Ziare.com

Directia de Sanatate Publica, sanatate publica fara directie

de Augustin Cupsa, psihiatru, scriitor
Vineri, 16 Octombrie 2020, ora 00:00

   

Directia de Sanatate Publica, sanatate publica fara directie
Augustin Cupsa
De multa vreme, poate de la primele cazuri de HIV in Romania, epidemiologii nu au mai simtit atat de cald in ceafa respiratia puterii politice. Presiunea dinspre autoritati inspre cifre si date, si masuri, fie ca e vorba de UE, de OMS sau de Guvern, dar si criticile societatii civile sau interventiile principalilor actori din mediul de afaceri vin la pachet cu prerogativele puterii.

Citeste toate textele scrise de Augustin Cupsa pentru Ziare.com

Am vazut un campionat de fotbal rasturnat, cu etapele amanate sau in ordine inversa, cazuri de imbolnavire cu vindecari miraculoase, teste false, pozitive sau negative, competitii anulate. Cand FRF simtea ca ramane fara saliva in gura, ii dadea cuvantul cate unui DSP din tara si publicul era din nou dispus sa creada. S-au anulat concerte, festivaluri, targuri si, bineinteles, aprobarile pentru manifestari sau proteste. Cand guvernul ia o pauza sa-si dreaga vocea, nestiind cum sa-si mai justifice actiunile incoerente din invatamant, se aude interventia ferma a DSP-ului si lumea se aseaza la loc, pe scaune. Se face liniste in sala.

Pana sa izbucneasca pandemia, nu prea multi stiau de la ce vine acronimul DSP. Acum DSP se afla in raza de actiune a puterii, ii suporta capriciile, dar se si bucura de autoritatea cu care puterea a reinvestit-o. In vremuri pandemice, asa cum se anunta cele care vin, epidemiologii ar putea duce soarta Spitalului General din Salpetriere, infiintat prin decretul din 1656, actul de nastere al "izolarii institutionalizate".

Momentul e important si are valoarea universala. Lacasuri de izolare si "tratament" au existat dintotdeauna, in Evul Mediul acestea fiintau in principal pe langa manastiri si nu se gaseau in responsabilitatea si supravegherea directa a Statului. Si tocmai in acest aspect fundamental se gaseste originea unei noi ordini sociale, pe care am mostenit-o pana aproape de zilele noastre, si am trait-o, cei mai multi fara sa ne intrebam cum s-a produs. In acel moment al civilizatiei moderne izolarea a devenit institutie, cu sau prin justificare medicala.

Ideea de a aduna saracii si alienatii (important de precizat cele doua categorii care nu sunt neaparat distincte) de pe strazile Parisului in Spitalul General din Salpetriere avea in mod declarat scopul de a-i ajuta si de a le oferi tratament, dar in subsidiar se gasea o ratiune cat se poate de practica - pastrarea ordinii in Stat. Michel Foucault o spune raspicat: "Spitalul General nu e un asezamant medical". El este o structura semi-juridica, care pe langa tribunale si celelalte forte ale statului, are dreptul sa "decida, judece si execute".
Pe scurt, aparitia Spitalului General din 1656, din Paris, reprezinta actul de nastere al unei noi puteri in Stat. Deocamdata ea avea un statut si un rol neclar intre Politie, Instanta Judecatoreasca si puterea directa a Regelui, dar imprumuta cate ceva de la fiecare si in plus avea o putere proprie: autoritatea medicala.

Mai departe aceste spitale generale, care vor prolifera in toata Franta si Europa, apoi in Statele Unite, vor deveni aziluri. Odata investita cu aceasta atributie, Psihiatria se va institutionaliza si va avea prerogativele uneia dintre puterile neoficiale ale Statului. Sau uneori si in anumite circumstante devine un Stat in Stat, cu propriile legi, mijloace, efective umane si ierarhii.

Totusi nu se poate spune ca exista doua state si doua seturi de legi atat timp cat intre cele doua zone functioneaza o entitate si mai importanta, cu rol de comunicare: Poarta de intrare. Poarta de intrare in spital face ca cele doua sisteme sa functioneze dupa principiul vaselor comunicante, sa egalizeze presiunile intre sisteme si sa permita pana la un punct interventia "laicilor" printre specialisti, dar si fluxul de informatie si autoritate in sens invers, dinspre corpul medical catre restul lumii. La poarta de intrare are loc negocierea intre societate si societatea medicala, se definesc si rafineaza termenii: alienare, ratiune, rationalitate, irational, nebunie si, cel mai important, pericol.

