidaritatea e un ingredient absolut necesar. In joc e soarta societatii noastre, nu a unuia dintre popoare si cu atat mai putin a unui ins ori a unui grup.
In cultura europeana, criza e o oportunitate. De a inova, de a ameliora, de a croi o viata mai buna. Asa va fi si acum.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.