Cum s-au adaptat romanii la pandemie: exercitii fizice, internet si retele sociale (studiu)

Rezultatele preliminare ale unui studiu mondial privind sanatatea si functionarea in timpul perioadelor de infectie (COH-FIT) arata ca, in Romania, exercitiile fizice, mersul pe jos, utilizarea internetului, retelele sociale, interactiunile sociale la distanta si medicamentele prescrise au fost cele mai eficiente strategii de adaptare in perioada pandemiei de COVID-19.

Studiul rezultatelor colaborative privind sanatatea si functionarea in timpul perioadelor de infectie (COH-FIT) este un amplu proiect international de ancheta pentru intreaga populatie a tarilor afectate de COVID-19. Peste 108.000 chestionare au fost completate la nivel mondial, proiectul implicand mai mult de 200 de investigatori din peste 40 de tari. COH-FIT si-a propus sa identifice factorii de risc si de protectie nemodificabili si modificabili care vor informa programele de prevenire si interventie pentru intreaga populatie si subgrupuri vulnerabile in timpul COVID-19 si in cazul in care apar alte pandemii.

"Chestionarul a vizat informatii despre starea demografica si socio-economica, sanatatea fizica si mentala, bunastarea, functionarea, factorii emotionali/ psihologici, comportamentali si de mediu, accesul la sanatate, respectarea tratamentului, telemedicina, opiniile personale despre masurile de raspuns la pandemie si strategiile individuale de coping (adaptare)", a declarat directorul medical in cadrul Institutului de Psihiatrie "Socola" din Iasi, Ovidiu Alexinschi.

Echipa de cercetatori din Romania a fost formata din medicii Ovidiu Alexinschi, Liviu Oprea, Serban Turliuc, Petru Ifteni si Tudor Ciuhodaru.

Numarul total al romanilor care au participat la studiu a fost de 2.000 (la nivelul lunii mai 2020).

Majoritatea respondentilor romani au avut intre 28 si 50 de ani. Au raspuns mai multe femei (80%) decat barbati (20%), varsta medie fiind similara intre ambele sexe.

S-a constatat un impact psihologic asupra stresului, singuratatii si nervozitatii sau furiei.

Analitic, 42% dintre respondenti au raportat o inrautatire a stresului, in timp ce aproximativ 8% au raportat imbunatatiri inainte de criza noului coronavirus si in ultimele doua saptamani. Agravarea stresului a fost mai pronuntata in randul femeilor (46%) si al adultilor tineri (47%).

In ceea ce priveste singuratatea, 28% dintre respondenti au raportat o inrautatire si doar extrem de putine cazuri (< 4%) au raportat o imbunatatire inainte de criza coronavirus si din ultimele doua saptamani. Nu au existat diferente mari in ceea ce priveste inrautatirea intre sexe, dar cei mai tineri au avut o inrautatire mai pronuntata (36%).

"In cazul nervozitatii, la 1/3 dintre respondenti s-a constatat o inrautatire. Majoritatea respondentilor a raportat modificari mici sau deloc in nervozitate / furie (62%). Femeile (35%) si adultii tineri (38%) au prezentat o agravare mai pronuntata a nervozitatii", a declarat Ovidiu Alexinschi.

Pentru comportamentul altruist, la aproximativ 1/5 dintre respondenti s-au constatat imbunatatiri.

In ceea ce priveste utilizarea online si coping (adaptare), 68% dintre respondenti au raportat o crestere a numarului de ore petrecute online. Aceasta crestere a fost mai proeminenta in randul femeilor (71%) si al adultilor tineri (76%).

"Cele mai eficiente strategii de adaptare la aproximativ jumatate dintre respondenti au fost contactul direct personal sau interactiunea, exercitiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobby-ul semnificativ, utilizarea mass-media, social media / interactiunile sociale la distanta, studierea sau invatarea a ceva nou si lucrul fie la/de la domiciliu sau de acasa", a constatat Ovidiu Alexinschi.

O treime dintre respondenti a raportat ca se ocupa de informatiile despre pandemia COVID-19, petrecerea timpului cu un animal de companie, medicamente prescrise si religie, meditatie,/ spiritualitate. Alte strategii de coping (de exemplu, jocuri, intimitate fizica / activitate sexuala, consum de substante si altele) au variat mult mai jos.

Pentru adultii tineri, cele mai eficiente strategii de adaptare au fost exercitiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobby-ul semnificativ si interactiunile sociale sau la distanta.

"Exercitiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, retelele sociale, interactiunile sociale la distanta si medicamentele prescrise au fost cele mai eficiente strategii de adaptare pentru varstnici", a concluzionat medicul psihiatru de la Institutul de Psihiatrie "Socola" din Iasi.

ToddyCat, hackerii care vizează organizații guvernamentale și militare. Cum își obțin informațiile

Kaspersky, compania rusă de securitate cibernetică, a raportat recent activitățile unui grup de hackeri numit ToddyCat, care vizează organizații guvernamentale și militare din regiunea...

Bancul Zilei: Ce gogoși mai bagă românii la telefon

Doi vecini Ia telefon: - Ce faci, Ioane? - Bine. În Maldive! - În Maldive? Ce faci acolo? - Vacanță, distracție. Mai o plajă, mai un cocktail, mai un sushi. Tu? - Eu în...