Institutia psihiatrica a mostenit stabilimente de la leprozerii, de la aziluri de tuberculosi, si de la un punct incolo a inceput sa le dea inapoi. De la revolutia administrativa a lui Franco Basagla care a desfiintat pur si simplu spitalele de cronici in Italia, psihiatria a inceput sa se retraga catre alte pozitii si sa se reformeze. Incarcata de vina si probleme de constiinta, psihiatria din Romania e un actor discret in spatiul public. Aici psihiatria a facut o tranzitie brutala, ca si intreaga societate, de la cazuri de colaborare cu politia politica la absenteism si confuzie. De abia de cativa ani mijesc in spatiul public opiniile unor psihiatri despre societate si normalitate.

In timpul crizei sanitare provocate de pandemie, societatea a facut din nou recurs la ei, dar a gasit foarte putini dispusi sa intervina. Cei din linia intai au fost epidemiologii, infectionistii, microbiologii, ceea ce e de inteles. Toti cu umbra tremuratoare a DSP-ului plutind deasupra lor. DSP-ul s-a constituit intr-o noua autoritate. Si nu neaparat s-a constituit, ci s-a re-constituit, instanta de sanatate publica ar trebuie sa fie o voce puternica si demna de incredere in orice moment al societatii. Acum, pusa in lumina reflectoarelor, ne amintim de ea si o vedem asa cum e, cu bune si cu rele. Impovarata de legile greu de inteles ale Sanatatii Publice, care fac din medicii de specialitate o combinatie bizara intre sclavi si inchizitori, asa cum remarca si Sanitas in lunile trecute. Acestea sunt vremurile.

La poarta Spitalului General sunt astazi microbiologi, epidemiologi, ei negociaza adevarul natural cu adevarul oamenilor. Cine e contagios si cine e periculos pentru societate. Multa vreme psihiatrii au decis cine participa la viata sociala, maine medici din alte specialitati vor decide chiar continutul vietii sociale si culturale, ce evenimente sunt permise si in ce masura sunt permise. In imediata lor apropiere stau economistii, oamenii de afaceri, politicieni si undeva mai incolo se agita cativa jurnalisti. Unele evenimente sunt mai rentabile, altele mai putin.

La inceputul pandemiei, microbiologul Sucharit Bhakdi (dar si altii) spunea ca masurile de protectie sunt exagerate, si pentru un varstnic, un concert, un spectacol prelungeste viata mai mult decat ne imaginam. Foarte frumos si atat de uman, aproape psihologic. Acum mai trebuie sa ne spuna cineva care concert si care spectacol e potrivit. Pentru ca aici e pasul periculos, cupa puterii din care au baut psihiatrii pe vremuri pana si-au dat seama ca e otrava. Interventia calitativa in social, dar si in politic, in virtutea puterii pe care ti-o dau autoritatea din domeniul tau e un mers pe sarma. Antrenant dar riscant.

Acum cativa ani, cand psihiatrul Tom Burns, preconiza ca odata cu avansul biomolecular aceasta disciplina isi va pierde legitimitatea si obiectul muncii, propunea doua solutii: fie sa ocupe avanposturi in social, fie sa se retraga pe baze moleculare (acolo unde neuropsihologia deja opereaza). Mie atunci simpla alaturare a celor doua variante in fraza mi se parea nefireasca. Cum sa ne mai intrebam asta? Sa iesim in fata, sa discutam viata si normalitatea. Astazi nu mai sunt atat de sigur.

Cel putin aici, in Romania. Fara bani sau strategii competente pentru educatie, transport, infrastructura sau chiar sanatate, guvernul e interesat sa acopere pagubele marilor din HoReCa, sa sustina UnTold sau Neversea (ca tare rau o duceau), nu are printre prioritati sa faca sa functioneze un sistem national de suport psihologic in criza. Normalitatea nu mai intereseaza pe nimeni, importanta e prosperitatea, desi daca e sa fim corecti pana la capat, pentru unii supravietuirea, iar pentru altii prosperitatea. Iar despre asta psihiatrii nu au nici un cuvant de spus.


Augustin Cupsa este psihiatru si scriitor. Ultima sa carte, Asa sa creasca iarba pe noi, a aparut la editura Humanitas, in 2017.

Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2974 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor